3ra- 296/15 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: S. Lazari dosarul nr.3ra-296/15 instanţa de apel: N. Vascan N. Traciuc, B. Bîrca ÎNCHEIERE 19 martie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii - Sveatoslav Moldovan, Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Glavan Igor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Glavan Igor împotriva Ministerului Justiţiei cu privire la anularea ordinului de aplicare a sancţiunii disciplinare, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru absenţă forţată de la serviciu, încasarea premiilor, calcularea şi încasarea adaosului la salariul cuvenit în urma acordării gradului special, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 noiembrie 2014 c o n s t a t ă La data de 17 august 2013, Glavan Igor a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei cu privire la anularea ordinului de aplicare a sancţiunii disciplinare, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru absenţă forţată de la serviciu, încasarea premiilor, calcularea şi încasarea adaosului la salariul cuvenit în urma acordării gradului special.

1 La data de 03 martie 2014 Glavan Igor a înaintat cerere privind completarea pretenţiilor sale, prin care a solicitat suplimentar obligarea Ministerului Justiţiei la achitarea adaosului pentru gradul special căpitan, care urma să-i fie acordat. În motivarea acţiunii a menţionat că, din 13 octombrie 2009 a activat în cadrul Penitenciarului nr. 5 Cahul în calitate de ofiţer de serviciu. La 18 iulie 2013 a fost informat despre concedierea lui din serviciu din motivul refuzului îndeplinirii indicaţiilor administraţiei cu privire la acumularea materialelor şi pentru faptul că deţinuţii nu au fost asiguraţi cu baie. Afirmă că, ordinul nr. 316 din 16.07.2013 privind concedierea lui din serviciu este ilegal, deoarece contravine art. 20 din Legea cu privire la sistemul penitenciar, or concedierea poate fi dispusă doar dacă anterior a fost sancţionat disciplinar.

Susţine că, circumstanţele imputate lui au avut loc după expirarea orelor lui de serviciu, iar în funcţia de ofiţer de serviciu la acel moment se afla o altă persoană. De asemenea, a menţionat că ordinul nr. 316 din 16.07.2013 privind concedierea lui din serviciu contravine şi prevederilor art. 210 din Codul Muncii, deoarece nu conţine menţiunea referitor la organul în care el poate fi contestat. Solicită anularea ordinului de aplicare a sancţiunii disciplinare concedierea din sistemul penitenciar nr. 316 din 16 iulie 2013, restabilirea la locul de muncă în cadrul Departamentului Instituţiilor Penitenciare, Penitenciarul nr. 5 Cahul în funcţia de ofiţer de serviciu, încasarea salariului pentru absenţă forţată de la serviciu, încasarea premiilor, calcularea şi încasarea adaosului la salariul cuvenit în urma acordării gradului special.

Prin hotărîrea judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 06 mai 2014 s-a respins acţiunea. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 noiembrie 2014 s-a respins apelul declarat de Glavan Igor şi s-a menţinut hotărîrea primei instanţe. La data de 19 ianuarie 2015 Glavan Igor a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 noiembrie 2014, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii. În motivarea recursului a invocat că, instanţele inferioare au apreciat eronat probele, au încălcat şi interpretat eronat normele de drept material şi procedural.

Susţine că, n-au fost prezentate argumente şi probe care ar demonstra că recurentul a comis fapte similare în mod sistematic, n-au fost prezentate nici probe precum că recurentul ar fi prejudiciat în mod considerabil interesele publice, drepturile şi interesele legitime ale cetăţenilor şi ale persoanelor juridice. Mai afirmă că, nu a fost responsabil de executarea graficului de igienă personală a deţinuţilor şi în acest sens este inadmisibilă sancţionarea pentru a asemenea abatere disciplinară neprevăzută în cercul său de atribuţii, iar ordinul de concediere este nul de drept deoarece în conţinutul acestuia nu este indicat organul în care sancţiunea poate fi contestată. 2 Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. 3 Argumentele invocate în recurs precum că, instanţele inferioare au apreciat eronat probele, au încălcat şi interpretat eronat normele de drept material şi procedural constituie un punct de vedere al recurentului care nu sunt susţinute de raţionamente concludente bazate pe legislaţia în vigoare, iar celelalte chestiuni reflectate în recurs au constituit obiect de examinare în instanţele inferioare şi nu pot fi reiterate. De asemenea completul constată că, recursul declarat de Glavan Igor nu corespunde exigenţelor legale prevăzute la art. 437 din Codul de procedură civilă.

Astfel, instanţa de recurs notează, că recurentul nu a invocat niciun argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel. În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul concluzionează că, din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Glavan Igor ca inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Glavan Igor se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat 4