2rh-13/21 — partajarea averii comune în devălmășie

Dosarul nr. 2rh-13/2021 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: E. Galușceac) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima) instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: Sv. Filincova, Iu. Bejenaru, G. Stratulat) Î N C H E I E R E 21 aprilie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Dumitru Mardari Galina Stratulat examinând cererea de revizuire depusă de recursul declarat de Diana Colontaev, reprezentată de avocatul Ruslan Cibric, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Colontaev împotriva Dianei Colontaev cu privire la partajarea averii comune în devălmășie, împotriva deciziei din 30 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, c o n s t a t ă : La 18 iunie 2018, Victor Colontaev a depus cerere de chemare în judecată împotriva Dianei Colontaev cu privire la partajarea averii comune în devălmășie.

Prin hotărârea din 21 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis parțial acțiunea. S-a determinat cota-parte din proprietatea comună în devălmășie și anume din: - apartamentul nr. 48 situat pe bd. XXXXX, mun. Chișinău, nr. cadastral XXXXX.134.01.048, lot pomicol situat în com. Băcioi, mun. Chișinău, extravilan, nr. cadastral XXXXX.072 și mijlocul de transport de model „Volkswagen Transporter”, nr. de înmatriculare XXXXX, atribuindu-le în proprietate lui Victor Colontaev și Dianei Colontaev a câte ½ cotă-parte ideală. S-a încasat de la Diana Colontaev în beneficiul lui Victor Colontaev suma de 300 de lei cu titlu de taxa de stat. În rest acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată.

Exprimându-și dezacordul cu hotărârea primei instanțe, Victor Colontaev și Diana Colontaev au contestat-o cu apel. Prin încheierea din 19 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs cererilor de apel, fiindu-le acordat termen apelanților, de 10 zile de la recepționarea încheierii, pentru prezentarea dovezii de plată a taxei de stat în cuantum de 9721,12 de lei și a cererii de apel suplimentare, cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază. Totodată, instanța de apel a explicat apelanților că în cazul neînlăturării neajunsurilor în termenul stabilit, cererile de apel nu va fi considerate depuse și împreună cu toate documentele anexate, vor fi restituite, în temeiul art. 369 din Codul de procedură civilă.

Încheierea sus-menționată a fost expediată participanților la proces, fiind recepționată de către reprezentantul apelantului Victor Colontaev, avocatul Andrei Bercueașvili, la data de 19 noiembrie 2019 (f.d. 167), iar de către reprezentantul apelantei Diana Colontaev, avocatul Ruslan Cibric, la data de 14 noiembrie 2019 (f.d. 165). La 22 noiembrie 2019, Diana Colontaev, reprezentantă de avocatul Ruslan Cibric a prezentat dovada de plată a taxei de stat, înaintând concomitent cerere cu privire la prelungirea termenului pentru prezentarea apelului motivat, invocând că fizic nu reușește să îndeplinească cerințele instanței de apel conținute în încheierea din 19 iulie 2019. Prin încheierea din 02 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca neîntemeiată cererea înaintată de avocatul Ruslan Cibric în interesele apelantei Diana Colontaev cu privire la prelungirea termenului de procedură.

S-a restituit cererea de apel declarată de Victor Colontaev și cererea de apel declarată de Diana Colontaev, împotriva hotărârii din 21 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, emisă în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Colontaev împotriva Dianei Colontaev cu privire la partajarea averii comune în devălmășie. La 17 iulie 2020 și la 08 septembrie 2020, Diana Colontaev, reprezentată de avocatul Ruslan Cibric, a declarat recurs și respectiv recurs suplimentar, împotriva încheierii din 02 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea acesteia cu trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel.

Prin decizia din 30 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a respins recursul declarat de Diana Colontaev, reprezentată de avocatul Ruslan Cibric și s-a menținut încheierea din 02 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Colontaev împotriva Dianei Colontaev cu privire la partajarea averii comune în devălmășie. La 6 ianuarie 2021, Diana Colontaev, reprezentată de avocatul Ruslan Cibric, a depus cerere de revizuire, prin care a solicitat casarea deciziei din 30 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție. În motivarea cererii de revizuire a invocat ca temei de revizuire art. 449, lit. b) Cod de procedură civilă, fără a indica care fapte sau circumstanțe noi esențiale ale cauzei i-au devenit cunoscute, care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului.

Totodată, în susținerea cererii de revizuire a indicat circumstanțe de fapt ale cauzei care au fost expuse anterior, la examinarea cauzei în ordine de recurs. Inițial Colegiul punctează că în conformitate cu art. 452 alin. (11) Cod de procedură civilă, dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor. Astfel, Colegiul a decis examinarea cererii de revizuire fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei și orei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, or, este inoportună invitarea participanților la proces, întrucât argumentele expuse în cererea de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței controlul actului judecătoresc contestat.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire 2 depusă de Diana Colontaev, reprezentată de avocatul Ruslan Cibric, neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din următoarele motive. În conformitate cu art. 448 alin. (2) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre. Conform prevederilor art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Temeiurile pentru revizuirea hotărârilor judecătorești irevocabile de către legislator sunt specificate exhaustiv în art. 449 Cod de procedură civilă. În conformitate cu art. 451, alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă. În corespundere cu art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Din prevederile enunțate este important de înțeles că circumstanțele sau faptele trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă. Cu alte cuvinte, art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, vorbește despre circumstanțe (fapte) necunoscute anterior petiționarului, dar întrucât examinarea fondului cauzei prezumă că instanța a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii, este evident că o condiție esențială pentru admiterea revizuirii este că și instanței nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute aceste circumstanțe (fapte).

Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că nu a știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire. Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Sub acest aspect, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data pronunțării hotărârii, ele urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea hotărârii.

Faptele noi apărute după adoptarea hotărârii pot servi temei de adresare cu o nouă acțiune în judecată, dar nu ca temei de revizuire. Circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice circumstanțe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanțe conduc după 3 sine la apariția, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părțile în litigiu și deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei. Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut la art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, decade sau lipsește revizuentul de posibilitatea invocării unui atare temei.

Așadar, având în vedere această normă juridică de trimitere, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că revizuenta nu a probat nici într-un fel prezența acestui temei de revizuire, altfel spus, Diana Colontaev, reprezentată de avocatul Ruslan Cibric, nu a făcut dovada faptului că în procesul examinării anterioare a cauzei nu a cunoscut de cele invocate drept temei al cererii de revizuire, sau că a întreprins careva măsuri pentru a le cunoaște în procesul examinării cauzei. Prin urmare, Colegiul constată că revizuenta nu a prezentat înscrisuri noi care să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată, în timp ce cele invocate nu au putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată ori de natură să răstoarne o situație juridică deja stabilită.

Situația de fapt impune de a remarca că revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă. În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că argumentele invocate de Diana Colontaev, reprezentată de avocatul Ruslan Cibric, se referă la dezacordul cu soluția pronunțată de către Curtea Supremă de Justiție prin decizia a cărei revizuire se pretinde, și nu atestă prin prisma art. 449 Cod de procedură civilă, careva temeiuri legale de revizuire.

Astfel, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Colegiul reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară preeminența dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. Romania, Roșca v. Moldova).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită 4 unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Diana Colontaev, reprezentată de avocatul Ruslan Cibric, împotriva deciziei din 30 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Colontaev împotriva Dianei Colontaev cu privire la partajarea averii comune în devălmășie.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Dumitru Mardari Galina Stratulat 5