2ra-1431/17 — partajarea bunului proprietate comuna pe cote-parti

Judecătoria Buiucani Dosarul nr.2ra-1431/17

Mun. Chișinău

Judecător: V. Boico

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: M. Guzun, I. Cotruță, N. Simciuc

ÎNCHEIERE

04 octombrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului Valentina Clevadî

Judecători Dumitru Mardari, Iuliana Oprea

soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Panaioti Svetlana,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Țîmbal

Viorel împotriva Svetlanei Panaioti privind partajarea bunului proprietate comună

pe cote-părți și cererea reconvențională depusă de Panaioti Svetlana împotriva

Tatianei Darii, Țîmbal Viorel privind apărarea dreptului de proprietate,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 martie 2017, prin care s-a

respins apelul declarat de Panaioti Svetlana și s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău din 26 mai 2016,

c o n s t a t ă:

La 10 decembrie 2010, Țîmbal Viorel, a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Svetlanei Panaioti, prin care a solicitat dispunerea aprecierii cotelor-părți

în natură a bunului imobil cu nr. cadastral XXXXXXX și a terenului aferent situate

în mun. XXXXXX în dependență de cotele-părți deținute de Țîmbal Viorel 1/2

cotă-parte și Panaioti Svetlana 1/2 cotă-parte cu determinarea partajării în natură

potrivit rezultatelor raportului de expertiză.

În motivarea cererii a indicat că, în baza contractului de donație, Darii Tatiana

(fostul proprietar) a obținut dreptul de proprietate la 1/2 cota-parte din bunul imobil

situat în mun. XXXXXXXX și terenul aferent casei de locuit, bunul în cauză fiind

deținut cu drept de coproprietate de către Panaioti Svetlana în baza contractului de

donație nr. 19900 din 28 august 2001, înregistrat la OCT la data de 11 septembrie

cotele-părți ideale ale fiecărui coproprietar în parte, în baza legislației în vigoare.

Menționează că, la data de 28 octombrie 2010, în baza contractului de

vânzare-cumpărare nr. 5015, autentificat notarial, a obținut dreptul de proprietate la

1/2 cota-parte din lotul de pământ pentru construcție cu suprafața de 0,0697 ha și 1/2

cota-parte din casa de locuit individuală cu suprafața totală de 128,0 m.p.,

construcție accesorie cu suprafața totală de 8,7 m.p.„ construcție accesorie cu

suprafața totală de 19,2 m.p., construcție accesorie cu suprafața totală de 13,5 m.p.,

1

situate pe adresa mun. Chișinău, or. Durlești, str. G. Coșbuc nr.3.

La 29 decembrie 2010, Panaioti Svetlana a depus acțiune reconvențională

împotriva Tatianei Darii, Țîmbal Viorel privind apărarea dreptului de proprietate.

A solicitat atribuirea drepturilor și obligațiilor cumpărătorului în baza

contractului de vânzare-cumpărare nr. 5014 din 28 octombrie 2010, încheiat între

Darii Tatiana și Țîmbal Viorel în privința a 1/2 cota-parte din lotul de pământ pentru

construcții cu suprafața de 0,0697 ha și 1/2 cotă-parte din casa de locuit individuală

cu suprafața totală de 128,0 m.p, construcție accesorie cu suprafața de 8,7 m.p.,

construcție accesorie cu suprafața de 19,2 m.p. și construcție accesorie cu suprafața

de 13,5 m.p. situate în mun. Chișinău, or. Durlești, str. G.Coșbuc nr.3; a interzice lui

Țîmbal Viorel înstrăinarea imobilului în litigiu; obligarea pârâtului să-i acorde

accesul să nu-i creeze impedimente la utilizarea beciului lit.4; obligarea OCT

Chișinău să nu elibereze acte necesare pentru înstrăinare și să nu efectueze careva

înregistrări sau rectificări în Registrul bunurilor imobile în privința imobilului

menționat până la soluționarea litigiului.

În motivarea cererii a indicat că, prin contractul de vânzare-cumpărare

nr.5014 din 28 octombrie 2010, Darii Tatiana i-a înstrăinat lui Țîmbal Viorel 1/2

cotă-parte din lotul de pământ pentru construcții cu suprafața de 0,0697 ha și 1/2

cotă-parte din casa de locuit individual cu suprafața totală de 128,0 m.p., construcție

accesorie cu suprafața de 8,7 m.p., construcție accesorie cu suprafața de 19,2 m.p. și

construcția accesorie cu suprafața de 13,5 m.p. situate în mun. Chișinău, or.

Durlești, str. G.Coșbuc nr.3. Imobilul în litigiu are titlu de proprietate comună pe

cote-părți, în care aceasta deține dreptul de proprietate la 1/2 cotă-parte în baza

contractului de donație nr. 19900 din 28.08.2001 și titlului de autentificare a dreptul

deținătorului de teren nr. 0121117316 din 10.11.2004.

A mai menționat că, la înstrăinarea acestui imobil i-a fost încălcat dreptul de

preemțiune, conform căruia în cazul vânzării unei cote-părți din bunurile proprietate

comună pe cote-părți, cu excepția vânzării la licitație ceilalți coproprietari au dreptul

preferențial de a cumpăra cota la prețul cu care se vinde și în aceleași condiții.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 26 mai 2016, s-a

admis cererea de chemare în judecată înaintată de Țîmbal Viorel privind partajarea

bunului proprietate comună pe cote-părți. S-a dispus efectuarea partajul proprietății

comune pe cote-părți, în conformitate cu Raportul de expertiză nr. 1307 din

16.06.2011, atribuindu-i Svetlanei Panaioti Partea (I), iar lui Țimbal Viorel Partea

(II) a variantei de partajarea determinate de experți. S-a încasat de la Țîmbal Viorel

în beneficiul Svetlanei Panaioti suma de 8270 (opt mii două sute șaptezeci) lei, ceea

ce constituie contravaloarea beciului lit.4, deținut de Partea (I) cu drept de

proprietate conform contractului de donație nr.19900 din 28 august 2001. S-a dispus

încetarea proprietății comune pe cote-părți a lui Țîmbal Viorel și Panaioti Svetlana,

asupra bunului imobil - casa de locuit cu construcții accesorii și teren aferent,

amplasat pe str. Gh. Coșbuc 3, or. Durlești, mun. Chișinău. Cererea reconvențională

înaintată de Panaioti Svetlana împotriva lui Țîmbal Viorel și Darii Tatiana a fost

2

respinsă ca fiind neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond s-a bazat pe cercetarea completă, a

tuturor probelor prezente și a constatat că, cerințele invocate în acțiunea principală

sunt bazate pe suport legal și probator, însă cerințele formulate în acțiunea

reconvențională nu se încadrează în prevederile legii.

La 24 iunie 2016, Panaioti Svetlana a declarat apel împotriva hotărârii primei

instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 26 mai 2016 și respingerea cererii de chemare în judecată depusă de

către Țîmbal Viorel împotriva Svetlanei Panaioti privind partajarea bunului

proprietate comună, cu admiterea integrală a acțiunii reconvenționale.

În motivarea apelului a indicat că, prima instanță la adoptarea hotărîrii nu a

constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii, cît și au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept

procedural.

Prin decizia Curții de Apel Curții de apel Chișinău din 21 martie 2017 s-a

respins apelul declarat de Panaioti Svetlana și s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău din 26 mai 2016.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de

apelant nu și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele

dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate.

Totodată, instanța de apel a indicat că, prima instanță a dat o apreciare

obiectivă și justă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii și corect a aplicat

normele de drept material și procedural și în consecință a adoptat o hotărâre legală și

întemeiată.

Nefiind de acord cu decizia instanțe de apel, Panaioti Svetlana a declarat

recurs, prin care solicită admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel din

21 martie 2017 și a hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 26 mai 2016,

cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată înaintată de

Țîmbal Viorel să fie respinsă, iar acțiunea reconvențională să fie admisă.

Prin referința înaintată la 19 septembrie 2017, Țîmbal Viorel solicită

respingerea recursului înaintat de Panaioti Svetlana, ca fiind neîntemeiat.

Instanța de recurs constată că, decizia instanței de apel din data de 21 martie

2017 a fost expediată recurentei la 10 aprilie 2017. Astfel, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, prin

prisma art. 434 CPC, consideră recursul depus la data de 22 mai 2017 în termen.

Pledând pentru admiterea recursului în sensul declarat, recurentul consideră

că soluția instanței de apel este pripită, fapt ce rezultă din nedeterminarea naturii

juridice a obiectului litigiului, criteriu care presupune prin sine lămurirea corectă și

certă a situației de fapt și de drept.

De asemenea, susține că instanța de apel examinând apelul a trecut în mod

3

superficial argumentele invocate de către Panaioti Svetlana și materialul probator

anexat la materialele cauzei, fără a examina legalitatea și temeinicia hotărârii supusă

apelului sub toate aspectele, în raport cu legislația ce guvernează litigiul în cauză.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de Panaioti Svetlana urmează a fi

declarat inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească:

nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie

aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau

analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost

judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a

fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i-a comunicat locul, data

și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind

limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor

persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al

ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea altor încălcări decât

cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Panaioti Svetlana, este

declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4)

CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, completul a constatat existența

unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a), care expres prevede

că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

4

În cazul de față, argumentele invocate de către recurent în cererea de recurs

nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, nefiind posibilă

determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi

supus controlului judiciar.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Completul reiterează și faptul că, recursul trebuie să fie unul „efectiv”, atât în

practică, cât și în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretențiile care pot fi

considerate ca fiind „serioase și legitime” conform Convenției (a se vedea

Mitropolia Basarabiei și alții vs. Moldova, nr. 45701/99 § 137, ECHR 2001-XII). În

același timp, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică

să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul

trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Asito

vs Republica Moldova, 10 iulie 2001, Meyer vs Germania, 22 martie 2016), însă în

recursul declarat asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de către Panaioti Svetlana, ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Panaioti Svetlana se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului Valentina Clevadî

Judecători Dumitru Mardari

Iuliana Oprea

5