2ra-493/18 — Partajarea în natură a bunului imobil, stabilirea hotarelor, determinarea modului de folosință a terenului și încasarea cheltuielilor de judecată.

Dosarul nr. 2ra-493/18 Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău Judecător: O. Cojocaru Curtea de Apel Chișinău Judecători: L. Bulgac, Gr. Dașchevici și D. Manole Î N C H E I E R E 21 martie 2018 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența Președintele completului Tatiana Vieru judecători Maria Ghervas Iuliana Oprea examinînd admisibilitatea recursului declarat de Marin Anastasia și Nebesnaia Natalia, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Taran Marin împotriva Anastasiei Marin și Nataliei Nebesnaia cu privire la partajarea în natură a bunului imobil, stabilirea hotarelor, determinarea modului de folosință a terenului și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 mai 2017, prin care a fost respins apelul declarat de Marin Anastasia și Nebesnaia Natalia, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 21 noiembrie 2016, A C O N S T A T A T: La 7 aprilie 2015, Taran Marin a depus cererea de chemare în judecată împotriva Anastasiei Marin și Nebesnaia Natalia cu privire la partajarea în natură a bunului imobil, stabilirea hotarelor, determinarea modului de folosință a terenului și încasarea cheltuielilor de judecată, În motivarea prtetențiilor reclamantul a invocat că este proprietarul unei cote-parți de 1/5 din casa de locuit din str. Voievozilor 1a, mun.

Chișinău, amplasată pe un lot de teren cu suprafața de 0,0700 ha, iar pîrîtele dețin cu drept de proprietate cîte 2/5 cote- părți din același imobil, în privința caruia a fost eliberat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. 0100522152, drept autentificat proporțional cotelor-parți prin decizia consiliului municipal Chișinau nr. 4/22-4 din 13 mai 2014. Taran Marin a mai precizat că deoarece i se încalcă dreptul de proprietate asupra terenului aferent proporțional cotei-parți, la 28 octombrie 2014 a remis pîrîtelor propunerea de împărțire a terenului, însă, nu a primit nici un răspuns. Solicita reclamantul partajarea bunului proprietatea comuna pe cote-părți în natură, 1 compus din lotul de teren nr. 1 cu o suprafafa de 700 m2, inclusiv 100 m2 cu numarul cadastral 0100522.152, amplasat pe adresa str. Voievozilor 1a, mun.

Chișinău, proporțional cotei-părți de 1/5, cu stabilirea hotarelor și determinarea modului de folosință a lotului de teren nr. 2 cu o suprafața de 30 m2 aflat în folosință comună în baza deciziei Consiliului Municipal Chișinău nr. 4/2-4 din 13 mai 2014. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 21 noiembrie 2016 cererea de chemare în judecată depusă de Taran Marin împotriva Anastasiei Marin și Nataliei Nebesnaia cu privire la partajarea în natură a bunului imobil, stabilirea hotarelor, determinarea modului de folosință a terenului și încasarea cheltuielilor de judecată a fost admisa.

S-a dispus partajarea în natură proprietatea comună pe cote-părți a lui Taran Marin, Marin Anastasia, Nebesnaia Natalia după cum urmează: - lui Taran Marin, care deține 1/5 cotă-parte din terenul cu suprafața de 700 m2, i s-a atribuit cu drept de proprietate sectoarele de teren cu S =110,6 m2 și S =28,4 m2, I II sunt marcate de punctele l-la-12-13-14-15-16-17-18-11a-1 și 8a-9-19-20-21-8a și vopsite pe schema nr. 1 în culoare verde; - Anastasiei Marin și Nataliei Nebesnaia, care dețin 4/5 cotă-parte din terenul cu suprafața de 700 m2, li s-a atribuit cu drept de proprietate sectorul de teren cu suprafața S =558,0 m2, marcat de punctele 1a-2-3-4-5-6-7-8-8a-21-20-19-16-15-14-13- III 12-la și 9-10-11-11a-18-17-9 și nu este vopsit pe schema nr. 1. A fost obligată Taran Marin de a efectua următoarele lucrări de construcție principale la imobilul din mun.

Chișinău, str. Voievozilor 1a, sectorul de teren cu suprafața S =3,0 m2 (folosință comună a parților cate 1,0 m2 la fiecare), hașurat pe f.c schema nr. 1, în culoare albastră, prin executarea gardului desparțitor, conform schemei nr. 1 în p.p. 1a-12, 14-15-16-17-18-1 1a, 8a-9-19-20-21-8a, 9-17 și 16-19 cu lungimea totală 31,65 m, pentru izolarea parților una de alta . A fost determinat modul de folosință a lotului de pamînt cu suprafata de 30 m2 transmis în folosință după cum urmează: - lui Taran Marin, care detine 1/5 cotă-parte pe distanța 14,62 m, parcela de teren între p.p. 11a-1 cu suprafața 23,9 m2; - Anastasiei Marin și Nataliei Nebesnaia, care dețin 4/5 cotă-parte pe distanța 3,75 m, parcela de teren între p.p.

11-1 la cu suprafața 6,1 m2. S-a dispus încasarea în mod solidar, din contul Anastasiei Marin și Nataliei Nebesnaia, în beneficiul lui Taran Marin cheltuieli pentru achitarea taxei de stat în suma de 150 lei (f.d. 142, 147-151, vol. I). Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a concluzionat că cerințele invocate în cererea de chemare în judecată se încadrează în prevederile legii. La 24 noiembrie 2016, Marin Anastasia și Nebesnaia Natalia au depus apel solicitând admiterea apelului, casarea hotărîrii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 mai 2017 a fost respins apelul declarat de Marin Anastasia și Nebesnaia Natalia, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 21 noiembrie 2016 (f.d. 187, 188-194, vol. I). Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță a dat o apreciere 2 obiectivă și justă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii și corect a aplicat normele de drept material și procedural, în consecință adoptînd o hotărîre întemeiată. Invocînd ilegalitatea deciziei instanței de apel, la 6 noiembrie 2017, Marin Anastasia și Nebesnaia Natalia a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei pentru rejudecare în instanța de apel. În motivarea recursului s-a invocat că atît instanța de apel, cît și prima instanță nu au constatat toate circumstanțele importante pentru soluționarea corectă a pricinii, fiind aplicate eronat normele de drept material și încălcate normele de drept procedural.

Totodată, recurentele au specificat încălcarea normelor de drept în procesul efectuării expertizei tehnice. Instanța de recurs constată că la dosar este anexată scrisoarea Curții de Apel Chișinău din 4 octombrie 2017, prin care a fost expediată copia decizie instanței de apel în adresa părților (f.d 195, vol. I), însă la dosar nu sunt anexate probe care ar certifica data recepționării de către recurente a copiei deciziei recurate. Potrivit art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Prin urmare, Colegiul consideră recursul ca fiind declarat în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC, după parvenirea dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acestuia. La 15 februarie 2018, în adresa intimatului a fost expediată copia recursului, iar la 14 martie 2018, în adresa Curții Supreme de Justiție a parvenit referința prin care Taran Marin a solicitat respingerea recursului. Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Marin Anastasia și Nebesnaia Natalia este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare invocate în cererile de recurs, Colegiul atestă că recurentele indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au apreciat înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speță, Colegiul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. Prin urmare, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentelor la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în cererea de recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea 3 eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum formal invocă recurentul și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurente nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în recursul declarat de Marin Anastasia și Nebesnaia Natalia asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Marin Anastasia și Nebesnaia Natalia, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție D I S P U N E: Recursul declarat de Marin Anastasia și Nebesnaia Natalia se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecător Tatiana Vieru judecători Maria Ghervas Iuliana Oprea 4