2r-320/18 — partajarea averii în devălmășie

2r-320/18 — partajarea averii în devălmășie (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Prima instanță: S. Dimitriu dosarul nr. 2r-320/18

Instanța de apel: A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai

D E C I Z I E

16 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul – Valeriu Doagă

Judecătorii – Tamara Chișca-Doneva, Nina Vascan

examinând recursul declarat de Iulia Scopințeva împotriva încheierii Curții de

Apel Chișinău din 15 februarie 2018,

adoptată în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Victor Scopințev împotriva Iuliei Scopințeva cu privire la partajarea averii

devălmașe, și

acțiunea reconvențională intentată la cererea Iuliei Scopințeva împotriva lui

Victor Scopințev și Ana Scopințeva, intervenienți accesorii Tatiana Ragulina,

Departamentul Cadastru al Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, notarul

public Olga Mihailic cu privire la recunoașterea vicioasă a actelor juridice, anularea

certificatului de moștenitor testamentar, radierea din registrul bunurilor imobile,

excluderea bunului din masa succesorală, recunoașterea dreptului de proprietate și

încasarea sumei,

c o n s t a t ă

La 11 septembrie 2012, avocatul Bogdan Bantaș a depus cerere de chemare în

judecată în numele lui Alexandr Scopințev împotriva Iuliei Scopințeva prin care a

solicitat partajarea averii devălmașe, atribuindu-i ½ cotă-parte din apartamentul

XXXXX(vol. I, f.d. 4).

La 24 ianuarie 2013, Iulia Scopințeva a înaintat acțiune reconvențională

împotriva lui Alexandr Scopințev și Victor Scopințev intervenient accesoriu OCT

Chișinău. Ulterior, prin cererile din 23 decembrie 2013, 01 decembrie 2014, 18

noiembrie 2015, 20 ianuarie 2016 și 20 decembrie 2016, acțiunea reconvențională a

fost modificată și îndreptată împotriva lui Victor Scopințev și Ana Scopințeva,

intervenienți accesorii OCT filiala Chișinău și notarul public Olga Mihailic, prin care

a solicitat:

- a respinge acțiunea inițială și a admite acțiunea reconvențională;

- a recunoaște drept vicios contractul de schimb din 24 martie 2004 al

apartamentuluiXXXXX, cu suprafața de 32,7 m.p., la preț de 11 076 de lei, ce

aparținea Iuliei Scopințeva pe ½ cotă-parte din apartamentulXXXXX, cu

suprafața de 59,1 m.p., ce aparținea lui Victor Scopințev, autentificat de notarul

Olga Mihailic sub nr.XXXXX;

1

- a recunoaște drept vicios contractul de schimb din 25 august 2009 al

apartamentului XXXXXmun. Chișinău, cu suprafața de 45,8 m.p., la preț de

242 548 de lei, ce aparținea lui Alexandr Scopințev și Iulia Scopințeva, pe

apartamentul XXXXXmun. Chișinău, cu suprafața de 32,7 m.p., la preț de 176

586 de lei, ce aparținea lui Victor Scopințev și Ana Scopințeva, autentificat de

către notarul Olga Mihailic sub nr.XXXXX;

- a anula certificatul de moștenitor testamentar nr.XXXXX, eliberat de notarul

Olga Mihailic pe numele lui Victor Scopințev de proprietar a ½ cotă-ideală din

apartamentul XXXXXmun.Chișinău, cu suprafața de 32,7 m.p., la prețul de 88

293 de lei;

- a radia din Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate al lui Victor

Scopințev asupra ½ cotă-parte ideală din apartamentul XXXXXmun.Chișinău;

- a exclude din masa succesorală, rămasă după decesul lui Alexandr Scopințev,

apartamentul XXXXXmun. Chișinău, cu suprafața de 32,7 m.p., la prețul de 88

293 de lei;

- a recunoaște după Iulia Scopințeva dreptul de proprietate asupra

apartamentuluiXXXXX;

- a încasa de la Victor Scopințev în beneficiul său suma de 406 900 ruble rusești

sau echivalentul în MDL la momentul executării hotărârii judecătorești; și

- a compensa din contul lui Victor Scopințev și Ana Scopințeva cheltuielile de

judecată, formate din taxa de stat și asistență juridică (vol. I f.d.27-31, 95-98,

113-117, 139-143, 171-176, vol. II f.d. 21-26).

Judecătoria Botanica, mun. Chișinău, prin încheierea din 10 decembrie 2014

(vol. I, f.d. 99-100), a înlocuit reclamantul în acțiunea inițială Alexandr Scopințev

(decedat) cu succesorul său în drepturi Victor Scopințev.

Judecătoria Botanica, mun. Chișinău, prin încheierea protocolară din 11 aprilie

2017 (vol. II, f.d. 52 recto-verso), a constatat calitatea de intervenient accesoriu a

Tatianei Ragulina și a încetat participarea acesteia în calitate de pârât.

Judecătoria Chișinău (sediul Central), prin hotărârea din 11 aprilie 2017 (vol.II,

f.d. 54, 58-68), a respins ca fiind neîntemeiate cererea de chemare în judecată a lui

Victor Scopințev împotriva Iuliei Scopințeva cu privire la partajarea averii comune în

devălmășie, precum și acțiunea reconvențională înaintată de Iulia Scopințeva

împotriva lui Victor Scopințev și Ana Scopințeva, intervenienți accesorii Tatiana

Ragulina, OCT Chișinău și notarul public Olga Mihailic cu privire la recunoașterea

vicioasă a actelor juridice, anularea certificatului de moștenitor testamentar, radierea

din registrul bunurilor imobile, excluderea bunului din masa succesorală,

recunoașterea dreptului de proprietate și încasarea sumei.

A scutit pârâta reclamantă Iulia Scopințeva de plata taxei de stat neachitată și a

luat act de scutirea reclamantului pârât Alexandr Scopințev, înlocuit cu succesorul

Victor Scopințev, de la plata diferenței de taxă de stat neachitată prin încheiere

judecătorească.

La 04 mai 2017, Iulia Scopințeva a depus cerere de apel nemotivată împotriva

hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Central) din 11 aprilie 2017 (vol. II, f.d. 57).

La 14 februarie 2018, Iulia Scopințeva a depus cerere de apel motivată

împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Central) din 11 aprilie 2017, prin

care a solicitat inter alia scutirea de la plata taxei de stat la depunerea apelului,

invocând starea materială precară, deoarece este pensionară (vol. II, f.d. 90-96).

2

Curtea de Apel Chișinău, prin încheierea din 15 februarie 2018 (vol. II, f.d. 102,

103-106), a respins cererea Iuliei Scopințeva de scutire de la plata taxei de stat și nu a

dat curs cererii de apel.

A comunicat despre necesitatea prezentării dovezii de plată a taxei de stat în

mărime de 6 220,50 de lei în termen de 10 zile de la data recepționării încheierii.

A comunicat Iuliei Scopințeva despre necesitatea prezentării certificatelor

eliberate de organul cadastral privind valoarea bunurilor imobile: apartamentul

XXXXXmun.Chișinău, și apartamentul XXXXXmun.Chișinău.

A explicat Iuliei Scopințeva că chestiunea privind achitarea integrală a

cuantumului taxei de stat și termenul pentru achitarea acesteia va fi determinat după

data indicată în, cazul în care vor fi prezentate actele corespunzătoare, iar în caz că nu

va îndeplini în termen indicațiile instanței, cererea de apel nu va fi considerată depusă

și împreună cu actele anexate va fi restituită.

La 05 martie 2018, Iulia Scopințeva a declarat recurs împotriva încheierii Curții

de Apel Chișinău din 15 februarie 2018, prin care solicită casarea încheierii recurate

și soluționarea prin decizie a problemei în fond, în sensul scutirii sale de la plata taxei

de stat la depunerea cererii de apel (vol. II, f.d. 109-1120.

În motivarea recursului menționează că, instanța de apel eronat a constatat că

Iulia Scopințeva nu a invocat niciun motiv în susținerea cererii de scutire de plata

taxei de stat. Or, în textul cererii este cert inserat faptul că solicită a fi scutită în

legătură cu faptul că este pensionară și are stare materială precară, anexând în acest

sens și copia legitimației de pensionar.

Mai mult decât atât, invocă faptul că, instanța inferioară greșit a apreciat-o ca

persoană juridică, aplicând dispozițiile art. 55 și art. 60 din Codul de procedură civilă.

La fel, apreciază ca fiind neîntemeiată concluzia Curții de Apel Chișinău precum

că apelanta a achitat avocatului o sumă mult mai mare decât suma care urmează a fi

achitată cu titlu de taxă de stat. Or, la materialele cauzei lipsesc informații referitor la

onorariul achitat avocatului pentru serviciile de asistență juridică prestate.

Succesiv, evocă faptul că încheierea recurată este ambiguă, deoarece în partea

dispozitivă este indicat că taxa de stat care urmează a fi achitată constituie de 6220,50

de lei, iar în partea motivată este menționat că taxa de stat constituie suma de 1318,81

de lei, iar în termen de 7 zile apelanta urmează să prezinte dovada de plată a taxei de

stat în mărime de 5 025 de lei, acordându-i pentru aceasta un termen de 5 zile din

momentul recepționării încheierii.

Recurenta reiterează că este în incapacitate de a achita taxa de stat impusă de

instanța de apel, deoarece are o vârstă înaintată de 79 de ani, nu este angajată în

câmpul muncii și are probleme de sănătate. Astfel, opinează că, în speță, impunerea

taxei de stat este o îngrădire la justiție.

Ab initio Colegiul decelează că, în conformitate cu prevederile art. 425 din

Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii

este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Conform art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă, termenul de procedură

stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei

calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii

evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui.

Colegiul consideră că, în speță, calea de atac a fost demarată în interiorul

termenului legal, deoarece din materialele cauzei nu poate fi stabilit momentul când a

3

fost comunicată participanților la proces încheierea Curții de Apel Chișinău din 15

februarie 2018, iar drept consecință nu poate fi stabilit momentul când începe să

curgă termenul de exercitare a dreptului de a ataca încheierea judecătorească.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Iulia

Scopințeva urmează a fi admis, casată încheierea Curții de Apel Chișinău din 15

februarie 2018, admisă cererea privind scutirea de la plata taxei de stat la depunerea

cererii de apel și remisă cauză civilă la Curtea de Apel Chișinău pentru judecarea

apelului, din motivele relevate infra.

Articolul 426 din Codul de procedură civilă consemnează în alin. (1) că, recursul

împotriva încheierii se depune și se examinează în modul stabilit de prezentul capitol,

cu excepțiile stabilite de prezenta secțiune.

Alineatul (3) al aceluiași articol consemnează că, recursul împotriva încheierii se

examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și

a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea

părților.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. c) din Codul de procedură civilă,

instanța de recurs după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să

admită recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, soluționând prin decizie

problema în fond.

Materialele cauzei atestă că, la 04 mai 2017 și 14 februarie 2018, Iulia

Scopințeva a depus cerere de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul

Central) din 11 aprilie 2017, prin care a solicitat inter alia scutirea de la plata taxei de

stat la depunerea apelului, invocând starea materială precară, deoarece este

pensionară (vol. II, f.d. 57, 90-96).

Curtea de Apel Chișinău, prin încheierea din 15 februarie 2018 (vol. II, f.d. 102,

103-106), a respins cererea Iuliei Scopințeva de scutire de la plata taxei de stat și nu a

dat curs cererii de apel, comunicându-i despre necesitatea prezentării dovezii de plată

a taxei de stat în mărime de 6 220,50 de lei în termen de 10 zile de la data

recepționării încheierii; a comunicat Iuliei Scopințeva despre necesitatea prezentării

certificatelor eliberate de organul cadastral privind valoarea bunurilor imobile:

apartamentul XXXXX mun.Chișinău, și apartamentul XXXXX mun.Chișinău; a

explicat Iuliei Scopințeva că chestiunea privind achitarea integrală a cuantumului

taxei de stat și termenul pentru achitarea acesteia va fi determinat după data indicată

în, cazul în care vor fi prezentate actele corespunzătoare, iar în caz că nu va îndeplini

în termen indicațiile instanței, cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună

cu actele anexate va fi restituită.

Verificând legalitatea încheierii Curții de Apel Chișinău din 15 februarie 2018

prin prisma argumentelor invocate în recurs, Colegiul constată că aceasta a fost emisă

cu încălcarea normele de drept procedural pertinente speței.

Conform articolului 84 din Codul de procedură civilă statuează că, se impune cu

taxă de stat fiecare cerere de chemare în judecată (inițială și reconvențională), cererea

intervenientului principal, cererea vizînd pricinile cu procedură specială, cererea de

eliberare a ordonanței judecătorești, cererea de declarare a insolvabilității, cererea de

eliberare a titlului executoriu privind executarea hotărîrilor arbitrale, cererea de apel,

cererea de recurs, precum și cererea de eliberare a copiilor (duplicatelor) de pe actele

judecătorești.

4

Articolul 364 din Codul de procedură civilă prescrie în alineatul (1) că, cererea

de apel se depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu plata

taxei de stat în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii.

Prin prisma art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea taxei de stat, pentru cererile de

chemare în judecată privitor la împărțirea averii la desfacerea căsătoriei cuantumul

taxei de stat constituie 3% din valoarea acțiunii, dar nu mai puțin de 150 lei.

Conform art. 3 alin. (1) lit. j) din Legea taxei de stat, cuantumul taxei de stat

pentru cererile de apel împotriva hotărârilor instanțelor judecătorești este de 75% din

taxa ce urmează a fi plătită la depunerea cererii de chemare în judecată sau alte cereri

(plângeri) iar în cazul litigiilor cu caracter patrimonial – 75% din taxa calculată din

suma contestată.

Instanța de recurs atestă că, distinct normelor legale precitate, legiuitorul a

prevăzut și situații în care justițiabilii pot facilita de scutirea de la taxa de timbru

pentru efectuarea unui act de procedură sau de amânarea acesteia. Astfel, conform

art. 85 alin. (4) din Codul de procedură civilă, în funcție de situația materială și de

probele prezentate în acest sens, persoana fizică sau juridică este scutită de către

judecător (de către instanța judecătorească) de plata taxei de stat sau de plata unei

părți a ei.

În această ordine de idei, se deduce că judecătorul, ținând cont de situația

materială a justițiabililor, este în drept să decidă scutirea, amânarea sau eșalonarea

plății taxei de stat pentru efectuarea unui act de procedură.

Analizând memoriul cuprins în partea motivată a încheierii Curții de Apel

Chișinău din 15 februarie 2018, Colegiul desprinde că instanța de apel nu a examinat

multiaspectual chestiunea cu privire la scutirea Iuliei Scopințeva de la plata taxei de

stat. Or, Iulia Scopințeva a argumentat cererea sa de aplicare față de dânsa a

facilităților de scutire de la plata taxei de stat prin faptul că are o vârstă înaintată, este

pensionară și se află în stare materială precară. Astfel, se reliefează faptul că instanța

de apel nu a examinat în detaliu situația patrimonială a apelantei, limitându-se doar la

expunerea unor cauze din practica CtEDO și fără a face referire la dovezile concrete

anexate la materialele cauzei și a le combate.

În acest sens, instanța de recurs taxează că, deși Iulia Scopințeva nu a prezentat

probe care ar dovedi faptul că este pensionară în Republica Moldova, totuși instanța

de apel nu a ținut cont de vârsta înaintată a acesteia. Astfel, la materialele cauzei este

anexată fotocopia buletinului de identitate al acesteia (vol. I, f.d. 32), conform căreia

Iulia Scopințeva are peste 78 de ani, fiind născută la 06 august 1939.

Mai mult decât atât, din conținutul legitimației de pensionar nr. 053569,

eliberată de Direcția fondului de pensii a Federației Ruse (vol. I, f.d. 118), rezultă că

începând cu 02 aprilie 1992 Iulia Scopințeva este pensionară în Federația Rusă,

pentru limită de vârstă și deține gradul de dizabilitate de gradul III, fiindu-i stabilită o

pensie în cuantum de 16 930,51 de ruble rusești.

Deopotrivă, conform cursului oficial al rublei rusești, stabilit de Banca Națională

a Moldovei la data depunerii cererii de apel, 16 930,51 de ruble rusești echivalează cu

5 839,16 lei moldovenești.

Astfel, Colegiul apreciază că cuantumul taxei de stat impuse Iuliei Scopințeva la

depunerea cererii de apel, în sumă de 6 220,50 de lei este exorbitant în comparație cu

pensia acesteia și este mai mare decât venitul său lunar.

5

La caz, instanța de recurs învederează că statul urmează să asigure aplicarea

eficientă și uniformă a prevederilor normative referitoare la scutirile sau facilitățile la

achitarea taxei de stat, iar dreptul de acces la un tribunal consacrat de art. 6 din

Convenția Europeană a Drepturilor Omului urmează a fi înțeles ca un drept de acces

concret și efectiv.

Respectiv, Colegiul vădește că ar fi echitabil de a aplica față de aceasta

prevederile art. 84 alin. (4) din Codul de procedură civilă și a o scuti de la plata taxei

de stat ce urma să o achite la depunerea cererii de apel, deoarece în condițiile speței

nescutirea de la plata taxei de stat ar constitui un impediment al Iuliei Scopințeva la

accesul liber la justiție al acesteia. Or, apelanta a prezentat informații privind pensia

sa relativ modestă, care se prezumă a fi unica sa sursă de existenta, iar instanța de

apel nu a exprimat dubii cu privire la mărimea pensiei acesteia și nici cu privire la

existenta altor surse de venit (a se vedea inter alia cauza Malahov c. Moldovei

cererea nr. 32268/02, hotărârea din 7 iunie 2007, § 31).

Succesiv, se apreciază ca fiind eronată concluzia instanței de apel, precum că în

cauza dedusă spre judecată Iulia Scopințeva este reprezentată de către un avocat, în

baza unui contract de asistență juridică, iar conform practicii generale serviciile de

asistență juridică sunt prestate contra plată, fapt ce denotă că apelanta este disponibilă

financiar să achite costul acestora care este într-un cuantum mult mai mare decât taxa

de stat.

La capitolul dat, instanța de recurs taxează că în conformitate cu prevederile

art.5 alin. (5) din Legea cu privire la avocatură, pornind de la starea materială a

persoanei, avocatul îi poate acorda acesteia asistență juridică în mod gratuit.

Prevederi similare sunt consemnate și Statutul profesiei de avocat, care în art. 4

alin. (3) prevede că la proprie decizie, avocatul poate acorda asistență juridică gratuită

persoanei a cărei stare materială este sub nivelul de existenta, stabilit prin hotărîre de

Guvern.

Astfel, Colegiul opinează că, Iulia Scopințeva a apelat la serviciile unui avocat

pentru a-și apăra drepturile patrimoniale pretinse a fi încălcate, circumstanță care nu

poate servi drept temei de a nu o scuti de la plata taxei de stat. Or, prin prisma

principiilor contradictorialității și a disponibilității în drepturi a participanților la

proces, recurentei urmează a-fi asigurată posibilitatea de a alege modalitățile și

mijloacele procedurale de apărare în proces de sine stătător și independent.

Cu titlu subsecvent, instanța de recurs consideră că este reprehensibilă concluzia

instanței de apel precum că „… argumentele apelantei Iulia Scopințeva cu privire la

situația materială precară nu este justificată … reieșind din statutul său de persoană,

care practică activitate de antreprenoriat”.

În acest sens Colegiul notează că instanța de apel nu a explicat motivele care au

format această concluzie și nici nu s-a referit la vreo dovadă scriptică din materialele

cauzei, care ar proba faptul că Iulia Scopințeva are statut de persoană, care practică

activitate de antreprenoriat.

Mai mult decât atât, instanța de recurs taxează ca fiind eronat aplicate, în speță,

prevederile art. 55 alin. (1) și art. 60 alin. (1) din Codul civil. Or, dispozițiile acestor

norme definesc „persoana juridică” și „capacitatea de folosință a persoanei juridice”.

Respectiv, aceste norme nu au aplicabilitatea în situația din cauza dedusă judecății,

deoarece Iulia Scopințeva este persoană fizică, iar la materialele cauzei lipsesc

6

înscrisuri verosimile care ar certifica faptul că aceasta practică activitate de

antreprenoriat.

Coroborând ipotezele relevate cu normele legale precitate și circumstanțele de

fapt stabilite, Colegiul opinează că concluzia instanței de apel de a impune taxă

judiciară de timbru apelului declarat de Iulia Scopințeva este emisă în discordanță cu

dispozițiile art. 85 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Colegiul notează că, Înalta Curte a învederat în practica sa constantă că dreptul

de acces la un tribunal constituie un element inerental tuturor garanțiilor procedurale

prevăzute în Convenție (hotărârea Campbell și Fell vs. Marea Britanie din 25

februarie 1982). Drepturile fundamentale trebuie garantate într-o manieră concretă și

reală, iar nu iluzorie și teoretică, imposibilitatea concretă de sesizare a unei instanțe

de către persoana interesată constituie o încălcare a dreptului acesteia de acces la

justiție (hotărârea Airey vs. Irlanda din 09 octombrie 1979).

Instanța de recurs taxează că în speță impunerea achitării taxei de stat constituie

un impediment al accesului liber la justiție, deoarece statul asigură aplicarea eficientă

și uniformă a prevederilor normative referitoare la scutirile sau facilitățile la achitarea

taxei de stat, iar dreptul de acces la un tribunal consacrat de art. 6 din Convenția

Europeană a Drepturilor Omului urmează a fi înțeles ca un drept de acces concret și

efectiv.

Respectiv, soluția adoptată de instanța de apel prin încheierea recurată nu este

compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art.

6 § 1 CEDO, care statuează că orice persoană are dreptul la judecarea în mod

echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță

independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării

drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil.

Sub acest aspect și pornind de la faptul că instanța de apel eronat, prin

încheierea din 15 februarie 2018, a impus cu taxă de stat apelul declarat de Iulia

Scopințeva, precum și întru evitarea îngrădirii accesului liber la justiție a acesteia,

garantat de art. 20 al Constituției Republicii Moldova și art. 5 din Codul de procedură

civilă, se impune concluzia casării încheierii recurate, cu emiterea în această parte a

unei hotărâri noi prin care să fie admisă cererea Iuliei Scopințeva cu privire la

scutirea de la plata taxei de stat la depunerea cererii de apel și restituirea cauzei în

instanța de apel pentru judecarea apelului.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, încheierea Curții de

Apel Chișinău din 15 februarie 2018 este emisă cu încălcarea normelor de drept

procedural, iar argumentele invocate de către recurenta Iulia Scopințeva și-au găsit

confirmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa încheierea Curții de

Apel Chișinău 15 februarie 2018, cu emiterea a unei decizii sub formă de încheiere

prin care să fie admisă cererea Iuliei Scopințeva cu privire la scutirea de la plata taxei

de stat la depunerea cererii de apel, și restituită cauza în instanța de apel pentru

judecarea apelului.

În conformitate cu art. 426 și art. 427 lit. c) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e

7

A admite recursul declarat de Iulia Scopințeva împotriva încheierii Curții de

Apel Chișinău din 15 februarie 2018.

A casa încheierea Curții de Apel Chișinău din 15 februarie 2018, adoptată în

cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Scopințev

împotriva Iuliei Scopințeva cu privire la partajarea averii devălmașe, și acțiunea

reconvențională intentată la cererea Iuliei Scopințeva împotriva lui Victor Scopințev

și Ana Scopințeva, intervenienți accesorii Tatiana Ragulina, Departamentul Cadastru

al Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, notarul public Olga Mihailic cu

privire la recunoașterea vicioasă a actelor juridice, anularea certificatului de

moștenitor testamentar, radierea din registrul bunurilor imobile, excluderea bunului

din masa succesorală, recunoașterea dreptului de proprietate și încasarea sumei, și a

emite o nouă decizie sub formă de încheiere prin care:

A admite cererea Iuliei Scopințeva cu privire la scutirea de la taxa de stat la

depunerea cererii de apel.

A o scuti pe Iulia Scopințeva de la plata taxei de stat la depunerea cererii de apel

împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Central) din 11 aprilie 2017.

A remite cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Victor Scopințev împotriva Iuliei Scopințeva cu privire la partajarea averii

devălmașe, și acțiunea reconvențională intentată la cererea Iuliei Scopințeva

împotriva lui Victor Scopințev și Ana Scopințeva, intervenienți accesorii Tatiana

Ragulina, Departamentul Cadastru al Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”,

notarul public Olga Mihailic cu privire la recunoașterea vicioasă a actelor juridice,

anularea certificatului de moștenitor testamentar, radierea din registrul bunurilor

imobile, excluderea bunului din masa succesorală, recunoașterea dreptului de

proprietate și încasarea sumei, la Curtea de Apel Chișinău pentru judecarea în fond a

apelului.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

8