2ra-493/18 — Partajarea în natură a bunului imobil, stabilirea hotarelor, determinarea modului de folosință a terenului și încasarea cheltuielilor de judecată.

Dosarul nr. 2ra-493/18

Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău

Judecător: O. Cojocaru

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: L. Bulgac, Gr. Dașchevici și D. Manole

Î N C H E I E R E

21 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența

Președintele completului Tatiana Vieru

judecători Maria Ghervas

Iuliana Oprea

examinînd admisibilitatea recursului declarat de Marin Anastasia și Nebesnaia

Natalia,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Taran Marin

împotriva Anastasiei Marin și Nataliei Nebesnaia cu privire la partajarea în natură a

bunului imobil, stabilirea hotarelor, determinarea modului de folosință a terenului și

încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 mai 2017, prin care a fost respins

apelul declarat de Marin Anastasia și Nebesnaia Natalia, fiind menținută hotărîrea

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 21 noiembrie 2016,

A C O N S T A T A T:

La 7 aprilie 2015, Taran Marin a depus cererea de chemare în judecată împotriva

Anastasiei Marin și Nebesnaia Natalia cu privire la partajarea în natură a bunului imobil,

stabilirea hotarelor, determinarea modului de folosință a terenului și încasarea

cheltuielilor de judecată,

În motivarea prtetențiilor reclamantul a invocat că este proprietarul unei cote-parți

de 1/5 din casa de locuit din str. Voievozilor 1a, mun. Chișinău, amplasată pe un lot de

teren cu suprafața de 0,0700 ha, iar pîrîtele dețin cu drept de proprietate cîte 2/5 cote-

părți din același imobil, în privința caruia a fost eliberat titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren nr. 0100522152, drept autentificat proporțional cotelor-parți prin

decizia consiliului municipal Chișinau nr. 4/22-4 din 13 mai 2014.

Taran Marin a mai precizat că deoarece i se încalcă dreptul de proprietate asupra

terenului aferent proporțional cotei-parți, la 28 octombrie 2014 a remis pîrîtelor

propunerea de împărțire a terenului, însă, nu a primit nici un răspuns.

Solicita reclamantul partajarea bunului proprietatea comuna pe cote-părți în natură,

1

compus din lotul de teren nr. 1 cu o suprafafa de 700 m2, inclusiv 100 m2 cu numarul

cadastral 0100522.152, amplasat pe adresa str. Voievozilor 1a, mun. Chișinău,

proporțional cotei-părți de 1/5, cu stabilirea hotarelor și determinarea modului de

folosință a lotului de teren nr. 2 cu o suprafața de 30 m2 aflat în folosință comună în baza

deciziei Consiliului Municipal Chișinău nr. 4/2-4 din 13 mai 2014.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 21 noiembrie 2016 cererea

de chemare în judecată depusă de Taran Marin împotriva Anastasiei Marin și Nataliei

Nebesnaia cu privire la partajarea în natură a bunului imobil, stabilirea hotarelor,

determinarea modului de folosință a terenului și încasarea cheltuielilor de judecată a fost

admisa.

S-a dispus partajarea în natură proprietatea comună pe cote-părți a lui Taran Marin,

Marin Anastasia, Nebesnaia Natalia după cum urmează:

- lui Taran Marin, care deține 1/5 cotă-parte din terenul cu suprafața de 700 m2,

i s-a atribuit cu drept de proprietate sectoarele de teren cu S =110,6 m2 și S =28,4 m2,

I II

sunt marcate de punctele l-la-12-13-14-15-16-17-18-11a-1 și 8a-9-19-20-21-8a și

vopsite pe schema nr. 1 în culoare verde;

- Anastasiei Marin și Nataliei Nebesnaia, care dețin 4/5 cotă-parte din terenul

cu suprafața de 700 m2, li s-a atribuit cu drept de proprietate sectorul de teren cu

suprafața S =558,0 m2, marcat de punctele 1a-2-3-4-5-6-7-8-8a-21-20-19-16-15-14-13-

III

12-la și 9-10-11-11a-18-17-9 și nu este vopsit pe schema nr. 1.

A fost obligată Taran Marin de a efectua următoarele lucrări de construcție

principale la imobilul din mun. Chișinău, str. Voievozilor 1a, sectorul de teren cu

suprafața S =3,0 m2 (folosință comună a parților cate 1,0 m2 la fiecare), hașurat pe

f.c

schema nr. 1, în culoare albastră, prin executarea gardului desparțitor, conform schemei

nr. 1 în p.p. 1a-12, 14-15-16-17-18-1 1a, 8a-9-19-20-21-8a, 9-17 și 16-19 cu lungimea

totală 31,65 m, pentru izolarea parților una de alta .

A fost determinat modul de folosință a lotului de pamînt cu suprafata de 30 m2

transmis în folosință după cum urmează:

- lui Taran Marin, care detine 1/5 cotă-parte pe distanța 14,62 m, parcela de

teren între p.p. 11a-1 cu suprafața 23,9 m2;

- Anastasiei Marin și Nataliei Nebesnaia, care dețin 4/5 cotă-parte pe distanța

3,75 m, parcela de teren între p.p. 11-1 la cu suprafața 6,1 m2.

S-a dispus încasarea în mod solidar, din contul Anastasiei Marin și Nataliei

Nebesnaia, în beneficiul lui Taran Marin cheltuieli pentru achitarea taxei de stat în suma

de 150 lei (f.d. 142, 147-151, vol. I).

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a concluzionat că cerințele invocate în

cererea de chemare în judecată se încadrează în prevederile legii.

La 24 noiembrie 2016, Marin Anastasia și Nebesnaia Natalia au depus apel

solicitând admiterea apelului, casarea hotărîrii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi

hotărîri prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 mai 2017 a fost respins apelul declarat

de Marin Anastasia și Nebesnaia Natalia, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău din 21 noiembrie 2016 (f.d. 187, 188-194, vol. I).

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță a dat o apreciere

2

obiectivă și justă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii și corect a aplicat normele

de drept material și procedural, în consecință adoptînd o hotărîre întemeiată.

Invocînd ilegalitatea deciziei instanței de apel, la 6 noiembrie 2017, Marin

Anastasia și Nebesnaia Natalia a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei pentru rejudecare în instanța de

apel.

În motivarea recursului s-a invocat că atît instanța de apel, cît și prima instanță nu

au constatat toate circumstanțele importante pentru soluționarea corectă a pricinii, fiind

aplicate eronat normele de drept material și încălcate normele de drept procedural.

Totodată, recurentele au specificat încălcarea normelor de drept în procesul efectuării

expertizei tehnice.

Instanța de recurs constată că la dosar este anexată scrisoarea Curții de Apel

Chișinău din 4 octombrie 2017, prin care a fost expediată copia decizie instanței de apel

în adresa părților (f.d 195, vol. I), însă la dosar nu sunt anexate probe care ar certifica

data recepționării de către recurente a copiei deciziei recurate.

Potrivit art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării

hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate

fi restabilit.

Prin urmare, Colegiul consideră recursul ca fiind declarat în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC, după parvenirea dosarului un complet din

3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe

recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței

timp de o lună de la data primirii acestuia.

La 15 februarie 2018, în adresa intimatului a fost expediată copia recursului, iar la

14 martie 2018, în adresa Curții Supreme de Justiție a parvenit referința prin care Taran

Marin a solicitat respingerea recursului.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că recursul declarat de Marin Anastasia și Nebesnaia Natalia este

inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare invocate în cererile de recurs, Colegiul atestă că

recurentele indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au apreciat

înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei.

Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

În speță, Colegiul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și de

drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic

inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

Prin urmare, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentelor la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este

garantat de articolului 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în cererea de recurs nu pot constitui

temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

3

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum formal

invocă recurentul și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or,

recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurente nu pot constitui

temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces

sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost

arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv,

adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în recursul

declarat de Marin Anastasia și Nebesnaia Natalia asemenea aspecte nu se regăsesc.

Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Marin Anastasia și Nebesnaia Natalia, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

D I S P U N E:

Recursul declarat de Marin Anastasia și Nebesnaia Natalia se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecător Tatiana Vieru

judecători Maria Ghervas

Iuliana Oprea

4