2ra-1221/18 — cu privire la determinarea cotelor-părți din bunul imobil proprietate comună în devălmășie și partajarea în natură a bunului proprietate comună

prima instanță: V. Muntean dosarul nr. 2ra-1221/18 instanța de apel: A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru ÎNCHEIERE 4 iulie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Luiza Gafton examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Maria Pilipac și Nadejda Pilipac, reprezentate de avocatul Ivan Talpiș în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Mariei Pilipac și Nadejdei Pilipac, reprezentate de avocatul Ivan Talpiș împotriva lui Nicolae Pilipac cu privire la determinarea cotelor-părți din bunul imobil proprietate comună în devălmășie și partajarea în natură a bunului proprietate comună împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 februarie 2018 prin care a fost respins apelul declarat de Maria Pilipac și Nadejda Pilipac și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 2 februarie 2017, prin care a fost admisă acțiunea parțial constată: La 15 iunie 2016, Maria Pilipac și Nadejda Pilipac, reprezentate de avocatul Ivan Talpiș au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Nicolae Pilipac cu privire la determinarea cotelor-părți din bunul imobil proprietate comună în devălmășie și partajarea în natură a bunului proprietate comună.

În motivarea acțiunii au invocat că în baza contractului de vânzare – cumpărare, transmitere – primire a locuinței în proprietate privată nr. 3586 din 30 decembrie 2003, înregistrat în registrul bunurilor imobile la 30 decembrie 2003, a fost transmis în proprietate privată apartamentul nr. X compus din două odăi, situat în mun. XXXXX str. XXXXX cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața totală de 29.3 m.p., suprafața locuibilă fiind de 25,10 m.p., fapt indicat în contractul de privatizare, dreptul de proprietate fiind înscris după Maria Pilipac, Nadejda Pilipac și Nicolae Pilipac, fără a fi stabilite cotele-părți. Menționează că deoarece apartamentul dat este deținut în proprietate comună în devălmășie, este necesar de a stabili și determina cotele părți care i se revin fiecăruia din coproprietari.

1 Ca rezultat al faptului că locuința este privatizată, mai mult ca atât cu titlu gratuit, afirmă că fiecărui coproprietar care a participat la privatizare i se revine câte o cotă egală și anume, 1/3 cotă - parte Mariei Pilipac, 1/3 cotă - parte Nadejdei Pilipac și 1/3 cotă - parte pârâtului Nicolae Pilipac. Remarcă că până în prezent, dânsele nu pot să dispună de dreptul lor de proprietate asupra acestui bun imobil, deoarece coproprietarul Nicolae Pilipac, fiind instalat în acest apartament, nu le permite accesul în spațiul locativ. Comunică că la solicitările lor de a împărți pe cale amiabilă bunul litigios, pârâtul refuză categoric, interzicându-le accesul în apartament. Subliniază că potrivit planului, apartamentul menționat constă din două odăi, două intrări și ieșiri, ceea ce demonstrează că este posibilă partajarea lui în natură, fără a fi numită o expertiză judiciară.

Notează că odaia la care pretind este cu 0,3 m.p., mai mică decât odaia care urmează să-i rămână pârâtului. Având în vedere prevederile art. 355, 357 alin. (1), 361 Cod civil, menționează că suprafața totală a apartamentului privatizat este de 29,3 m.p., locuibilă fiind 25,10 m.p., restul constituie: bucătărie – 1,27 m.p.; balcon - 0,15 m.p.; cameră de baie – 1,53 m.p.; veceul – 1,25 m.p. Reieșind din faptul că Nadejda Pilipac dorește să-i transmită în proprietate atât Mariei Pilipac, cât și lui Nicolae Pilipac câte 1/6 din bunul imobil litigios, remarcă că acestora le revine câte ½ cotă – parte din apartamentul menționat. Astfel, Mariei Pilipac urmează să-i fie atribuite în proprietate ½ din aceste spații care sunt comune după cum urmează: 0,635 m.p.

din bucătărie, 0,075 m.p. din balcon, 0,765 m.p. din camera de baie, 0,625 m.p. din veceu. Totodată, și lui Nicolae Pilipac îi revine ½ cotă - parte din bunul imobil litigios, care, la fel urmează să-i fie atribuite în proprietate. Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 5, 7, 85, 166, 167 CPC, art. 355, 357, 361 Cod civil. Solicită admiterea acțiunii, determinarea cotelor asupra apartamentului nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața totală de 29.3 m.p., și anume, 1/3 cotă - parte după Maria Pilipac, 1/3 cotă - parte după Nadejda Pilipac și 1/3 cotă - parte după Nicolae Pilipac, partajarea bunului imobil menționat deținut în proprietate comună pe cote părți de către Maria Pilipac, Nadejda Pilipac, Nicolae Pilipac, prin atribuirea în natură Mariei Pilipac odaia cu numărul 9, cu o suprafață totală de 12.4 m.p., precum și 0,635 m.p.

din bucătărie, 0.075 m.p. din balcon, 0,765 m.p. din camera de baie, și 0,625 m.p. din veceu, spații care se află în folosința comună a locatarilor ce constituie 1/2 din proprietatea comună, fără dispunerea achitării unei anumite sulte bănești ca fiind costul a 1/6 din bun în favoarea Nadejdei Pilipac, atribuirea în natură pârâtului Nicolae Pilipac odaia cu numărul 9, cu o suprafață totală de 12,7 m.p., precum și atribuirea în proprietate pârâtului Nicolae Pilipac 0,635 m.p. din bucătărie, 0.075 m.p. din balcon, 0,765 m.p. din camera de baie și 0,625 m.p. din veceu, spații care se află în folosința comună a locatarilor ce constituie 1/2 din proprietatea comună, 2 fără dispunerea achitării unei anumite sulte bănești ca fiind costul a 1/6 din bun în favoarea Nadejdei Pilipac.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 2 februarie 2017 a fost admisă acțiunea parțial, stabilite cotele – părți ideale din apartamentul nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX, cu nr. XXXXX proprietate comună în devălmășie, determinând Mariei Pilipac, Nadejdei Pilipac și Nicolae Pilipac a câte 1/3 cotă – parte ideală din acest imobil. În rest, au fost respinse pretențiile ca neîntemeiate. A fost încasat din contul lui Nicolae Pilipac în beneficiul bugetului de stat taxa de stat în mărime de 1146,1 lei. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 februarie 2018 a fost respins apelul declarat de Maria Pilipac și Nadejda Pilipac și menținută hotărârea primei instanțe.

La 25 aprilie 2018, Maria Pilipac și Nadejda Pilipac, reprezentate de avocatul Ivan Talpiș au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a hotărârii instanței de fond și a deciziei recurate în partea neadmiterii cererii de chemare în judecată, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi decizii prin care să fie admisă integral acțiunea. Consideră parțial legale hotărârea primei instanțe și decizia instanței de apel, urmând a fi casate parțial în partea neadmiterii cererii de chemare în judecată. Menționează că instanța de judecată eronat a indicat că Nadejda Pilipac ar putea fi deposedată de proprietatea sa, fiindcă ea a depus declarație la notar prin care a indicat că se refuză de dreptul ei la apartament, dar a solicitat să-i fie determinat 1/3, deoarece trebuia să fie stabilit clar de instanța de judecată cota care i-ar aparține și de care se refuză.

La fel, instanța de judecată eronat a indicat faptul că la materialele pricinii lipsește orice dovadă care ar constata faptul că partajarea imobilului în natură este posibil din punct de vedere tehnic. În acest context, evidențiază că nu era necesară efectuarea unei expertize, deoarece nu este nevoie de cunoștințe speciale pentru a stabili faptul care și așa este evident după plan că camerele sunt egale cu intrări separate. Referitor la taxa de stat, menționează că prima instanță a stabilit că dânsele urmau să achite 3 % din valoarea litigiului pentru cerința ce ține de determinarea cotelor părți și 100 de lei pentru cerința ce ține de partajul în natură a apartamentului ca fiind o cerință nepatrimonială.

Relevă că în instanța de apel, dânsele au achitat taxa de stat pentru apel în mărime de 75 de lei fiecare, deoarece a fost contestată doar cerința ce ține de partajarea în natură a apartamentului care o consideră nepatrimonială. Însă, instanța de apel a dispus ca dânsele să achite 75 % din 3 % din valoarea litigiului, dar nu au contestat această încheiere, din considerentele de a nu tergiversa examinarea pricinii, având în vedere că în instanța de apel a durat aproximativ un an soluționarea chestiunii punerii pe rol a cererii de apel. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. 3 Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 10 mai 2018, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire (f. d. 153), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurente la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurentele s-au conformat prevederilor legale și au declarat recursul la 25 aprilie 2018 în termenul legal. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Maria Pilipac și Nadejda Pilipac, reprezentate de avocatul Ivan Talpiș nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Maria Pilipac și Nadejda Pilipac, reprezentate de avocatul Ivan Talpiș, asemenea aspecte nu se regăsesc.

4 Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Maria Pilipac și Nadejda Pilipac, reprezentate de avocatul Ivan Talpiș ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Maria Pilipac și Nadejda Pilipac, reprezentate de avocatul Ivan Talpiș se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Luiza Gafton 5