2ri-117/15 — Intentarea procesului de insolvabilitate

prima instanţă E. Fistican dosarul nr.2ri-117/15 DECIZIE 25 martie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat, Iuliana Oprea Ion Druţă, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău, Direcţia Administrare Fiscală Rîşcani, în pricina civilă la cererea Societăţii comerciale „Energo-Rotor” societate cu răspundere limitată cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de sine, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 18 decembrie 2014 prin care cererile lichidatorului Societăţii comerciale „Energo-Rotor” societate cu răspundere limitată (în proces de faliment), Întreprinderea Individuală „Bulgaru Igor” şi a Inspectoratului Fiscal de Stat mun.

Chişinău, Direcţia Administrare Fiscală Rîşcani privind tragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere a Societăţii comerciale „Energo-Rotor” societate cu răspundere limitată (în proces de faliment), administratorul Igor Costru şi contabilului-şef Alexandru Osadcenco au fost respinse, c o n s t a t ă: La 06 august 2012, SC „Energo-Rotor” SRL a depus o cerere privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de sine. În motivarea cererii introductive, SC „Energo-Rotor” SRL a indicat că în prezent se află în situaţia în care nu-şi mai poate executa obligaţiile sale, aflîndu-se în incapacitate de plată. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 10 august 2012 a fost admisă pre examinare cererea introductivă cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de SC „Energo-Rotor” SRL, în calitate de administrator provizoriu fiind numit ÎI „Bulgaru Igor” cu înlăturarea debitorului de la gestionarea patrimoniului SRL „Energo-Rotor”.

Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 11 octombrie 2012 a fost intentat procedura de insolvabilitate faţă de SC „Energo-Rotor” SRL, iar în calitate de lichidator a fost numit ÎI „Bulgaru Igor”. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 11 mai 2013 a fost dispusă continuarea procedurii de insolvabilitate şi intentarea procedurii de faliment faţă de SC „Energo-Rotor” SRL cu desemnarea în calitate de lichidator ÎI „Bulgaru Igor”. Ulterior, în cadrul derulării procesului, lichidatorul „SC „Energo-Rotor” SRL, ÎI „Bulgaru Igor” şi Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău, Direcţia Administrare Fiscală Rîşcani au depus cereri privind atragerea la răspundere subsidiară a organelor de conducere a debitorului SC „Energo-Rotor” SRL (În 1 proces de faliment) – administratorul Igor Costru şi contabilului-şef Alexandru Osadcenco.

În motivarea cererilor lichidatorul „SC „Energo-Rotor” SRL, ÎI „Bulgaru Igor” şi Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău, Direcţia Administrare Fiscală Rîşcani au indicat că prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 11 octombrie 2012 a fost intentată procedura de insolvabilitate faţă de SRL „Energo-Rotor”, în baza cererii introductive depusa de debitor, fiind dispusă aplicarea măsurilor de asigurare în scopul prevenirii modificării stării burilor debitorului. Conform art. 2 din Legea insolvabilităţii, insolvabilitatea este o situaţie financiară a debitorului caracterizată prin incapacitatea de a-şi onora obligaţiile de plată, termenul de achitare a cărora a survenit. Insolvabilitatea, de regulă, se prezumă în cazul în care debitorul a încetat să efectueze (achite) plăţi.

În motivarea cererii introductive din 06 august 2012 privind intentarea procesului de insolvabilitate, debitorul a invocat că pentru perioada ultimilor 18 luni, compania înregistrează datorii faţă de creditori în mărime de aproape 9 milioane. În acest context menţionează că încă la data de 05 octombrie 2009 prin decizia asupra cazului de încălcare a legislaţiei fiscale comise de SRL „Energo- Rotor” nr. 866 din 05 octombrie 2009 s-a dispus încasarea de la debitor a impozitelor diminuate şi amenzilor respective în sumă totală de 4909625 lei, pe care debitorul nu a avut intenţia de a o achita. Ulterior, la 10 martie 2011 prin decizia asupra cazului de încălcare a legislaţiei fiscale comise de SRL „Energo-Rotor” nr. 674/3 din 10 martie 2011 s-a dispus încasarea de la debitor a impozitelor diminuate şi amenzilor respective în sumă totală de 7157932 lei, pe care debitorul de asemenea nu a avut intenţia de a o achita.

Concomitent mai menţionează că potrivit art.26 alin. (3) a Legii insolvabilităţii debitorul este obligat să depună cererea introductivă imediat, dar nu mai tîrziu decît la expirarea unei luni din data survenirii temeiurilor de insolvabilitate. În cazul dat, datoria faţă de bugetul public naţional s-a format în urma activităţii economico-financiare a agentului economic. Ulterior, după emiterea deciziilor nominalizate, în baza materialelor controlului fiscal total efectuat la contribuabil, rezultatele căruia au reflectate în actul de control nr. 5-657306 din 17 august 2012, a fost emisă decizia nr.2682/5 din 26 septembrie 2012 asupra cazului de încălcare a legislaţiei fiscale comise de SRL „Energo-Rotor”.

Prin decizia menţionată s-a constatat încălcarea prevederilor art. art. 24 alin. (10), 26 alin. (2) din Codul fiscal. Încălcările susmenţionate au condiţionat micşorarea de către debitor a venitului impozabil pentru a.2009 cu 3545354 lei, pentru a.2010 cu 3427892 lei şi pentru a. 2011 cu 1583308 lei, precum şi diminuarea TVA aferentă bugetului în mărime de 1505957 lei. Consideră că acţiunile conducerii SRL „Energo-Rotor” au fost îndreptate la diminuarea obiectelor impozabile şi au avut drept scop diminuarea obligaţiunilor fiscale faţă de buget.

Conducătorul SRL „Energo-Rotor”, Igor Costru a tăinuit de la administratorul provizoriu şi administratorul procesului de insolvabilitate documentele contabile a întreprinderii, prezentînd doar actele de constituire, 2 bilanţurile financiar-contabile ale debitorului şi actele de verificare cu unii debitori, fapt consemnat de către administratorul procesului de insolvabilitate în raportul său, prezentat la şedinţa creditorilor din 15 februarie 2013. Astfel, prin acţiunile menţionate a pricinuit întreprinderii şi, ca rezultat, creditorilor acesteia pagube în proporţii deosebit de mari. Conform art. 221 al Legii insolvabilităţii, la cererea creditorilor, administratorului sau din oficiu, în cazul insuficienţei masei debitoare, instanţa de judecată decide printr-o încheiere că o parte din datoriile debitorului să fie suportată de membrii organelor de conducere ai debitorului.

Conform prevederilor indicate mai sus în cazul insolvabilităţii debitorului, dacă bunurile acestuia nu sunt suficiente pentru achitarea tuturor creanţelor, instanţa este în drept să pună datoriile neachitate ale debitorului, în cazul de faţă SRL „Energo-Rotor”, pe seama membrilor organelor de conducere a întreprinderii. Iar potrivit art.220 a Legii insolvabilităţii, membrii organelor de conducere ale debitorului, în sensul prezentei legi, pot fi: administratorii societăţilor comerciale, membrii organelor-executive, membrii consiliilor de supraveghere (de observatori), lichidatorii şi membri comisiilor de lichidare, contabilii.

Cele relatate mai sus se confirmă prin art. 181 a Codului fiscal, care stipulează expres, că persoana cu funcţii de răspundere responsabilă de stingerea obligaţiilor fiscale a contribuabilului este conducătorul lui sau o altă persoană a acestuia care, în virtutea obligaţiilor de serviciu, era/este obligată să stingă obligaţia fiscală în modul şi în termenele stabilite. Persoana cu funcţii de răspundere este responsabilă de toate obligaţiile fiscale ale contribuabilului, indiferent de data apariţiei lor. Pentru neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute de prezentul articol şi a altor obligaţii prevăzute de legislaţie, persoana cu funcţie de răspundere a contribuabilului poartă răspundere în conformitate cu legislaţia.

Conform bazei de date a Camerei Înregistrării de Stat şi a IFS pe mun. Chişinău conducător al SRL „Energo-Rotor” este înregistrat Costru Igor, contabil Osadcenco Alexandr. Aceştia din urmă sunt responsabili deplin de activitatea frauduloasă a întreprinderii şi de evidenţa contabilă neadecvată pe perioada activităţii. Pasivul întreprinderii a fost acumulat pe perioada cînd în calitate de responsabili de activitatea întreprinderii au fost dl Costru Igor şi dl Osadcenco Alexandr, organul suprem de conducere a întreprinderii, iar toate actele juridice, economice încheiate de organele de conducere au fost împuternicite de ei.

În acest sens dl Costru Igor şi dl Osadcenco Alexandr, în calitate de responsabili de activitatea întreprinderii se fac responsabili de managementul defectuos practicat la întreprindere, depăşirea limitelor economice admisibile acumulînd un pasiv enorm de mare, în defavoarea creditorilor săi, ignorînd principiile bunurilor moravuri şi a bunei credinţe în raport cu persoanele cu care aveau relaţii economico-juridice, faţă de care şi-au asumat obligaţii.

În aceste condiţii, Legea insolvabilităţii prevede răspunderea membrilor organelor de conducere ale debitorului, dacă acestea se fac vinovaţi de încălcarea normelor prevăzute la art. 221 alin. (1). Astfel, acţiunile membrilor organului de conducere al debitorului SRL „Energo-Rotor” cad sub incidenţa prevederilor art. 221 al Legii insolvabilităţii, care statuează că instanţa de judecată decide printr-o încheiere ca o parte din 3 datoriile debitorului să fie suportate de membrii organelor de conducere ale debitorului dacă aceştia sînt vinovaţi de ţinerea unei contabilităţi fictive, dispunerea, în ultimele 3 luni de pînă la intentarea procesului de insolvabilitate, de a se plăti cu preferinţă unui creditor în dauna celorlalţi creditori, cît şi comiterea altor acţiuni care au adus daune proprietăţii debitorului.

De asemenea mai menţionează că art.27 al Legii insolvabilităţii, în cazul insolvabilităţii debitorului din culpa, fondatorilor (membrilor) lui, a membrilor organelor executive a unor alte persoane care au dreptul de a da indicaţii obligatorii pentru debitor ori pot influenţa în alt mod acţiunile debitorului (insolvabilitate intenţională), aceştia poartă răspundere subsidiară faţă de creditori în măsura în care bunurile debitorului sînt insuficiente pentru executarea creanţelor creditorilor. Culpa persoanelor cu funcţii de răspundere reiese din inacţiunile sale şi indiferenţa faţă de obligaţiunile societăţii create şi anume prin neimpunerea directorului şi a contabilului de a duce evidenţa contabilă şi statistică corespunzătoare, înstrăinarea activelor în dauna creditorilor, ţinerea unei evidenţe contabile fictive.

Consideră că în acest caz persoanele nominalizate au prevăzut şi îşi dădeau bine seama despre caracterul prejudiciabil al acţiunilor (inacţiunilor) sale, dar n-au întreprins nici o măsură prevăzută de legislaţie în vederea, stingerii acestora, respectiv au admis în mod conştient survenirea acestor urmări negative faţă de bugetul de stat. Prin urmare, lichidatorul „SC „Energo-Rotor” SRL, ÎI „Bulgaru Igor” şi Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău, Direcţia Administrare Fiscală Rîşcani solicită atragerea la răspundere patrimonială (materială) nelimitată a membrilor de conducere a debitorului: administratorului şi contabilului SRL „Energo-Rotor” pentru perioada de gestiune în care purtau responsabilitate de modul în care activau la întreprindere şi gestionau activele societăţii.

Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 18 decembrie 2014 au fost respinse cererile lichidatorul „SC „Energo-Rotor” SRL, ÎI „Bulgaru Igor” şi Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău, Direcţia Administrare Fiscală Rîşcani ca fiind neîntemeiate. La 27 februarie 2015 şi 03 martie 2015, Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău Direcţia Administrare Fiscală Rîşcani a declarat recurs împotriva hotărârii instanţei de insolvabilitate, solicitând admiterea recursului, casarea hotărîrii de insolvabilitate şi emiterea unei noi hotărîri de admitere a cererii privind atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere SRL „Energo-Rotor”. În motivarea recursului, recurentul Inspectoratul Fiscal de Stat mun.

Chişinău Direcţia Administrare Fiscală Rîşcani a indicat că hotărîrea instanţei de insolvabilitate este neîntemeiată şi emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material, iar concluziile sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii. Instanţa de insolvabilitate nu a luat în consideraţie faptul că demersul în cauză a fost înaintat la 11 martie 2014 pînă la data intrării în vigoare a Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, concluzionînd că Direcţia Administrare Fiscală Rîşcani nu avea dreptul să sesizeze instanţa cu demers de atragere la răspundere subsidiară a organelor de conducere a debitorului.

4 Astfel, concluziile instanţe sunt confuze şi nemotivate, în ce priveşte neabordarea la şedinţele comitetului creditorilor a întrebării privind atragerea la răspundere subsidiară a organelor de conducere a debitorului, deoarece subiectul în cauză a fost inclus în ordinea de zi a adunării creditorilor din 03 decembrie 2014, respectiv creditorii s-au pronunţat asupra chestiunii în cauză printr-o hotărîre a adunării creditorilor, care potrivit art. 58 din Legea insolvabilităţii sunt obligatorii pentru administratorul insolvabilităţii/lichidator pentru reprezentantul debitorului şi membrii comitetului creditorilor, pentru toţi creditorii, atît cei prezenţi cît şi cei care au lipsit de la adunare.

Faptele expuse sunt confirmate prin procesul-verbal al şedinţei creditorilor nr. 3 din 03 decembrie 2014, prezentat instanţei de insolvabilitate la data de 05 decembrie 2014. Concluziile instanţei în acest sens sunt contradictorii şi reieşind din faptul că în cererea privind atragerea la răspunderea subsidiară a organelor de conducere a debitorului, înaintată instanţei de către lichidatorul procesului de faliment ÎI „Bulgaru Igor” la data de 05 decembrie 2014, ultimul a indicat expres că cererea fost perfectată în temeiul hotărîrii adunării generale a creditorilor din 03 decembrie 2014. Apreciază critic faptul că instanţa de insolvabilitate incontestabil a stabilit că SRL „Energo-Rotor” a intrat în incapacitate de plată prin neexecutarea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 10 octombrie 2010, ceea ce a dus la imposibilitatea achitării creanţelor faţă de creditori.

La 13 martie 2015, Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chişinău, Direcţia Administrare Fiscală Rîşcani a depus cerere de recurs suplimentar indicînd că dat fiind faptul că dispozitivul hotărîtrii din 18 decembrie 2014, la data pronunţării nu a fost înmînată participanţilor la proces, la 30 decembrie 2014 au depus în cancelaria Curţii de Apel Chişinău o cerere de apel împotriva hotărîrii instanţei de insolvabilitate este de 15 zile calendaristice de la pronunţarea ei. Ulterior, la 24 februarie 2015 au recepţionat hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 18 decembrie 204, fapt confirmat prin ştampila aplicată pe scrisoarea de însoţire din 05 ianuarie 2015 şi plicul cu ştampila oficiului poştal care confirmă data recepţionării.

Consideră că s-au conformat prevederilor legale şi a declarat recursul împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău în termen. Conform art. 8 alin. (1) din Legea insolvabilităţii, hotărîrile şi încheierile instanţei de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile calendaristice din data pronunţării şi numai în cazurile prevăzute expres de prezenta lege. Instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recurs împotriva hotărîrii primei instanţe din 18 decembrie 2014, la 30 decembrie 2014, în termen Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea hotărîrii primei instanţe din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. 5 În conformitate cu art. 356 Codul de procedură civilă, cererea de declarare a insolvabilităţii se judecă în instanţă conform normelor generale din acest cod, cu excepţiile şi completările stabilite în legislaţia insolvabilităţii. Conform art. 1 alin. (4) al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, în vigoare din 14 martie 2013, procesul de insolvabilitate se desfăşoară în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă şi cu cele ale prezentei legi.

Conform art. 15 alin. (1) al Legii insolvabilităţii, în cazul insolvabilităţii debitorului din culpa fondatorilor (membrilor) lui, a membrilor organului executiv sau a unor alte persoane care au dreptul de a da indicaţii obligatorii pentru debitor ori care pot influenţa în alt mod acţiunile debitorului (insolvabilitate intenţionată), aceştia poartă răspundere subsidiară solidară faţă de creditori în măsura în care bunurile debitorului sînt insuficiente pentru executarea creanţelor creditorilor. Art. 247 alin. (1) şi art.248 alin. (1, 3, 6) al Legii insolvabilităţii, membri ai organelor de conducere ale debitorului pot fi: debitorul persoană fizică ce desfăşoară activitate individuală de întreprinzător, fondatorul întreprinderii individuale sau al gospodăriei ţărăneşti (de fermier), administratorii societăţilor comerciale, membrii organelor executive, membrii consiliilor de supraveghere (de observatori), lichidatorii şi membrii comisiilor de lichidare, contabilii.

Dacă în cadrul procesului sînt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariţia stării de insolvabilitate a debitorului, la cererea administratorului insolvabilităţii/lichidatorului instanţa de insolvabilitate poate dispune ca o parte din datoriile debitorului insolvabil să fie suportate de membrii organelor lui de conducere şi/sau de supraveghere, precum şi de orice altă persoană, care i-au cauzat insolvabilitatea. Comitetul creditorilor poate cere instanţei de insolvabilitate să fie autorizat a introduce acţiunea prevăzută la alin.(1), dacă administratorul insolvabilităţii/lichidatorul a omis să formuleze acţiunea în cauză, iar răspunderea consemnată la alin.(1) ameninţă să se prescrie.

În toate cazurile, asupra acţiunii prevăzute la alin.(1), instanţa de insolvabilitate se pronunţă prin hotărîre, care poate fi contestată cu recurs de persoanele vizate în ea. Din materialele cauzei s-a constatat că, Societatea comercială „Energo- Rotor” societate cu răspundere limitată s-a adresat în instanţa judecată cu cererea introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de sine. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 10 august 2012 a fost admisă pre examinare cererea introductivă cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de SC „Energo-Rotor” SRL, în calitate de administrator provizoriu fiind numit ÎI „Bulgaru Igor” cu înlăturarea debitorului de la gestionarea patrimoniului SRL „Energo-Rotor”.

Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 11 octombrie 2012 a fost intentat procedura de insolvabilitate faţă de SC „Energo-Rotor” SRL, iar în calitate de lichidator a fost numit ÎI „Bulgaru Igor”. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 11 mai 2013, a fost iniţiată procedura simplificată a falimentului faţă de SC „Energo-Rotor”, fiind desemnat în calitate lichidator ÎI „Bulgaru Igor”. Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 18 decembrie 2014, au fost respinse cererile lichidatorului SC „Energo-Rotor” SRL (în proces de faliment) – ÎI „Bulgaru Igor” şi a Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău, Direcţia 6 Administrativ Fiscală Rîşcani privind atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere a SC „Energo-Rotor” SRL.

La caz, instanţa de recurs reţine că recurs împotriva hotărîrii instanţei de insolvabilitate din 18 decembrie 2014 a declarat Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chişinău, Direcţia Administrativ Fiscală Rîşcani. Instanţa de insolvabilitate a concluzionat în susţinerea poziţiei sale de respingere, că cererea de atragere la răspundere subsidiară poate fi depusă doar de administratorul insolvabilităţii/lichidator ori după caz, de Comitetul creditorilor. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, prima instanţă corect a ajuns la concluzia de respingere a cererii Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău Direcţia Administrativ Fiscală Rîşcani privind atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere a SC „Energo-Rotor” SRL în procedura falimentului, dat fiind faptul că legea prescrie expres, cine este în drept să înainteze astfel de cereri.

La caz, cererea este înaintată de un creditor. În acest sens, colegiul lărgit apreciază critic argumentul invocat de recurentul Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău, Direcţia Administrare Fiscală Rîşcani precum că organul fiscal este creditorul chirografar cu creanţa cea mai mare cu creanţa validată a tuturor creditorilor, astfel nu apare necesitatea ca un asemenea subiect să fie abordat la şedinţele comitetului creditorilor, dat fiind faptul că aceste argumente nu pot servi temei pentru admiterea recursului în sensul declarat. Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că hotărîrea primei instanţe este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine hotărîrea instanţei de insolvabilitate.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit.a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău, Direcţia Administrativ Fiscală Rîşcani. Se menţine hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 18 decembrie 2014, în pricina civilă la cererea Societăţii comerciale „Energo-Rotor” societate cu răspundere limitată cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de sine. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Galina Stratulat Iuliana Oprea Ion Druţă Ion Corolevschi 7