2rh-13/21 — partajarea averii comune în devălmășie

Dosarul nr. 2rh-13/2021

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: E. Galușceac)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima)

instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: Sv. Filincova, Iu. Bejenaru, G. Stratulat)

Î N C H E I E R E

21 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Dumitru Mardari

Galina Stratulat

examinând cererea de revizuire depusă de recursul declarat de Diana

Colontaev, reprezentată de avocatul Ruslan Cibric,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Colontaev

împotriva Dianei Colontaev cu privire la partajarea averii comune în devălmășie,

împotriva deciziei din 30 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție,

c o n s t a t ă :

La 18 iunie 2018, Victor Colontaev a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Dianei Colontaev cu privire la partajarea averii comune în devălmășie.

Prin hotărârea din 21 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis

parțial acțiunea. S-a determinat cota-parte din proprietatea comună în devălmășie și

anume din: - apartamentul nr. 48 situat pe bd. XXXXX, mun. Chișinău, nr. cadastral

XXXXX.134.01.048, lot pomicol situat în com. Băcioi, mun. Chișinău, extravilan,

nr. cadastral XXXXX.072 și mijlocul de transport de model „Volkswagen

Transporter”, nr. de înmatriculare XXXXX, atribuindu-le în proprietate lui Victor

Colontaev și Dianei Colontaev a câte ½ cotă-parte ideală. S-a încasat de la Diana

Colontaev în beneficiul lui Victor Colontaev suma de 300 de lei cu titlu de taxa de

stat. În rest acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată.

Exprimându-și dezacordul cu hotărârea primei instanțe, Victor Colontaev și

Diana Colontaev au contestat-o cu apel.

Prin încheierea din 19 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs

cererilor de apel, fiindu-le acordat termen apelanților, de 10 zile de la recepționarea

încheierii, pentru prezentarea dovezii de plată a taxei de stat în cuantum de 9721,12

de lei și a cererii de apel suplimentare, cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe

care se întemeiază.

Totodată, instanța de apel a explicat apelanților că în cazul neînlăturării

neajunsurilor în termenul stabilit, cererile de apel nu va fi considerate depuse și

împreună cu toate documentele anexate, vor fi restituite, în temeiul art. 369 din

Codul de procedură civilă.

Încheierea sus-menționată a fost expediată participanților la proces, fiind

recepționată de către reprezentantul apelantului Victor Colontaev, avocatul Andrei

Bercueașvili, la data de 19 noiembrie 2019 (f.d. 167), iar de către reprezentantul

apelantei Diana Colontaev, avocatul Ruslan Cibric, la data de 14 noiembrie 2019

(f.d. 165).

La 22 noiembrie 2019, Diana Colontaev, reprezentantă de avocatul Ruslan

Cibric a prezentat dovada de plată a taxei de stat, înaintând concomitent cerere cu

privire la prelungirea termenului pentru prezentarea apelului motivat, invocând că

fizic nu reușește să îndeplinească cerințele instanței de apel conținute în încheierea

din 19 iulie 2019.

Prin încheierea din 02 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

neîntemeiată cererea înaintată de avocatul Ruslan Cibric în interesele apelantei

Diana Colontaev cu privire la prelungirea termenului de procedură. S-a restituit

cererea de apel declarată de Victor Colontaev și cererea de apel declarată de Diana

Colontaev, împotriva hotărârii din 21 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, emisă în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Victor

Colontaev împotriva Dianei Colontaev cu privire la partajarea averii comune în

devălmășie.

La 17 iulie 2020 și la 08 septembrie 2020, Diana Colontaev, reprezentată de

avocatul Ruslan Cibric, a declarat recurs și respectiv recurs suplimentar, împotriva

încheierii din 02 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea

acesteia cu trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel.

Prin decizia din 30 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a respins

recursul declarat de Diana Colontaev, reprezentată de avocatul Ruslan Cibric și s-a

menținut încheierea din 02 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la

cererea de chemare în judecată depusă de Victor Colontaev împotriva Dianei

Colontaev cu privire la partajarea averii comune în devălmășie.

La 6 ianuarie 2021, Diana Colontaev, reprezentată de avocatul Ruslan Cibric,

a depus cerere de revizuire, prin care a solicitat casarea deciziei din 30 octombrie

2020 a Curții Supreme de Justiție.

În motivarea cererii de revizuire a invocat ca temei de revizuire art. 449, lit. b)

Cod de procedură civilă, fără a indica care fapte sau circumstanțe noi esențiale ale

cauzei i-au devenit cunoscute, care nu au fost și nu au putut fi cunoscute

revizuentului.

Totodată, în susținerea cererii de revizuire a indicat circumstanțe de fapt ale

cauzei care au fost expuse anterior, la examinarea cauzei în ordine de recurs.

Inițial Colegiul punctează că în conformitate cu art. 452 alin. (11) Cod de

procedură civilă, dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții

Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea

participanților la proces. Dacă instanța care examinează cererea de revizuire

consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Astfel, Colegiul a decis examinarea cererii de revizuire fără înștiințarea

participanților la proces, cu plasarea datei și orei ședinței pe pagina web a Curții

Supreme de Justiție, or, este inoportună invitarea participanților la proces, întrucât

argumentele expuse în cererea de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie

pentru a permite instanței controlul actului judecătoresc contestat.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

2

depusă de Diana Colontaev, reprezentată de avocatul Ruslan Cibric, neîntemeiată și

care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din următoarele motive.

În conformitate cu art. 448 alin. (2) Cod de procedură civilă, cererea de

revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută,

modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care

a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

Conform prevederilor art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii

de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Temeiurile pentru revizuirea hotărârilor judecătorești irevocabile de către

legislator sunt specificate exhaustiv în art. 449 Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 451, alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în

mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le

confirmă.

În corespundere cu art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară

în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale

pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta

dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Din prevederile enunțate este important de înțeles că circumstanțele sau faptele

trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să aibă importanță

esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra

concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea

judecătorească devine irevocabilă.

Cu alte cuvinte, art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, vorbește despre

circumstanțe (fapte) necunoscute anterior petiționarului, dar întrucât examinarea

fondului cauzei prezumă că instanța a constatat și elucidat pe deplin toate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii, este evident că o

condiție esențială pentru admiterea revizuirii este că și instanței nu i-au fost și nu au

putut fi cunoscute aceste circumstanțe (fapte).

Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că nu a

știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe

sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi

ca temei de revizuire.

Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

pricinii. Sub acest aspect, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe

acest temei este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data

pronunțării hotărârii, ele urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după

pronunțarea hotărârii.

Faptele noi apărute după adoptarea hotărârii pot servi temei de adresare cu o

nouă acțiune în judecată, dar nu ca temei de revizuire.

Circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să

influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice circumstanțe

sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt

determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanțe conduc după

3

sine la apariția, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părțile în litigiu

și deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei.

Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut

la art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, decade sau lipsește revizuentul de

posibilitatea invocării unui atare temei.

Așadar, având în vedere această normă juridică de trimitere, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că

revizuenta nu a probat nici într-un fel prezența acestui temei de revizuire, altfel spus,

Diana Colontaev, reprezentată de avocatul Ruslan Cibric, nu a făcut dovada faptului

că în procesul examinării anterioare a cauzei nu a cunoscut de cele invocate drept

temei al cererii de revizuire, sau că a întreprins careva măsuri pentru a le cunoaște

în procesul examinării cauzei.

Prin urmare, Colegiul constată că revizuenta nu a prezentat înscrisuri noi care

să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată, în timp ce cele

invocate nu au putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată ori

de natură să răstoarne o situație juridică deja stabilită.

Situația de fapt impune de a remarca că revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres

determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la

încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt

prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă.

În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că argumentele invocate de

Diana Colontaev, reprezentată de avocatul Ruslan Cibric, se referă la dezacordul cu

soluția pronunțată de către Curtea Supremă de Justiție prin decizia a cărei revizuire

se pretinde, și nu atestă prin prisma art. 449 Cod de procedură civilă, careva temeiuri

legale de revizuire.

Astfel, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea

împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui

o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

Colegiul reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată urmează

să fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară preeminența

dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul

securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanțele

judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi

pusă în discuție (Brumărescu v. Romania, Roșca v. Moldova).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata

(ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești.

Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei

hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două

opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O

derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită

4

unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, citată mai sus, §

25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu

indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 Cod de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Diana

Colontaev, reprezentată de avocatul Ruslan Cibric, împotriva deciziei din 30

octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă, la cererea de chemare

în judecată depusă de Victor Colontaev împotriva Dianei Colontaev cu privire la

partajarea averii comune în devălmășie.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Dumitru Mardari

Galina Stratulat

5