2ra-855/21 — Partajarea averii

Dosarul nr. 2ra–855/21 Prima instanță: Judecătoria Bălți (sediul central), (jud. A. Donos) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, A. Rotaru) Î N C H E I E R E 23 iunie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului declarat de Moscalu Tamara, reprezentată de avocatul Ciolacu Serghei, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Moscalu Maria împotriva lui Moscalu Dmitri și Florea Irina, intervenient accesoriu Moscalu Tamara cu privire la partajul bunului imobil, împotriva deciziei din 15 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respinsă cererea de apel declarată de Moscalu Tamara și menținută hotărârea din 27 ianuarie 2020 a Judecătoriei Bălți (sediul central), con st ată: La 27 iunie 2018, Moscalu Maria a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Moscalu Alexandr cu privire la partajarea bunului imobil.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta a indicat că, s-a aflat în căsătorie cu pârâtul Moscalu Alexandr din 06 august 1977 și până la 26 iulie 2012. În timpul căsătoriei au devenit proprietari ai bunurilor imobil cu numărul cadastral XXXX, amplasat pe str-la XXXX, și anume: casă de locuit individuală cu suprafața de 119,7 m2, construcție accesorie cu suprafața de 25,6 m2, construcție accesorie cu suprafața de 29,0 m2. Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 08 august 2016 bunurile imobile menționate au fost recunoscute drept proprietate comună în devălmășie a reclamantei și a pârâtului, cu atribuirea fiecăruia cotei-părți de ½. Pentru a evita neînțelegerile între dânsa și pârât, în vederea modului de folosință a bunurilor imobile, a apărut necesitatea de a partaja bunul imobil menționat.

În instanță Moscalu Maria a solicitat partajarea bunurilor imobile cu nr.cadastral XXXX, amplasate în mun. XXXX, str-la XXXX, proprietate comună pe cote-părți, între Moscalu Maria cu cota-parte ½ și Moscalu Alexandr cu cota- parte ½. Prin hotărârea din 27 ianuarie 2020 a Judecătoriei Bălți (sediul central) a fost 1 admisă cererea de chemare în judecată depusă de Moscalu Maria împotriva lui Moscalu Alexandr, intervenient accesoriu Moscalu Tamara cu privire la partajarea bunului imobil. Au fost partajate bunurile imobile cu nr. cadastral XXXX din mun.

XXXX, str- la XXXX, conform cotelor-părți deținute, între Moscalu Maria și Moscalu Alexandr, în felul următor: - Moscalu Mariei se atribuie: ½ cotă-parte din casa de locuit 01 cu suprafața 54,8 m2, ce constă din antreu nr.6 cu suprafața 6,9 m2, camera de locuit nr.7 cu suprafața 17,0 m2, bucătărie nr.8 cu suprafața 6,9 m2, grup sanitar nr.9 cu suprafața 7,1 m2, antreu nr.10 cu suprafața 3,6 m2, camera de păstrare nr.11 cu suprafața 1,9 m2, camera de locuit nr.12 cu suprafața 11,4 m2, construcția accesorie (garaj) 03 – ½ cotă-parte; - lui Moscalu Alexandr se atribuie: ½ cotă-parte din casa de locuit 01 cu suprafața 58,3 m2, ce constă din camera de locuit nr.5 cu suprafața 14,0 m2, veranda nr.1 cu suprafața 17,8 m2, camera de locuit nr.2 cu suprafața 17,7 m2, antreu nr.3 cu suprafața 2,9 m2, bucătărie nr.4 cu suprafața 5,9 m2, terasa a2 cu suprafața 15,1 m2, construcția accesorie (garaj) 03 – ½ cotă-parte.

A fost încasată de la Moscalu Alexandr, în beneficiul statului, taxa de stat în sumă de 4172,22 lei. Prin decizia din 15 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă cererea de apel declarată de Moscalu Tamara și menținută hotărârea din 27 ianuarie 2020 a Judecătoriei Bălți (sediul central). Pentru a admite acțiunea instanțele au reținut că potrivit raportului de constatare a specialistului nr.84061 din 24 octombrie 2019, varianta la care s-a ajuns este cea mai optimală, iar părțile nu au fost împotriva ei. Totodată, a fost reținut că potrivit informației din Registrul bunurilor imobile în subcapitolul III Grevarea drepturilor patrimoniale la tipul grevării este indicat „abitație” și solicitantul fiind Moscalu Tamara înscrisă în temeiul contractului de donație nr. 190 din 07 februarie 2006, iar partajarea bunurilor imobile nu împiedică sau tulbură uzufructuarul în exercițiul liber și deplin al dreptului său.

La 31 martie 2021 (prin oficiul poștal), Moscalu Tamara, reprezentată de avocatul Ciolacu Serghei, a contestat cu recurs decizia din 15 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă. În motivarea recursului au invocat faptul că instanța de apel la emiterea deciziei nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată. În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 15 decembrie 2020, expediată părților la 29 ianuarie 2021, recepționată de reprezentantul recurentei la 09 februarie 2021. Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei instanței de apel în termenul stabilit de lege.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către 2 Moscalu Tamara, reprezentată de avocatul Ciolacu Serghei, inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Moscalu Tamara, reprezentată de avocatul Ciolacu Serghei, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea 3 omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de către Moscalu Tamara, reprezentată de avocatul Ciolacu Serghei. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Moscalu Tamara, reprezentată de avocatul Ciolacu Serghei. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 4