2ra-702/21 — Partajarea averii

Dosarul nr. 2ra-702/21

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul central, Judecător – E. Pșenița,

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, Judecători – I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu

Î N C H E I E R E

07 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Railean Alexandru,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Railean Alexandru,

prin intermediul avocatului Pleșca Iulian, către Railean Snejana cu privire la

partajarea averii comune în devălmășie,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 17 decembrie 2020, prin care a fost

casată hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul central, din 21 iulie 2020 și emisă o

nouă hotărâre,

c o n s t a t ă:

La 03 ianuarie 2020, avocatul Pleșca Iulian, în interesele lui Railean Alexandru, a

depus cerere de chemare în judecată către Railean Snejana cu privire la partajul

averii comune în devălmășie și anume a bunurilor imobile amplasate în xxxxx,

xxxxx: - teren pentru construcții, nr. cadastral xxxxx.201 cu suprafața de 0,2454 ha;

- casa de locuit individuală, nr. cadastral xxxxx.201.01 cu suprafața de 82,7 m2; -

construcție accesorie, nr. cadastral xxxxx.201.02 cu suprafața de 40,7 m2; -

construcție accesorie, nr. cadastral xxxxx.201.03 cu suprafața de 10,5 m2; - garaj, nr.

cadastral xxxxx.201.04 cu suprafața de 39 m2; - construcție accesorie, nr. cadastral

xxxxx.201.05 cu suprafața de 7,6 m2; - teren pentru grădină, nr. cadastral xxxxx.200

cu suprafața de 0,1129 ha, evaluate la prețul de 60238,28 lei, prin atribuirea în

natură a bunurilor imobile, în beneficiul pârâtei cu încasarea de la ultima în

beneficiul reclamantului a sultei bănești ce constituie valoarea cotei-părți de ½ din

valoarea de piață a averii partajate.

În motivarea acțiunii s-a invocat că, la 08 mai 2011, reclamantul a încheiat

căsătoria cu pârâta, iar din căsătorie au un copil minor.

Viața de familie cu pârâta a eșuat, circumstanțe în care a fost inițiat procesul de

desfacere a căsătoriei, iar prin hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița, din 21

martie 2017, a fost soluționat litigiul privind desfacerea căsătoriei și stabilirea

domiciliului copilului minor împreună cu mama.

La momentul de față, pârâta Railean Snejana refuză să încheie o tranzacție de

împăcare care ar soluționa chestiunea privind partajul averii comune în devălmășie,

dobândite de soți în timpul căsătoriei. Mai mult ca atât, partajarea bunurilor imobile

în natură, cu atribuirea fiecărui soț a cotei-părți corespunzătoare, este imposibilă din

1

motivul relațiilor de ostilitate și tensionate între ei, ajungându-se la apelarea

organelor de poliție pentru pretinsele acțiuni ilegale ale lui Railean Alexandru față

de Railean Snejana și copilul lor comun.

De asemenea, drept temei pentru partajarea bunurilor imobile, în modul solicitat,

a fost invocat că, pârâta locuiește pe această adresă împreună cu fiul minor și

dorește să locuiască în această casă, iar reclamantul locuiește împreună cu părinții în

or. Ocnița, intenționând să-și procure propriul apartament.

La 06 iulie 2020, avocatul Pleșca Iulian, în interesele lui Railean Alexandru, a

depus cerere cu privire la dispunerea efectuării expertizei merceologice, iar prin

încheierea Judecătoriei Edineț, sediul central din 06 iulie 2020, cererea dată a fost

respinsă.

Prin altă încheiere a Judecătoriei Edineț, sediul central, din 06 iulie 2020, s-a

respins cererea reprezentantului reclamantului, cu privire la prelungirea etapei de

pregătire a cauzei civile pentru dezbateri judiciare și s-a dispus examinarea cauzei în

fond pentru data de 21 iulie 2020.

La 21 iulie 2020, avocatul Pleșca Iulian, în interesele lui Railean Alexandru, a

înaintat cerere de concretizare a pretențiilor din acțiune, solicitând partajarea averii

comune în devălmășie și anume a bunurilor imobile amplasate în xxxxx, xxxxx: -

teren pentru construcții, nr. cadastral xxxxx.201 cu suprafața de 0,2454 ha; - casa de

locuit individuală, nr. cadastral xxxxx.201.01 cu suprafața de 82,7 m2; - construcție

accesorie, nr. cadastral xxxxx.201.02 cu suprafața de 40,7 m2; - construcție

accesorie, nr. cadastral xxxxx.201.03 cu suprafața de 10,5 m2; - garaj, nr. cadastral

xxxxx.201.04 cu suprafața de 39 m2; - construcție accesorie, nr. cadastral

xxxxx.201.05 cu suprafața de 7,6 m2; - teren pentru grădină, nr. cadastral xxxxx.200

cu suprafața de 0,1129 ha, prin vânzarea bunurilor la licitație și distribuirea sumei, a

câte ½ cotă-parte fiecăruia din coproprietari.

În motivarea pretențiilor din cererea de concretizare, s-a invocat că bunurile

imobile nu sunt comod de a fi partajate în natură, condiționând un trai învecinat

între foștii soți, iar în circumstanțele în care reclamantul nu dorește să locuiască

acolo și că între foștii soți există permanent stări de tensiune și conflicte pe diferite

motive, reclamantul nu poate să-și refacă viața personală.

Drept dovadă servește ultimul ordin de restricție de urgență nr. 2019260135 emis

la 09 decembrie 2019 de IP Ocnița, la cererea pârâtei față de Railean Alexandru și

mama lui.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Edineț, sediul central din 21 iulie 2020,

cererea de concretizare a acțiunii, nu a fost primită spre examinare și a fost

restituită.

Prin hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul central, din 21 iulie 2020 cererea de

chemare în judecată depusă de Railean Alexandru a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 29 iulie 2020, avocatul Pleșca Iulian, a declarat apel în interesele lui Railean

Alexandru, solicitând casarea încheierilor Judecătoriei Edineț, sediul central, și a

hotărârii din 21 iulie 2020, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de

chemare în judecată să fie admisă integral.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 17 decembrie 2020, a fost admis apelul

declarat de avocatul Pleșca Iulian, în interesele lui Railean Alexandru.

S-au casat hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul central, din 21 iulie 2020 și

încheierea protocolară din 21 iulie 2020, cu emiterea în cauză a unei noi hotărâri

2

prin care, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Railean Alexandru

către Railean Snejana, cu privire la partajarea averii comune în devălmășie.

Pentru a decide astfel, Curtea de apel a remarcat faptul că, prima instanță corect a

respins cererea repetată cu privire la dispunerea efectuării unei expertize

merceologice, deoarece, conform răspunsului Filialei Bălți a Camerei de Comerț și

Industrie, din 15 iunie 2020, neexecutarea expertizei merceologice ordonate la 22

mai 2020, s-a datorat faptului că niciuna din părți, nu a creat condiții pentru

inspectarea și examinarea casei de locuit individuale, construcțiilor accesorii,

garajului și terenurilor în litigiu.

Cu referire la încheierea Judecătoriei Edineț, sediul central, din 06 iulie 2020, prin

care s-a respins cererea cu privire la prelungirea etapei de pregătire a cauzei civile

pentru dezbateri judiciare și s-a dispus examinarea cauzei în fond, instanța de apel a

constatat că la momentul respectiv, cauza civilă era pregătită spre examinare și nu

era necesară prelungirea termenelor de examinare.

Totodată, instanța de apel a considerat neîntemeiată concluzia primei instanțe,

expusă în încheierea protocolară din 21 iulie 2020, prin care, nu a fost acceptată spre

examinare cererea de concretizare a cerințelor, deoarece, cererea de concretizare a

acțiunii nu se referă la modificarea temeiului sau obiectului acțiunii. Astfel, la

emiterea încheierii și a hotărârii din 21 iulie 2020, prima instanță nu a constatat și

elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, iar

normele de drept material și procedural au fost aplicate eronat.

În consecință, referindu-se la fondul cauzei, instanța de apel a considerat

neîntemeiate pretențiile reclamantului/apelant Railean Alexandru, cu privire la

partajarea averii comune în devălmășie prin vânzarea bunurilor la licitație și

distribuirea sumei, a câte ½ cotă-parte fiecăruia din coproprietari.

În susținerea concluziei sale, instanța a remarcat că prevederile art.561 alin.(3)

din Codul civil, sunt aplicabile doar în cazul în care proprietatea comună pe cote-

părți este indivizibilă ori nu este comod partajabilă în natură, adică, în circumstanțe

ce țin de natura bunului, dar nu de incomodități de ordin personal ale

coproprietarilor, precum sunt argumentele apelantului care se bazează doar pe

relațiile ostile între soți.

La 09 martie 2021, prin intermediul serviciului poștal, Railean Alexandru a depus

cerere de recurs, prin care a solicitat casarea deciziei Curții de Apel Bălți din 17

decembrie 2020 și emiterea unei noi hotărâri prin care, prezenta cerere de chemare

în judecată să fie admisă integral.

În motivarea recursului, reiterând circumstanțele de fapt și normele de drept

indicate în cererea de chemare în judecată și cererea de apel, recurentul a invocat că

instanța de apel nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea cauzei, concluziile instanței, sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii, iar normele de drept material și procedural au fost încălcate

și aplicate eronat.

Astfel, cu referire la aspectul înaintării repetate a cererii privind numirea

expertizei merceologice, recurentul a menționat că anume intimata Railean Snejana

este culpabilă de imposibilitatea efectuării expertizei merceologice a bunurilor

imobile supuse partajului, fapt confirmat prin răspunsul Camerei de Comerț și

Industrie, filiala Bălți din 15 iunie 2020.

De asemenea, recurentul consideră eronată concluzia instanței de apel, cu referire

3

la neporbarea incomodității partajării în natură, pe cote-părți, a bunurilor imobile

proprietate comună, or, instanța a ignorat faptul că: - recurentul nu este originar din

s. Grinăuți-Moldova, unde se află bunurile; - recurentul nu are dorința de a se vedea

zilnic cu intimata ca vecini; - între părți sau creat relații ostile și tensionate; -

împrejurările create, nu-i permit recurentului să-și refacă viața personală; - intimata

refuză să încheie o tranzacție care ar soluționa chestiunea partajului averii comune

în devălmășie.

Respectiv, recurentul consideră că stabilirea incomodității partajării bunului

imobil, nu ține doar de concluzia unui expert, dar și de faptul cum vor derula în

continuare relațiile dintre doi vecini (la caz dintre foștii soți).

În concluzie, recurentul a menționat că, anularea pe de o parte a actelor

judecătorești emise de prima instanță și emiterea pe altă parte a unui act

judecătoresc prin care cererea de chemare în judecată iarăși a fost respinsă,

reprezintă o mimare a verificării de către instanța de apel a legalității și temeinicei

soluției instanței de fond.

În conformitate cu art.434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate

fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, copia deciziei Curții de Apel Bălți din 17 decembrie

2020, a fost expediată participanților în proces la 20 ianuarie 2021. (f.d.207-208)

Astfel, dat fiind faptul că Railean Alexandru a recepționat actul judecătoresc la 03

februarie 2021, (f.d.209), în conformitate cu art.434 din Codul de procedură civilă,

Completul Colegiului constată că cererea de recurs înaintată la 09 martie 2021, este

în termen.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii

și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Railean

Alexandru este neîntemeiat și urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele

ce urmează.

În conformitate cu art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

Conform art.433 lit.a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Potrivit art.440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată

existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide

în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității

recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o

referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de

apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul de

procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din

prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina

4

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță însă, criticile invocate de recurent, nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură

civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel.

În context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a

are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanțele de

judecată, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în

vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control

de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia

cu soluția dată de instanța de apel și prima instanță, iar argumentele recursului nu

permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca

fiind admisibil.

În altă ordine de idei, prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie

efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă

care nu este evidențiată în cererea de recurs depusă de Railean Alexandru.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa cărorva temeiuri în urma cărora ar fi

necesară declararea recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art.433 lit. a) și art. 440 alin.(1) din

Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de că Railean Alexandru.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

5