2r-433/20 — partajarea averii comune
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- partajarea averii comune
- Temei legal
- cazurile în care nu se dă curs cererii de apel, restituirea cererii de apel
2r-433/20 — partajarea averii comune (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 2r-433/2020
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: E. Galușceac)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima)
D E C I Z I E
30 septembrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție,
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
examinând recursul declarat de Diana Colontaev, reprezentată de avocatul
Ruslan Cibric,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Colontaev
împotriva Dianei Colontaev cu privire la partajarea averii comune în devălmășie,
împotriva încheierii din 02 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 18 iunie 2018, Victor Colontaev a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Dianei Colontaev cu privire la partajarea averii comune în devălmășie.
Prin hotărârea din 21 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis
parțial acțiunea. S-a determinat cota-parte din proprietatea comună în devălmășie și
anume din: - apartamentul nr. 48 situat pe bd. XXXXX 34/1, mun. Chișinău, nr.
cadastral XXXXX.01.048, lot pomicol situat în com. Băcioi, mun. Chișinău,
extravilan, nr. cadastral XXXXX.072 și mijlocul de transport de model
„Volkswagen Transporter”, nr. de înmatriculare XXXXX, atribuindu-le în
proprietate lui Victor Colontaev și Dianei Colontaev a câte ½ cotă-parte ideală. S-a
încasat de la Diana Colontaev în beneficiul lui Victor Colontaev suma de 300 de lei
cu titlu de taxa de stat. În rest acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată.
Exprimându-și dezacordul cu hotărârea primei instanțe, Victor Colontaev și
Diana Colontaev au contestat-o cu apel.
Prin încheierea din 19 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs
cererilor de apel, fiindu-le acordat termen apelanților, de 10 zile de la recepționarea
încheierii, pentru prezentarea dovezii de plată a taxei de stat în cuantum de 9721,12
de lei și a cererii de apel suplimentare, cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe
care se întemeiază.
Totodată, instanța de apel a explicat apelanților că în cazul neînlăturării
neajunsurilor în termenul stabilit, cererile de apel nu va fi considerate depuse și
împreună cu toate documentele anexate, vor fi restituite, în temeiul art. 369 din
Codul de procedură civilă.
Încheierea sus-menționată a fost expediată participanților la proces, fiind
recepționată de către reprezentantul apelantului Victor Colontaev, avocatul Andrei
Bercueașvili, la data de 19 noiembrie 2019 (f.d. 167), iar de către reprezentantul
apelantei Diana Colontaev, avocatul Ruslan Cibric, la data de 14 noiembrie 2019
(f.d. 165).
La 22 noiembrie 2019, Diana Colontaev, reprezentantă de avocatul Ruslan
Cibric a prezentat dovada de plată a taxei de stat, înaintând concomitent cerere cu
privire la prelungirea termenului pentru prezentarea apelului motivat, invocând că
fizic nu reușește să îndeplinească cerințele instanței de apel conținute în încheierea
din 19 iulie 2019.
Prin încheierea din 02 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca
neîntemeiată cererea înaintată de avocatul Ruslan Cibric în interesele apelantei
Diana Colontaev cu privire la prelungirea termenului de procedură. S-a restituit
cererea de apel declarată de Victor Colontaev și cererea de apel declarată de Diana
Colontaev, împotriva hotărârii din 21 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, emisă în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Victor
Colontaev împotriva Dianei Colontaev cu privire la partajarea averii comune în
devălmășie.
La 17 iulie 2020 și la 08 septembrie 2020, Diana Colontaev, reprezentată de
avocatul Ruslan Cibric, a declarat recurs și respectiv recurs suplimentar, împotriva
încheierii din 02 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea
acesteia cu trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel.
În motivarea recursului a invocat că consideră încheierea instanței de apel
pasibilă casării, deoarece până la data de 03 iulie 2020, când a recepționat prin poșta
electronică, copia încheierii recurate, nu a recepționat nici o încheiere cu privire la
prelungirea termenului pentru prezentarea apelului motivat pentru 10 zile.
Așadar, a susținut recurenta că instanța de apel nu s-a expus asupra cererii
privind prelungirea termenului de prezentare a apelului motivat.
În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a
recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 02 martie 2020.
Materialele cauzei atestă expedierea participanților la proces a copiei încheierii
prin scrisoarea de însoțire din 03 iulie 2020 (f.d. 174).
Astfel, recursul declarat la 17 iulie 2020, este în termen.
În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva
încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza
dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără
participarea părților.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care
urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 427, lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,
după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul
și să mențină încheierea.
Materialele cauzei atestă că la 18 iunie 2018, Victor Colontaev a depus cerere
de chemare în judecată împotriva Dianei Colontaev cu privire la partajarea averii
comune în devălmășie.
Prin hotărârea din 21 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis
parțial acțiunea. S-a determinat cota-parte din proprietatea comună în devălmășie și
2
anume din: - apartamentul nr. 48 situat pe bd. XXXXX 34/1, mun. Chișinău, nr.
cadastral XXXXX.01.048, lot pomicol situat în com. Băcioi, mun. Chișinău,
extravilan, nr. cadastral XXXXX.072 și mijlocul de transport de model
„Volkswagen Transporter”, nr. de înmatriculare XXXXX, atribuindu-le în
proprietate lui Victor Colontaev și Dianei Colontaev a câte ½ cotă-parte ideală. S-a
încasat de la Diana Colontaev în beneficiul lui Victor Colontaev suma de 300 de lei
cu titlu de taxa de stat. În rest acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată.
Exprimându-și dezacordul cu hotărârea primei instanțe, Victor Colontaev și
Diana Colontaev au contestat-o cu apel.
Prin încheierea din 19 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs
cererilor de apel, fiindu-le acordat termen apelanților, de 10 zile de la recepționarea
încheierii, pentru prezentarea dovezii de plată a taxei de stat în cuantum de 9721,12
de lei și a cererii de apel suplimentare, cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe
care se întemeiază.
La 22 noiembrie 2019, Diana Colontaev, reprezentantă de avocatul Ruslan
Cibric a prezentat dovada de plată a taxei de stat, înaintând concomitent cerere cu
privire la prelungirea termenului pentru prezentarea apelului motivat, invocând că
fizic nu reușește să îndeplinească cerințele instanței de apel conținute în încheierea
din 19 iulie 2019.
Prin încheierea din 02 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca
neîntemeiată cererea înaintată de avocatul Ruslan Cibric în interesele apelantei
Diana Colontaev cu privire la prelungirea termenului de procedură. S-a restituit
cererea de apel declarată de Victor Colontaev și cererea de apel declarată de Diana
Colontaev, împotriva hotărârii din 21 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, emisă în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Victor
Colontaev împotriva Dianei Colontaev cu privire la partajarea averii comune în
devălmășie.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră că încheierea recurată a fost adoptată în conformitate cu normele
de drept procedural care reglementau acțiunile instanței la acea fază a procesului.
În susținerea acestei concluzii urmează a reține și prevederile art. 368, alin. (1)
Cod de procedură civilă, care statuează că dacă cererea de apel nu întrunește
condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de
stat, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-
o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii,
acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.
Pornind de la prevederile normelor de drept menționate, Colegiul conchide că
instanța de apel corect nu a dat curs cererilor de apel și ulterior a restituit cererile de
apel, în cazul în care apelanții nu s-au conformat dispozițiilor încheierii din 19 iulie
2019.
Totodată, Colegiul învederează că încheierea din 19 iulie 2019 a Curții de Apel
Chișinău a fost expediată participanților la proces, fiind recepționată de către
reprezentantul apelantului Victor Colontaev, avocatul Andrei Bercueașvili, la data
de 19 noiembrie 2019 (f.d. 167), iar de către reprezentantul apelantei Diana
Colontaev, avocatul Ruslan Cibric, la data de 14 noiembrie 2019 (f.d. 165).
În conformitate cu art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă, termenul de
procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei
3
calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii
evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui.
În sensul art. 112 alin. (2) din Codul de procedură civilă, dacă ultima zi a
termenului este nelucrătoare, acesta expiră în următoarea zi lucrătoare.
Astfel, instanța de apel corect a specificat că pentru Victor Colontaev termenul
limită pentru înlăturarea neajunsurilor cererii de apel a fost data de 29 noiembrie
2019, iar pentru Diana Colontaev termenul limită pentru înlăturarea neajunsurilor
cererii de apel a fost data de 25 noiembrie 2019.
Or, în termenul acordat, Victor Colontaev nu a prezentat dovada de plată a taxei
de stat și nici cererea de apel suplimentară, ceea ce atestă că indicațiile instanței de
apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1) din Codul de procedură
civilă, nu au fost îndeplinite, fapt ce a impus restituirea cererii de apel.
Or, în conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,
instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în
termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368
alin. (1).
În partea apelului declarat de Diana Colontaev se reține că la 22 noiembrie
2019, reprezentantul acesteia, avocatul Ruslan Cibric a prezentat dovada de plată a
taxei de stat, înaintând concomitent cerere cu privire la prelungirea termenului
pentru prezentarea apelului motivat, invocând că fizic nu reușește să îndeplinească
cerințele instanței de apel conținute în încheierea din 19 iulie 2019.
În temeiul art. 115 din Codul de procedură civilă, la cererea participanților la
proces interesați, instanța de judecată poate prelungi termenul de procedură stabilit
de instanța de judecată. Termenul poate fi prelungit pentru același temei o singură
dată. Termenul de procedură stabilit de lege nu poate fi prelungit, fiind aplicabil
art.116.
În speță, instanța de apel corect a considerat că nu există temeiuri pentru a
prelungi apelantei Diana Colontaev termenul de înlăturare a neajunsurilor, or
termenul de 10 zile acordat de către instanță a fost suficient pentru redactarea și
prezentarea apelului motivat, reținând că aceasta a beneficiat pe parcursul examinării
cauzei de serviciile avocatului.
Totodată, întemeiat instanța de apel a remarcat faptul că potrivit textului cererii,
avocatul a solicitat prelungirea termenului cu 10 zile din data înregistrării cererii,
adică cu 10 zile de la data de 22 noiembrie 2019, or, apelul motivat așa și nu a fost
prezentat, mai mult ca atât nici până la data examinării cauzei în ordine de recurs.
De altfel, Colegiul învederează că cererea de apel în interesele Dianei
Colontaev a fost depusă încă la data de 30 mai 2019, deci, de la momentul depunerii
cererii de apel, cât și de la momentul emiterii încheierii de a nu da curs s-a scurs o
perioadă suficientă pentru ca apelanta și reprezentantul acesteia să urmărească
evoluția cererii de apel pe care au declarat-o și să înlăture impedimentele care fac
imposibilă primirea spre examinare a apelului.
Totodată, conform jurisprudenței CtEDO (Ghirea contra Moldovei, cererea nr.
15778/05, hotărârea definitivă din 26 septembrie 2012), principiul egalității armelor
este unul din elementele noțiunii mult mai largi a procesului echitabil, care prevede
că fiecare parte trebuie să beneficieze de o posibilitate rezonabilă de a prezenta cauza
sa în condiții care să nu-i plaseze într-o situație net dezavantajoasă în raport cu partea
adversă. Curtea notează că aplicarea regulilor privind termenele de procedură este
susceptibilă de a încălca principiul egalității armelor, în măsura în care fiecare dintre
4
părți nu se vor bucura de aceleași mijloace pentru a prezenta argumentele sale
(Varnima Corporation International S.A. vs Grecia, nr. 48906/06, §27, 28 mai 2009;
Ben Naceur vs Franța, nr. 63879/00, §32, 03 octombrie 2006; Wynen contra Belgiei,
nr. 32576/96, §32, CtEDO 2002-VIII).
Astfel, în circumstanțele expuse se impune concluzia, că însuși apelanta nu a
respectat drepturile sale procedurale și s-a eschivat de la îndeplinirea actelor de
procedură în măsura stabilită de normele de drept procedural, ca ulterior să invoce
încălcarea drepturilor sale. Or, părțile urmează să-și valorifice drepturile garantate
de lege în termenul stabilit, aspect specific și speței deoarece, în conformitate cu art.
27 alin. (1) Cod de procedură civilă, disponibilitatea în drepturi se afirmă în
posibilitatea participanților la proces, în primul rând a părților, de a dispune liber de
dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății, precum și de a
dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele procedurale
de apărare.
Ca consecință, nelichidarea neajunsurilor expuse în încheierea din 19 iulie 2019
de către apelantă, în circumstanțele descrise, a impus adoptarea soluției de restituire
a cererii de apel, în cazul în care conform dispozițiilor art. 14 și 16 din Codul de
procedură civilă, în lumina interpretărilor date de CtEDO principiului preeminenței
dreptului, actele de dispoziție judecătorească, în speță, încheierea instanței potrivit
căreia s-a instituit termen de prezentare a unor înscrisuri necesare pentru a fi dat curs
apelului și a asigura o bună și normală derulare a procedurii, este obligatorie atât
pentru participanții la proces, cât și pentru instanța de judecată, care a emis actul în
cauză, obligație ce se regăsește și în principiile fundamentale a procedurii civile.
În consecință, instanța de apel nu a dispus de o altă soluție legală, decât de a
restitui cererea de apel, din motivul neînlăturării neajunsurilor indicate în încheierea,
prin care nu s-a dat curs cererii de apel. Or, exonerarea arbitrară a apelantei de
sancțiunile procedurale stabilite de prevederile legale precitate, în sensul
prevederilor art. 10 Cod de procedură civilă, afectează exigențele unui proces
echitabil în sensul art. 6 CEDO, conform cărora instanța de judecată are obligația de
a asigura aparențele de imparțialitate și de a nu admite acte de intervenție arbitrară
în favoarea sau defavoarea uneia din părți, având obligația concretizată și de
jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia una din caracteristicile
constituționale ale statului de drept o constituie obligațiunea statului, autorităților lui
publice, instituțiilor, persoanelor oficiale de a activa în limitele atribuțiilor lor,
stabilite de Constituție și legi, or, instanțele de judecată nefiind o excepție în acest
sens.
În acest sens, Colegiul consideră necesar de a reitera că conform art. 2 alin. (1)
Cod de procedură civilă, procedura de judecare a cauzelor civile în instanțele
judecătorești de drept comun și în cele specializate este stabilită de [...] Constituția
Republicii Moldova, de prezentul Cod și de alte legi organice.
Normele de drept procedural civil din alte legi trebuie să corespundă
dispozițiilor fundamentale ale Constituției Republicii Moldova și prezentului Cod.
Totodată, potrivit Hotărârii Curții Constituționale nr. 3 din 20.01.2015, §41
importanța principiului legalității presupune ca legea să fie respectată, această
exigență există nu doar pentru indivizi, dar în egală măsură și pentru autoritățile
publice și private, în măsura în care legalitatea vizează actele agenților publici,
exigența este ca aceștia să acționeze în limitele atribuțiilor care le-au fost conferite
de lege, motiv din care, părțile în proces nu sunt scutite de obligațiile procesuale
5
pozitive întru exercitarea corespunzătoare a obligațiilor legale. Or, în speță, apelanta
nu a depus suficiență diligență, în vederea exercitării obligaților procedurale avute.
Astfel, Colegiul consideră că instanța de apel întemeiat a emis încheierea din
02 martie 2020, în cazul în care apelanta nu și-a exercitat în volum deplin drepturile
procedurale, iar ca consecință a curmat în mod legal orice abuz din partea acesteia.
Reieșind din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea
instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurentă sunt
neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține
încheierea instanței de apel.
În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e :
Se respinge recursul declarat de Diana Colontaev, reprezentată de avocatul
Ruslan Cibric.
Se menține încheierea din 02 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza
civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Colontaev împotriva
Dianei Colontaev cu privire la partajarea averii comune în devălmășie.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
6