2ra-14/19 — constatarea nulitatii actelor juridice

2ra-14/19 — constatarea nulitatii actelor juridice (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-14/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul central (S. Dimitriu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, V. Cotorobai, M. Anton)

DECIZIE

16 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de Iulia Scopințeva,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Scopințev

(succesorul în drepturi a lui Alexandr Scopințev) împotriva Iuliei Scopințeva cu

privire la partajarea averii proprietate comună în devălmășie,

și la cererea reconvențională depusă de Iulia Scopințeva împotriva lui Victor

Scopințev și Ana Scopințeva, intervenienții accesorii Tatiana Ragulina, Oficiul

Cadastral Teritorial Chișinău, notarul public Olga Mihailiuc cu privire la

constatarea nulității actelor juridice, recunoașterea vicioasă a actelor juridice,

anularea certificatului de moștenitor testamentar, radierea dreptului înscris,

excluderea bunului din masa succesorală, recunoașterea dreptului de proprietate și

încasarea sumei,

împotriva deciziei din 14 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Iulia Scopințeva și a fost menținută hotărârea din 11

aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul central, prin care atât acțiunea inițială,

cât și acțiunea reconvențională au fost respinse,

c o n s t a t ă:

La data de 11 septembrie 2012, Alexandr Scopințev a depus cerere de chemare

în judecată împotriva Iuliei Scopințeva cu privire la partajarea averii proprietate

comună în devălmășie.

În motivarea acțiunii a indicat că s-a aflat căsătorie cu pârâta, iar prin hotărârea

din 06 aprilie 2012 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău căsătoria încheiată cu

Scopințeva (Urusova) Iulia a fost desfăcută. A invocat că a locuit împreună cu pîrîta

mai mult de 10 ani, perioadă de timp în care au dobândit avere comună.

A solicitat Alexandr Scopințev partajarea averii în devălmășie cu atribuirea lui

Alexandr Scopințev ½ cotă-parte ideală din apartamentul nr.34 din bd. Dacia 22/3,

mun. Chișinău.

La data de 20 decembrie 2013 Alexandr Scopințev a decedat. Prin încheierea

din 10 decembrie 2014 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, reclamantul

Alexandr Scopințev a fost înlocuit cu succesorul său în drepturi Victor Scopințev

(f.d.99).

La data de 26 noiembrie 2012, Iulia Scopințeva a depus cerere

reconvențională.

În motivarea acțiunii reconvenționale Iulia Scopințeva a invocat că în temeiul

contractului de vânzare-cumpărare nr. 2853 din 13 aprilie 2001, dînsa a devenit

proprietara apartamentului nr. 34, situat pe bd. Dacia 22/3, mun. Chișinău. La 20

decembrie 2003, OSC s. Botanica a înregistrat cu nr. 1263, căsătoria între

Scopințeva Iulia și Scopințev Alexandr.

La data de 24 martie 2004, a schimbat apartamentul cu o odaie nr. 34 din bd.

Dacia 22/3 mun. Chișinău, cu suprafața de 32,7 m.p., la preț de 11076 de lei pe 1/2

cotă-parte din apartamentul nr. 32 situat pe str. Hristo Botev nr. 7/2, mun. Chișinău,

cu suprafața de 59,1m.p., ce aparținea lui Scopințev Victor, fiul lui Scopințev

Alexandr. În rezultatul acestei tranzacții Scopințeva Iulia a primit ½ cotă-parte din

apartamentul nr. 32 din str. Hristo Botev nr. 7/2, adică suprafața de 29.55 m.p., în

loc de 32.7 m.p. la preț de 9878 de lei. Cealaltă ½ cotă-parte din apartamentul nr. 32

din str. Hristo Botev nr. 7/2, aparținea soțului - Scopințev Alexandr. Contractul a

fost autentificat de către notarul Mihailic Olga, cu nr.1078.

În anul 2006, apartamentul nr. 32, din str. Hristo Botev nr. 7/2, a fost vândut

contra sumei de 43 000 de dolari SUA la insistența lui Scopințev Alexandr, care a

argumentat, că apartamentul nr. 32 de pe str. Hristo Botev nr. 7/2, este prea mare

pentru familia lor. Banii din vânzarea apartamentului au fost păstrați pentru

achiziționarea unui alt domiciliu, dar suma de 4000 de dolari SUA, soțul său i-a

dăruit-o nepoatei sale Olga, fiica lui Victor Scopințev. La fel, fostul soț a dăruit lui

Victor Scopințev suma de 55000 de ruble rusești.

A menționat că la data de 14 martie 2006, împreună cu Scopințev Alexandr au

procurat apartamentul nr. 102 din str. Sarmisegetusa 37/1, mun. Chișinău cu două

odăi, cu o suprafață de 45,8 m.p., la preț de 242 548 de lei.

La data de 25 august 2009, cu familia lui Scopințev Victor, au efectuat

schimbul apartamentului nr. 102 cu două odăi din str. Sarmisegetusa nr. 37/1, cu o

suprafață de 45,8 m.p., la preț de 242 548 de lei, pe apartamentul nr. 34 din bd.

Dacia 22/3 cu o odaie, cu suprafața de 32,7 m.p., la preț de 176 586 de lei. Schimbul

apartamentelor a fost efectuat la insistența lui Scopițev Alexandr, care argumenta,

că simte disconfort în apartament, și la insistența lui Victor Scopințev, pe motiv că

familia lui locuiește într-un apartament cu o odaie.

A indicat că în rezultatul acestei tranzacții Iulia Scopințeva a schimbat 1/2

cotă-parte din apartamentul cu suprafața de 45,8 m.p., la preț de 242 548 de lei, pe

1/2 cotă-parte din apartamentul cu suprafața de 32,7 m.p., la preț de 176 586 de lei.

Contractul dat a fost autentificat de către notarul Mihailic Olga, cu nr.2894.

La fel, a indicat că în anul 2010, împreună cu Scopințev Alexandr au plecat în

Federația Rusă, unde au procurat apartamentul nr. 1, din strada General Petrenco,

10„A”, orășelul Navlea, raionul Navlinsc, regiunea Breansk contra sumei de 1 300

000 de ruble rusești,

2

A relatat că la data de 27 aprilie 2012, Judecătoria Botanica, mun. Chișinău a

admis cererea lui Alexandr Scopințev din 22 februarie 2012 privind desfacerea

căsătoriei. Ulterior, Alexandr Scopințev a depus cererea de chemare în judecată

privind partajarea averii proprietate comună în devălmășie a apartamentului nr.34

din bd. Dacia 22/3, mun. Chișinău, solicitând atribuirea câte o 1/2 cotă- parte pentru

fiecare.

A considerat Iulia Scopințeva că cererea lui Alexandr Scopințev este

neîntemeiată și pasibilă de a fi respinsă, deoarece pînă la căsătorie dînsa era

proprietara apartamentul nr. 34 din bd. Dacia 22/3, mun. Chișinău, iar în urma

tuturor tranzacțiilor de schimb al apartamentelor deține doar ½ cotă-parte din

același apartament, care i-a aparținut până la căsătorie.

A mai considerat că toate tranzacțiile de schimb al apartamentelor, inclusiv și

ultimul schimb au fost efectuate cu rea-credință, cu scopul de a o prejudicia, scop ce

a fost pus la cale de către Scopințev Alexandr și Scopințev Victor pentru a o

deposeda intenționat de proprietatea sa. Pârâții acționând viclean și dolosiv au

convins-o să fie de acord cu tranzacțiile care îi erau total nefavorabile.

A solicitat Iulia Scopințeva constatarea nulității absolute a contractului din 25

august 2009, autentificat de către notarul Mihailic Olga, cu nr. 2894 între Alexandr

Scopințev, Iulia Scopințeva și Victor Scopințev, de schimb al apartamentului nr.

102 cu două odăi din str. Sarmisegetusa, 37/1, mun. Chișinău cu o suprafață 45,8

m.p., la preț de 242548 de lei pe apartamentul nr. 34 din bd. Dacia 22/3, mun.

Chișinău cu o odaie, cu suprafața de 32,7 m.p., la preț de 175586 de lei, cu aducerea

părților în poziția inițială; partajarea averii comune în devălmășie a apartamentului

nr. 102 cu două odăi din str. Sarmisegetusa 37/1, mun. Chișinău cu o suprafață de

45,8 m.p. la preț de 242 548 de lei atribuind-ui Iuliei Scopințeva și lui Alexandr

Scopințev câte 1/2 cotă-parte din acest apartament; încasarea de la Alexandr

Scopințev, încasarea de la Alexandr Scopințev în beneficiul ei a sumei de 378 680

de ruble rusești, sau echivalentul de 150 222 de lei; evacuarea lui Victor Scopințev

cu toți membrii familiei din apartamentul nr. 102 din str. Sarmisegetusa 37/1, mun.

Chișinău în apartamentul nr. 34, bd. Dacia 22/3, mun. Chișinău; de a radia dreptul

de proprietate a lui Alexandr Scopințev din Registrul bunurilor imobile asupra

apartamentului nr. 102 din str. Sarmisegetusa 37/1, mun. Chișinău; înregistrarea

dreptului de proprietate a lui Victor Scopințev în Registrul bunurilor imobile asupra

apartamentului nr. 34, bd. Dacia 22/3, mun. Chișinău, radierea dreptului de

proprietate a lui Alexandr Scopințev și Iuliei Scopințeva asupra apartamentului nr.

nr. 34, bd. Dacia 22/3, mun. Chișinău; înregistrarea dreptului de proprietate a lui

Alexandr Scopințev și Iuliei Scopințeva asupra apartamentului nr. 102 din str.

Sarmisegetusa 37/1, mun. Chișinău, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

La data de 20 decembrie 2013, Iulia Scopințeva a depus cerere reconvențională

suplimentară, Scopințeva Ana fiind atrasă în dosar în calitate de pârâtă, dat fiind că

a participat la schimbul de apartamente care a avut loc la 25 august 2009. În

prezenta cerere Iulia Scopințeva a avut aceleași pretenții ca și în cererea din 01

decembrie 2014 și din 23 decembrie 2013 (vol.I, f. d. 110-112, 113-117).

La data de 20 decembrie 2013 Alexandr Scopințev a decedat, iar la data de 20

ianuarie 2014 Judecătoria Botanica, mun. Chișinău a emis încheiere prin care a fost

3

suspendată examinarea cauzei civile, până la stabilirea succesorilor în drepturi în

legătură cu decesul lui Scopințev Alexandr.

A menționat că în baza certificatului de moștenitor testamentar nr.1643 din 23

iunie 2014, eliberat de notarul Mihailic Olga, Victor Scopințev a devenit proprietar

a ½ cotă parte ideală din apartamentul nr.34, situat pe bd. Dacia 22/3, mun.

Chișinău, nr. cadastral xxxxx, cu o odaie, cu suprafața de 32,7 m.p., la preț de

88293 de lei, succesiune rămasă după decesul lui Scopințev Alexandr.

La data de 03 iulie 2014, Judecătoria Botanica, mun. Chișinău a reluat

procedura de examinare a litigiului privind anularea contractelor de schimb al

apartamentului, evacuarea și partajarea averii comune în devălmășie.

La data de 01 decembrie 2014, Iulia Scopințeva a depus cerere reconvențională

suplimentară împotriva lui Victor Scopințev, intervenienți accesorii OCT Chișinău

și notarul Mihailic Olga prin care a solicitat anularea certificatul de moștenitor

testamentar nr.1643 din 23 iunie 2014 eliberat de către notarul Mihailic Olga, pe

numele lui Victor Scopințev, de proprietar la 1/2 cotă-parte ideală din apartamentul

nr.34 din bd. Dacia 22/3, mun. Chișinău, nr. cadastral xxxxx, cu o odaie, cu

suprafața de 32,7 m.p., la preț de 88293 de lei; radierea dreptului de proprietate a lui

Victor Scopințev din Registrul bunurilor imobile, asupra 1/2 cotă parte ideală din

apartamentul nr.34 din bd. Dacia, 22/3, mun. Chișinău, nr. cadastral xxxxx, cu o

odaie, cu suprafața de 32,7 m.p., la preț de 88293 de lei, constatarea nulității

absolute a actului din 25 august 2008 autentificat de către notarul Mihailic Olga, cu

nr. 2894, între Scopințev Alexandr, Iulia Scopințeva și Victor Scopințev și

Scopințeva Ana de schimb a apartamentului nr. 102 cu două odăi din str.

Sarmisegetuza 37/1, mun. Chișinău cu o suprafața de 45,8 m.p. la preț de 242548 de

lei pe apartamentul nr. 34 din bd, Dacia 22/3, mun. Chișinău cu o odaie, cu

suprafața de 32,7 m.p., la preț de 176586 de lei, cu aducerea părților în poziția

inițială; evacuarea lui Victor Scopințev și Ana Scopințeva cu toți membrii familiei

din apartamentul nr. 102 str. Sarmizegetusa 37/1, mun. Chișinău în apartamentul

nr. 34 din bd. Dacia 22/3, mun. Chișinău; radierea dreptului de proprietate a lui

Victor Scopințev și a Anei Scopințeva din Registrul bunurilor imobile asupra

apartamentului nr. 102 din str. Sarmizegetusa 37/1, mun. Chișinău; de a înregistra

dreptul de proprietate a lui Victor Scopințev și a Anei Scopințeva asupra

apartamentului nr. 34 din bd. Dacia 22/3, mun. Chișinău; partajarea averii

proprietate comună în devălmășie și anume a apartamentului nr. 102 cu două odăi

din str. Sarmizegetusa 37/1, mun. Chișinău cu suprafața de 45,8 m.p. la preț de

242548 de lei atribuindu-i Iuliei Scopințeva și lui Alexandr Scopințev cîte ½ cotă

parte din acest apartament; încasarea de la Alexandr Scopințev în beneficiul ei a

sumei de 378680 de ruble rusești sau echivalentul de 150222 de lei, precum și

încasarea de la pîrîți a tuturor cheltuielilor de judecată (vol. I, f.d. 95-98).

La data de 14 iulie 2015, Victor Scopințev și Ana Scopințeva au încheiat

contractul de vânzare-cumpărare nr.6418, conform căruia au înstrăinat apartamentul

nr. 102 din str. Sarmisegetuza, nr.37/1 din mun. Chișinău d-nei Ragulina Tatiana.

La data de 18 noiembrie 2015, Iulia Scopințeva a depus o cerere

reconvențională suplimentară împotriva lui Victor Scopințev, Anei Scopințeva și

Tatianei Ragulina, intervenienți accesorii OCT Chișinău, notarul Mihailic Olga,

prin care suplimentar la cererile solicite în cererile suplimentare anterioare a

4

solicitat constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr.6418

din 14 iulie 2015, încheiat între Victor Scopințev, Ana Scopințeva și Tatiana

Ragulina, a apartamentului nr.102, cu două odăi, situat pe str. Sarmisegetusa 37/1,

mun. Chișinău cu suprafața de 45,8 m.p., autentificat de către notarul Valerii Rudco,

cu aducerea părților în poziția inițială; radiera dreptului de proprietate a Tatianei

Ragulina din Registrul bunurilor imobile asupra apartamentului nr.102, din str.

Sarmisegetusa 37/1, mun. Chișinău; evacuarea Tatianei Ragulina din apartamentul

nr.102, str. Sarmisegetusa 37/1, mun. Chișinău, fără acordarea altui spațiu locativ

(vol.I, f.d. l39-143).

La data de 20 ianuarie 2016, Iulia Scopințeva a depus o cerere reconvențională

suplimentară împotriva lui Victor Scopințev, Anei Scopințev, Tatianei Ragulina,

intervenienții accesorii OCT Chișinău, notarul public Mihailic Olga și Valerii

Rudco, prin care a solicitat atragerea în calitate de intervenient accesoriu notarul

Valeriu Rudenco, care a autentificat contractului de vânzare-cumpărare nr.6418 din

14 iulie 2015, încheiat între Victor Scopințev, Ana Scopințeva și Tatiana Ragulina;

anularea certificatul de moștenitor testamentar nr.1643 din 23 iunie 2014 eliberat de

către notarul Mihailic Olga, pe numele lui Victor Scopințev, de proprietar la 1/2

cotă-parte ideală din apartamentul nr.34 din bd. Dacia 22/3, mun. Chișinău, nr.

cadastral xxxxx, cu o odaie, cu suprafața de 32,7 m.p., la preț de 88293 de lei;

radierea dreptului de proprietate a lui Victor Scopințev din Registrul bunurilor

imobile, asupra 1/2 cotă parte ideală din apartamentul nr.34 din bd. Dacia, 22/3,

mun. Chișinău, nr. cadastral xxxxx, cu o odaie, cu suprafața de 32,7 m.p., la preț de

88293 de lei, constatarea nulității absolute a actului din 25 august 2008 autentificat

de către notarul Mihailic Olga, cu nr. 2894, între Scopințev Alexandr, Iulia

Scopințeva și Victor Scopințev și Scopințeva Ana de schimb a apartamentului nr.

102 cu două odăi din str. Sarmisegetuza 37/1, mun. Chișinău cu o suprafața de 45,8

m.p. la preț de 242548 de lei pe apartamentul nr. 34 din bd, Dacia 22/3, mun.

Chișinău cu o odaie, cu suprafața de 32,7 m.p., la preț de 176586 de lei, cu aducerea

părților în poziția inițială; evacuarea lui Victor Scopințev și Ana Scopințeva cu toți

membrii familiei din apartamentul nr. 102 str. Sarmizegetusa 37/1, mun. Chișinău

în apartamentul nr. 34 din bd. Dacia 22/3, mun. Chișinău; radierea dreptului de

proprietate a lui Victor Scopințev și a Anei Scopințeva din Registrul bunurilor

imobile asupra apartamentului nr. 102 din str. Sarmizegetusa 37/1, mun. Chișinău;

de a înregistra dreptul de proprietate a lui Victor Scopințev și a Anei Scopințeva

asupra apartamentului nr. 34 din bd. Dacia 22/3, mun. Chișinău; constatarea nulității

absolute a contractului de vînzare-cumpărare nr. 6418 din 14 iulie 2015 între Victor

Scopințev, Ana Scopințeva și Tatiana Ragulina a apartamentului nr. 102 cu două

odăi sin str. Sarmizegetusa 37/1, mun. Chișinău cu o suprafață de 45,8 m.p.

autentificat de către notarul Valerii Rudco cu aducerea părților în poziția inițială;

radierea dreptului de proprietate a Tatianei Ragulina din Registrul bunurilor

imobile asupra apartamentului nr. 102 din str. Sarmizegetusa 37/1, mun. Chișinău;

evacuarea Tatianei Ragulina din apartamentul nr. 102 din str. Sarmizegetusa 37/1,

mun. Chișinău, fără acordarea altui spațiu locativ; partajarea averii proprietate

comună în devălmășie și anume a apartamentului nr. 102 cu două odăi din str.

Sarmizegetusa 37/1, mun. Chișinău cu suprafața de 45,8 m.p. la preț de 242548 de

lei atribuindu-i Iuliei Scopințeva și lui Alexandr Scopințev cîte ½ cotă parte din

5

acest apartament; încasarea de la Alexandr Scopințev în beneficiul ei a sumei de

378680 de ruble rusești sau echivalentul de 150222 de lei, precum și încasarea de la

pîrîți a tuturor cheltuielilor de judecată (vol.I, f.d. l71-176).

La data de 20 decembrie 2016, Iulia Scopințeva a depus o cerere

reconvențională suplimentară împotriva lui Victor Scopințev și Ana Scopințeva,

intervenientul accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău și notarul Mihailic

Olga prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată depusă de

Victor Scopințev, succesorul în drepturi a lui Alexandr Scopințev, cu privire la

partajarea averii comune în devălmășie și anume a apartamentului nr.34, situat pe

bd. Dacia 22/3, mun. Chișinău, nr. cadastral xxxxx, cu o odaie, cu suprafața de 32,7

m.p.; recunoașterea drept vicioasă a contractului de schimb din 24 martie 2004 al

apartamentului nr.34, din bd. Dacia 22/3 mun. Chișinău, cu suprafața de 32,7 m.p.,

la preț de 11076 de lei, ce-i aparținea Iuliei Scopințev cu ½ cotă-parte ideală din

apartamentul nr.32 situat pe str. Hristo Botev nr.7/2, mun. Chișinău, cu suprafața

59.1 m.p., ce aparținea lui Victor Scopințev, autentificat de către notarul Mihailic

Olga, înregistrat cu nr.1078; recunoașterea drept vicioasă a contractului din 25

august 2009 de schimb al apartamentului nr. 102, cu două odăi din str.

Sarmisegetusa 37/1, la preț de 242 548 de lei, ce aparținea lui Alexandr Scopințev și

Iulia Scopințev pe apartamentul nr.34 din bd. Dacia 22/3 cu o odaie, cu suprafața de

32,7 m.p., la preț de 176 586 de lei, ce aparținea lui Victor Scopințev și Ana

Scopințeva, autentificat de notarul Mihailic Olga, înregistrat cu nr.2894; anularea

certificatului de moștenitor testamentar nr.1643 din 23 iunie 2014, eliberat de

notarul Mihailic Olga, pe numele lui Victor Scopințev de proprietar a ½ cotă-parte

ideală din apartamentul nr.34 din bd. Dacia 22/3, mun. Chișinău, nr. cadastral

0100103.117.01.034, cu o odaie, cu suprafața de 32,7 m.p., la preț de 88293 de lei;

radierea din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate a lui Victor

Scopințev asupra ½ cotă-parte ideală din apartamentul nr.34, bd. Dacia 22/3,

mun.Chișinău, nr. cadastral xxxxx, cu o odaie, cu suprafața de 32,7 m.p., la preț de

88293 de lei; excluderea din masa succesorală după decesul lui Scopințev Alexandr,

decedat la data 20 decembrie 2013, apartamentul nr.34, situat pe bd. Dacia 22/3,

mun.Chișinău, nr. cadastral xxxxx, cu o odaie, cu suprafața de 32,7 m.p., la preț de

88293 de lei, recunoașterea dreptului său de proprietate asupra apartamentului cu

nr.34 din bd. Dacia 22/3, mun. Chișinău, nr. cadastral 0100103.117.01.034, cu o

odaie, cu suprafața de 32,7 m.p.; încasarea de la Victor Scopințev în beneficiul

Iuliei Scopințeva a sumei de 406900 de ruble rusești, sau echivalentul în MDL, la

momentul executării hotărârii judecătorești, precum și încasarea tuturor

cheltuielilor de judecată.

Totodată, Iulia Scopințeva a invocat că renunță la pretențiile sale față de

notarul Rudco Valeriu și Tatiana Ragulina, dat fiind că presupune că aceștia au fost

duși în eroare de către pârâții Scopințev, tăinuind faptul că apartamentul nr. 102 din

strada Sarmisegetuza 37/1, mun. Chișinău se afla în litigiu (vol.II, f.d.21-26).

Judecătoria Botanica, mun. Chișinău, prin încheierea protocolară din 11 aprilie

2017 a stabilit calitatea de intervenient accesoriu a Tatianei Ragulina și a încetat

participarea acesteia în calitate de pârât.

6

Prin hotărârea din 11 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul central, atât

acțiunea inițială depusă de Victor Scopințev, cât și acțiunea reconvențională depusă

de Iulia Scopințeva au fost respinse.

La data de 04 mai 2017, Iulia Scopințeva a contestat cu apel hotărârea primei

instanțe, solicitând casarea acesteia în partea respingerii acțiunii reconvenționale cu

emiterea în această parte a unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii

reconvenționale.

Prin decizia din 14 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Iulia Scopințeva și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

La data de 23 august 2018, Iulia Scopințeva a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței

de apel și a hotărârii primei instanțe în partea respingerii acțiunii reconvenționale cu

pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii

reconvenționale.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la emiterea deciziei a

interpretat în mod eronat legea și greșit a concluzionat că acțiunea reconvențională

depusă de Iulia Scopințeva este neîntemeiată.

A mai indicat că, atât instanța de apel, cât și prima instanță nu au aplicat legea

care trebuia să fie aplicată și au aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată. La fel,

a indicat că instanțele ierarhic inferioare au apreciat în mod arbitrar probele,

încâlcind în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în prevederile art.

130 Codul de procedură civilă.

La data de 31 octombrie 2018, Tatiana Ragulina, reprezentată de avocatul

Nicolae Ciumac a depus referință, prin care a solicitat declararea recursului depus

de Iulia Scopințeva ca fiind inadmisibil.

În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 14 iunie

2018 și expediată în adresa participanților la proces la 23 iulie 2018, drept dovadă

servind scrisoarea expediată prin adresa electronică (f.d. 144, 145, vol. II).

Astfel, recursul declarat la 23 august 2018 de către Iulia Scopințeva, este în

termen.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 12 decembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție completul

din 3 judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în

fond de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

7

procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul

declarat de către Iulia Scopințeva și va casa decizia instanței de apel și va trimite

cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată

dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) Cod de procedură civilă, se consideră că

normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care

instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat

o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a

aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Aliniatul (4) al aceluiași articol prevede că, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Din materialele cauzei rezultă că Victor Scopințev, succesorul în drepturi

procedurale a lui Alexandr Sopințev, prin cererea de chemare în judecată înaintată

împotriva Iuliei Scopințeva a solicitat partajarea averii proprietate comună în

devălmășie.

La fel, din actele cauzei rezultă că Iulia Scopințeva a depus cerere

reconvențională (ulterior fiind depuse cereri suplimentare) împotriva lui Victor

Scopințev, intervenienții accesorii Tatiana Ragulina, Oficiul Cadastral Teritorial

Chișinău, notarul public Olga Mihailiuc cu privire la constatarea nulității actelor

juridice, recunoașterea vicioasă a actelor juridice, anularea certificatului de

moștenitor testamentar, radierea dreptului înscris, excluderea bunului din masa

succesorală, recunoașterea dreptului de proprietate și încasarea sumei.

Judecând cauza, prima instanță, prin hotărârea din 11 aprilie 2017, a respins

atât acțiunea inițială depusă de Victor Scopințev, succesorul în drepturi a lui

Alexandr Scopințev, cât și acțiunea reconvențională depusă de Iulia Scopințeva.

Verificând legalitatea hotărârii pronunțate de către instanța de fond, Curtea de

Apel Chișinău, prin decizia din 14 iunie 2018, a respins apelul declarat de Iulia

Scopințeva și a fost menținută hotărârea din 11 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul central.

Considerând ilegală decizia pronunțată de către Curtea de Apel Chișinău, la 23

august 2018, Iulia Scopințeva, a contestat-o cu recurs invocând că instanța de apel

la judecarea cauzei nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a apreciat arbitrar

probele, încâlcînd prevederile stabilite de art. 130 Codul de procedură civilă, a

interpretat eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Colegiul cercetând materialele cauzei în raport cu argumentele invocate de

către recurentă ajunge la concluzia că precizările făcute de Iulia Scopințeva în

recursul declarat sunt întemeiate și justifică aplicarea eronată de către instanța de

8

apel a normelor de drept material la examinarea cauzei, rezultând din motivele ce

succed.

Instanța de apel la judecarea cauzei a constat că la data de 11 septembrie 2012,

Alexandr Scopințev a depus cerere de chemare în judecată împotriva Iuliei

Scopințeva prin care a solicitat partajarea averii proprietate comună în devălmășie.

La data de 20 decembrie 2013, Scopințev Alexandr a decedat, fapt confirmat

prin certificatul de deces, iar la data 20 ianuarie 2014 Judecătoria Botanica

mun.Chișinău a emis o încheiere, potrivit căreia a suspendat examinarea pricinii

civile, până la stabilirea succesorilor în drepturi în legătură cu decesul lui Scopințev

Alexandru.

Prin încheierea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 10 decembrie 2014,

reclamantul Scopințev Alexandr a fost înlocuit cu succesorul său în drepturi Victor

Scopințev (f.d.99).

Conform certificatului de moștenitor testamentar nr.1643 din 23 iunie 2014,

eliberat de către notarul Mihailic Olga, Victor Scopințev a devenit proprietar a ½

cotă-parte ideală din apartamentul nr.34 din bd. Dacia 22/3, mun. Chișinău, nr.

cadastral xxxxx cu o odaie, cu suprafața de 32,7 m.p., la preț de 88293 de lei,

succesiune rămasă după decesul lui Scopințev Alexandr.

La 14 iulie 2015, Victor Scopințev și Ana Scopințeva au încheiat contractul de

vânzare-cumpărare nr.6418, conform căruia au înstrăinat apartamentul nr. 102 din

strada Sarmisegetuza, 37/1, mun.Chișinău Tatianei Ragulina.

Judecătoria Botanica, mun. Chișinău, prin încheierea protocolară din 11 aprilie

2017 (vol. II. f.d.52), a stabilit calitatea de intervenient accesoriu a Tatianei

Ragulina și a încetat participarea acesteia în calitate de pârât.

Prin hotărârea din 11 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul central,

acțiunea inițială și acțiunea reconvențională au fost respinse.

La 04 mai 2017, Iulia Scopințeva a contestat cu apel hotărârea primei instanțe,

solicitând casarea parțială a hotărârii primei instanțe în partea respingerii acțiunii

reconvenționale, cu emiterea în aceasta parte a unei noi hotărâri.

Totodată, Colegiul instanței de apel a constatat că Iulia Scopințeva și

Scopințev Alexandr s-au aflat în relații de căsătorie, căsătoria acestora fiind

desfăcută la 06 aprilie 2012, prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău.

Conform prevederilor art.361 Codul civil, împărțirea bunului proprietate

comună pe cote-părți se face în natură, proporțional cotei-părți a fiecărui

coproprietar. Dacă bunul proprietate comună pe cote-părți este indivizibil ori nu

este partajabil în natură, împărțirea se face prin atribuirea întregului bun, în

schimbul unei sulte, în favoarea unui ori a mai multor proprietari, la cererea lor

vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînțelegere, la

licitație și distribuirea prețului către coproprietari proporțional cotei-părți a fiecăruia

dintre ei. În cazul în care unui dintre coproprietari îi este atribuită o parte reală mai

mare decât cota sa parte, celorlalți coproprietari li se atribuie o sultă. Împărțirea se

efectuează în modul stabilit de lege. Părțile reale stabilite de instanța de judecată pot

fi distribuite prin tragere la sorți, după caz.

Instanța de apel a mai stabilit că proprietar al bunului imobil, apartamentul nr.

32 din bd. Dacia 22/3, mun. Chișinău cu nr. cadastral xxxxx, conform extrasului din

Registrul bunurilor imobile din data de 05 iulie 2012 a fost Scopințev Alexandr

9

(f.d.7). Conform extrasului din Registrul bunurilor imobile din data de 22 noiembrie

2016 (f.d.157-158, vol. I) proprietari ai apartamentului nr. 32 din bd. Dacia nr. 22/3

mun. Chișinău, sunt Iulia Scopințeva în baza contractului de schimb din 25 august

2009 și Victor Scopințev, în baza certificatului de moștenitor testamentar nr.1643

din 23 iunie 2016, ei fiind coproprietari pe cote-părți ideale.

Curtea de Apel Chișinău, cu referire la cererile reconvenționale suplimentare

depuse de Scopințeva Iulia a reținut că aceasta a formulat cerințe privind

recunoașterea ca fiind vicioase actele juridice: contractul de schimb din 24 martie

2014 al apartamentului nr.34 din bd. Dacia 22/3, mun.Chișinău, cu suprafața de

32,7 m.p., la preț de 11076 de lei ce aparținea Iuliei Scopințeva pe 1/2 cotă-parte din

apartamentul nr.32 de pe str. Hristo Botev nr.7/2, mun. Chișinău, cu suprafața 59.1

m.p., ce aparținea lui Victor Scopințev, autentificat de către notarul Mihailic Olga,

înregistrat cu nr.1078 și contractul din 25 august 2009 de schimb al apartamentului

nr. 102 din str. Sarmisegetusa, 37/1, mun. Chișinău cu o suprafață de 45,8 m.p, la

preț de 242 548 de lei, ce aparținea lui Scopințev Alexandr și Scopințev Iulia pe

apartamentul nr.34 din bd. Dacia 22/3 cu o odaie, cu suprafața de 32,7 m.p., ce

aparținea lui Victor Scopințev și Ana Scopințeva, autentificat de către notarul

Mihailic Olga, înregistrat cu nr.2894 (f.d.35-37, vol. I), fără a fi solicitată anularea

acestora.

În acest sens, instanța de apel a conchis că pretențiile de a recunoaște ca fiind

vicioase actele juridice invocate pot avea suport legal doar în contextul examinării

cerințelor de constatare sau de declarare a nulității acestor acte, situație care în speță

nu se atestă.

Totodată, a menționat instanța de apel că materia viciilor de consimțământ nu

poate fi desprinsă din cadrul temeiurilor de nulitate a actelor juridice, aceasta fiind

reglementată de capitolul III al titlului III din Codul civil, nulitatea actului juridic,

lipsa viciilor constituind o condiție de validitate a consimțământului conform

art.199 alin.(1) Codul civil, iar incidența viciilor: eroarea, dolul, leziunea și violența,

fiind reglementate la art.227-230 Codul civil, care atrage nulitatea actelor conform

art.217 Codul civil, iar conform art.219 alin.(1) Codul civil actul nul încetează cu

efect retroactiv din momentul încheierii. Mai mult, art.166 alin.(1) CPC prevede că

oricine pretinde un drept împotriva unei alte persoane ori are un interes pentru

constatarea existenței sau inexistenței unui drept trebuie să depună în instanța

competentă o cerere de chemare în judecată, or pretinsa viciere a consimțământului,

în condițiile nesolicitării anulării celor două acte considerate viciate, nu are nici un

efect, astfel fiind lipsită de interes, în conformitate cu art.166 CPC.

Curtea de Apel Chișinău cu referire la cerința apelantei-reclamante Iulia

Scopințeva privind anularea certificatului de moștenitor testamentar nr.1643 din 23

iunie 2014, eliberat de către notarul Mihailic Olga, pe numele lui Victor Scopințev,

a reținut că la fel este o pretenție neîntemeiată, în condițiile în care este o cerință

subsecventă cerinței de bază.

Astfel, instanța de apel a menționat că, deși apelanta a invocat dolul ca viciu

de consimțământ, în temeiul art.228 Codul civil și faptul că înainte de căsătorie Iulia

Scopințeva era proprietar al apartamentului nr.34 din bd. Dacia 22/3, mun.

Chișinău, iar în urma tuturor tranzacțiilor de schimb al apartamentelor, acum deține

doar ½ cotă-parte din acest apartament, fiind deposedată intenționat de proprietatea

10

sa, în conformitate cu art.118 alin.(1) CPC, aceste circumstanțe urmau a fi

confirmate prin probe, însă la materialele dosarului astfel de probe nu se atestă.

În concluzie instanța de apel a specificat că prima instanță corect a ajuns la

concluzia respingerii atât a acțiunii inițiale, cât și a acțiunii reconvenționale.

Colegiul, conchide că instanța procedând astfel, a modificat temeiul cererii de

chemare în judecată.

Deși dispozițiile art. 25 din Codul de procedură civilă permit instanței să pună

în dezbatere judiciară orice împrejurări de fapt sau de drept ale speței, să cerceteze

direct și nemijlocit probele, să asculte explicațiile părților și intervenienților,

depozițiile martorilor, concluziile expertului, consultațiile și explicațiile

specialistului, să ia cunoștință de înscrisuri, să cerceteze probele materiale, să

audieze înregistrările audio, să vizioneze înregistrările video și să emită hotărârea

numai în temeiul circumstanțelor constatate și al probelor cercetate și verificate în

ședință de judecată, nu există niciun text de lege care să acorde dreptul de a schimba

din oficiu fundamentul pretenției deduse judecații.

Drept urmare, legea procedurală nu stabilește decât dreptul și, totodată,

obligația instanței de a da o calificare corectă cererii, independent de denumirea la

care s-a referit cel care a formulat-o, dar nu îi conferă posibilitatea de a modifica

împrejurările de fapt și de drept pe care reclamantul își întemeiază pretenția.

Regula iura novit curia nu este de natură să conducă la concluzia ca

judecătorul/instanța de judecată ar putea schimba din oficiu cauza cererii de

chemare în judecata, deoarece prin aceasta regula se înțelege faptul ca judecătorul

nu este ținut de textul de lege invocat de parte, ci el trebuie sa aplice acel text de

lege care corespunde situației de fapt calificata juridic.

În concluzie, judecătorul/instanța de judecată stabilește situația de fapt a spetei,

fără să poată da o alta calificare juridică, iar apoi va aplica textul de lege

corespunzător acestei situații, indiferent de eventualele dispoziții legale invocate de

părți.

Totodată art. 60 alin. (4) Cod de procedură civilă, prevede că instanța

judecătorească nu este în drept să modifice din oficiu temeiul sau obiectul acțiunii.

Coroborând norma citată și raționamentele expuse supra, Colegiul relevă că la

rejudecare cauzei instanțele de judecată vor stabili circumstanțele de fapt ale

litigiului și legea aplicabilă fără însă a modifica temeiul invocat de reclamant.

Astfel, în cazul în care temeiul de drept invocat de către reclamant nu este

pertinent speței instanța de judecată va putea respinge acțiunea indicând acest fapt

fără însă a invoca un alt temei juridic.

Sub aspectul dat, Colegiul va reține ca relevante argumentele recurentului

precum că dispozițiile aplicate de către instanța de apel întru susținerea veridicității

hotărârii primei instanțe referitor la respingerea acțiunii sunt eronate și nu pot fi

reținute ca relevante la examinarea prezentei cauze.

În contextul dat, Colegiul menționează că instanța de apel la judecarea cauzei a

stabilit că pretențiile apelantei-reclamante Iulia Scopințeva cu privire la

recunoașterea ca fiind vicioase actele juridice menționate supra pot avea suport

legal doar în contextul examinării cerințelor de constatare sau de declarare a

nulității acestor acte, însă reclamanta din acțiunea reconvențională nu a solicitat

constatarea sau declararea actelor juridice, or pretinsa viciere a consimțământului

11

în condițiile nesolicitării anulării celor două acte considerate viciate, nu are nici un

efect.

Pe cînd, în prezenta speță, Iulia Scopințeva, atât în cererea reconvențională

depusă inițial, cât și în cererile suplimentare depuse ulterior a solicitat constatarea

nulității absolute a actelor juridice. Însă, instanța de apel a stabilit că Iulia

Scopințev a depus cereri de concretizare a acțiunii și nu cereri suplimentare

examinând doar pretențiile din ultima cerere suplimentară depusă de Iulia

Scopințeva la data de 20 decembrie 2016.

Ori, cum rezultă din actele cauzei reclamanta/recurentă Iulia Scopințeva de

nenumărate ori a depus cerere reconvențională suplimentară, nu a modificat sau

concretizat cerințele, dar le-a suplimentat, însă Curtea de Apel Chișinău în decizia

sa a indicat că Iulia Scopințeva și-a concretizat cerințele prin ultima cerere.

Colegiul menționează că instanța de apel la baza deciziei adoptate a reținut

argumentele pârâtului fără a le pune în coroborare cu alte probe prezentate de părți.

În conformitate cu art. 121 Cod de procedură civilă, instanța judecătorească

reține spre examinare și cercetare numai probele pertinente care confirmă, combat

ori pun la îndoială concluziile referitoare la existența sau inexistența de

circumstanțe, importante pentru soluționarea justă a cazului.

Instanța de recurs notează că aceste dispoziții legale stabilesc un rol activ al

instanței în dezlegarea cauzei care trebuie să se pronunțe asupra stării de fapt și de

drept pe care se întemeiază obiectul cererii de chemare în judecata.

Singura limită pe care trebuie să o respecte judecătorul / instanța de judecată

este aceea prevăzută de art. 119 alin. (3) Cod de procedură civilă, care prevede că,

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei sunt

determinate definitiv de instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile

părților și ale altor participanți la proces, precum și de la normele de drept material

și procedural ce urmează a fi aplicate.

Din aceste dispoziții legale rezultă, ca regulă generală, că instanța nu poate

schimba din oficiu temeiul cererii deduse judecății, ci doar urmează a examina

cauza pornind de la pretențiile și obiecțiile înaintate de părți.

Colegiul relevă că în codul de procedură civilă nu există reglementari speciale

care ar legaliza modalitatea în care instanța de judecată ar putea schimba temeiul

cererii de chemare în judecată, obiectul cererii de chemare în judecata care este

reprezentat de pretenția concretă a reclamantului.

În speță, obiectul cererii de chemare în judecată este constatarea nulității

absolute a actelor juridice încheiate prin dol, recunoașterea vicioasă a actelor

juridice, anularea certificatului de moștenitor testamentar, radierea dreptului înscris,

excluderea bunului din masa succesorală, evacuare și recunoașterea dreptului de

proprietate și încasarea sumei, iar temeiul acțiunii –nulitate a actelor juridice,

proprietatea comună în devălmășie și apărarea dreptului de proprietate.

Colegiul relevă că instanța de apel sub acest aspect urma a judeca cauza,

deoarece anume acest temei juridic a fost formulat de către reclamantă, fapt ce

constituie fundamentul dreptului invocat de cel care formulează pretenția.

Deci, Colegiul remarcă faptul că obligația instanței este de a se pronunța numai

cu privire la obiectul și temeiul acțiunii ce constituie corelativ garanția aplicării

principiului disponibilității în procesul civil.

12

Din considerentele menționate și având în vedere că instanța de apel la

soluționarea litigiului a schimbat din oficiul temeiul cererii de chemare în judecată,

Colegiul consideră că decizia contestată urmează a fi casată și trimisă cauza spre

rejudecare, în alt complet de judecată, din motiv că instanța națională a cărei

hotărâre este recurată a soluționat procesul fără a intra în esența și obiectul formulat

de către reclamant în prezenta cauză.

Ori, instanța de apel la soluționarea litigiului a încălcat atât principiul

disponibilității care guvernează procesul civil, cât și dreptul la apărare al

reclamantei/recurente, neluând în considerare drepturile procedurale ale

participanților la procesul civil.

Tot aici, Colegiul precizează că, Iulia Scopințeva prin cererea suplimentară

depusă la 20 decembrie 2016 a invocat că renunță la pretențiile sale față de notarul

Rudco Valeriu și Tatiana Ragulina, dat fiind că presupune că aceștia au fost duși în

eroare de către pârâții Scopințev, tăinuind faptul că apartamentul nr. 102 din strada

Sarmisegetuza 37/1, mun. Chișinău se afla în litigiu.

Or, în conformitate cu art. 265 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă,

instanța judecătorească dispune încetarea procesului în cazul în care reclamantul a

renunțat la acțiune, renunțul fiind admis de instanță.

În conformitate cu art. 266 Codul de procedură civilă, instanța judecătorească

dispune încetarea procesului printr-o încheiere, care poate fi atacată cu recurs.

Pronunțând încheierea de încetare a procesului, instanța judecătorească menționează

că nu se admite o nouă adresare în judecată a aceleiași părți cu privire la același

obiect și pe aceleași temeiuri.

Însă, instanța de recurs observă că la actele cauzei lipsește o încheiere în acest

sens.

În circumstanțele relatate supra și pornind de la faptul că eroarea admisă la

judecarea cauzei în instanța ierarhic inferioară nu poate fi corectată de instanța de

recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Iulia

Scopințeva și a casa decizia instanței de apel, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel, în alt complet de judecată.

Instanța de apel, la rejudecarea cauzei, urmează să verifice cerințele prin

prisma argumentelor și probelor atât a părții reclamante, cât și a părții pârâte,

rezultând din prevederile art. 130 Cod de procedură civilă, în contextul cărora

instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe

cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor

din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege, ca în

consecință soluția adoptată să fie certă și coerentă și să reflecte motivele sale prin

prisma probelor ca fiind pertinente soluționării pricinii sau după caz preferința unor

probe în defavoarea altora. Caracterul peremptoriu al concluziei instanței de

judecată, urmează a fi stabilit în coraport cu argumentele părților, circumstanțele

cauzei, probele administrate și cercetate și normele de drept material aplicabile

raportului litigios.

În conformitate cu prevederile art. 442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. c) Codul

de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

13

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Iulia Scopințeva.

Se casează integral decizia din 14 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Scopințev

(succesorul în drepturi a lui Alexandr Scopințev) împotriva Iuliei Scopințeva cu

privire la partajarea averii proprietate comună în devălmășie, și la cererea

reconvențională depusă de Iulia Scopințeva împotriva lui Victor Scopințev, Ana

Scopințeva, intervenienții accesorii Tatiana Ragulina, Oficiul Cadastral Teritorial

Chișinău, notarul public Olga Mihailiuc cu privire la constatarea nulității actelor

juridice, recunoașterea vicioasă a actelor juridice, anularea certificatului de

moștenitor testamentar, radierea dreptului înscris, excluderea bunului din masa

succesorală, recunoașterea dreptului de proprietate și încasarea sumei, cu trimiterea

cauzei la rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

14