2rh-105/15 — Anularea certificatului de moştenitor testamentar, radierea înscrierii din registrul bunurilor imobile, recunoaşterea dreptului de proprietate, evacuarea din imobil şi retragerea vizei de reşedinţă

dosarul nr. 2rh-105/15 prima instanţă: M. Moraru instanţa de apel: A. Gheorghieş, N. Chircu, I. Talpa instanţa de recurs: N. Clima, Svetlana Novac, T. Vieru, I. Corolevschi, O. Sternioală ÎNCHEIERE 18 martie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Valeriu Doagă, Ala Cobăneanu, Sveatoslav Moldovan, Nadejda Toma examinînd cererea de revizuire depusă de către reprezentantul lui Colesnic Veaceslav avocatul Onofrei Andrei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Grubii Maria către succesorii pîrîtei Colesnic Lidia, Colesnic Andrei Curus Adriana şi Curus Mihail cu privire la anularea certificatului de moştenitor testamentar, radierea înscrierii din registrul bunurilor imobile la OCT Ungheni a dreptului de proprietate al Lidiei Colesnic, recunoaşterea dreptului de proprietate personală asupra la ½ din casa nr. 1 de pe str. O. Ungureanu din or.

Ungheni, evacuarea lui Colesnic Andrei, Curus Adriana, Curus Mihail şi membrii familiei acestora din imobil şi retragerea vizei de reşedinţă lui Curus Andrei şi membrilor familiei de pe str. Ungureanu 1, or. Ungheni, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 03 decembrie 2014, c o n s t a t ă La data de 08 septembrie 2011, reclamanta Maria Grubi a înaintat o cerere de chemare în judecată către Colesnic Lidia privind anularea certificatului de moştenitor testamentar. În motivarea acţiunii se invocă că, la data de 11 octombrie 1945 reclamanta a înregistrat căsătoria cu Constantin Grubi. Indică reclamanta că împreună au construit o casă de locuit cu construcţii auxiliare în or. Ungheni, str. O. Ungureanu, 1. Precizează reclamanta că terenul aferent casei de locuit este de 0,30 ha şi au mai avut în proprietate un teren de 0,30 ha amplasat în extravilanul s. Zagarancea, r- 1 Ungheni.

Susţine reclamanta că, la data de 10 mai 1976 cu acordul său, soţul - Constantin Grubi a dăruit fiului lor comun Grubii Sava Constantin ½ din casa de locuit sus indicată, iar la 12 ianuarie 1993 Constantin Grubi a testat toată averea fiicei lor comune Colesnic Lidia Constantin. Mai indică reclamanta că la data de 13 noiembrie 1999 Constantin Grubi a decedat. La 31 mai 2006, din motive necunoscute Lidiei Colesnic i-a fost eliberat la biroul notarial “Lidia Nagherneac” certificate de moştenitor legal potrivit căruia Lidia Colesnic a moştenit ½ din casa de locuit şi terenul aferent casei de locuit cu suprafaţa de 0, 1342 ha, cât şi 0, 30 ha teren pentru grădină, fără ase ţine cont de faptul că ½ cotă parte din această avere aparţine ei cu drept de proprietate Mai mult ca atât, susţine reclamanta că despre faptul că, Lidia Colesnic a devenit proprietarul întregului imobil a aflat la data adresării în instanţa de judecată.

Consideră reclamanta că certificatul de moştenitor legal mai sus indicat contravine legislaţiei în vigoare şi, prin urmare, solicită declararea nulă a certificatului de moştenitor testamentar din 31 martie 2006 pe numele Lidiei Colesnic. Prin încheierea judecătoriei Ungheni din 03 aprilie 2012 procesul civil la cererea Măriei Grubi a fost încetat. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 15 noiembrie 2012 s-a admis recursul declarat de Maria Grubii, s-a casat integral încheierea judecătoriei Ungheni din 03 aprilie 2012 cu restituirea pricinii spre examinare în fond în alt complet de judecată. La data de 31 mai 2013 reclamanta Maria Grubi a înaintat cerere suplimentară către Andrei Colesnic, Adriana Curus şi Mihail Curus prin care solicită recunoaşterea dreptului de proprietate asupra a ½ din casa de locuit din str. O. Ungureanu or.

Ungheni şi declararea nulă a certificatului de moştenitor testamentar eliberat la data de 31 martie 2006 pe numele Lidiei Colesnic asupra ½ cotă parte din imobilul amplasat pe O. Ungureanu 1 din or.Ungheni precum şi a-l evacua pe Andrei Colesnic, Adriana Curus, Mihail Curus şi membrii familiei acestora din imobilul litigios. Ulterior, reclamanta Maria Grubi a înaintat cerere suplimentară către Andrei Colesnic prin care a solicitat evacuarea lui Andrei Colesnic şi a tuturor membrilor familiei acestuia din casa de locuit din str. O. Ungureanu 1, or. Ungheni şi retragerea vizei de reşedinţă a lui Andrei Colesnic şi a tuturor membrilor familiei acestuia din casa de locuit sin str. O. Ungureanu 1, or.Ungheni.

Prin încheierea judecătoriei Ungheni din 20 noiembrie 2013 s-a înlocuit pârâta decedată Lidia Colesnic cu succesorii ei în drepturi, Andrei Colesnic, Adriana Curus şi Mihail Curus. Prin hotărârea judecătoriei Ungheni din 20 noiembrie 2013 a fost respinsă acţiunea iniţială şi cele suplimentare înaintată de către Maria Grubi ca fiind neîntemeiate. La data de 19 decembrie 2013 Maria Grubii a contestat hotărârea primei instanţe cu apel, solicitând casarea hotărârii judecătoriei Ungheni din 20 noiembrie 2013 cu emiterea unei noi de admitere integrală a acţiunii, şi anume, să fie declarat nul certificatul de moştenitor testamentar din 31 martie 2006 eliberat Lidiei Colesnic, renunţul său la succesiune din 31 martie 2006 asupra imobilului litigios, recunoaşterea dreptului de proprietate după Maria Grubii asupra ½ din casa de locuit amplasată în or.

Ungheni str. O. Ungureanu, 1, cu evacuarea forţată din imobilul litigios a lui Andrei Colesnic, Adriana Curus, Mihail Curus şi membrii familiei acestora. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 03 iulie 2014 a fost admis apelul declarat de Maria Grubii şi casată integral hotărârea judecătoriei Ungheni din 20 noiembrie 2013. S-a adoptat o hotărâre nouă, prin care s-a admis în parte acţiunea Mariei Grubii, s-a anulat certificatul de moştenitor testamentar nr. 1965 din 31 martie 2006, eliberat Lidiei Colesnic de notarul privat Lidia Naghirneac, înregistrat la OCT Ungheni la 10 aprilie 2006, s-a recunoscut dreptul de proprietate personală al Mariei Grubii asupra la ½ din bunul imobil, casa de locuit nr. l de pe str. O. Ungureanu, or.

Ungheni, s-a radiat dreptul de proprietate a lui Constantin Grubii asupra bunurilor imobile înregistrate la OCT Ungheni la data de 09 iunie 2005 la nr.9201102098, s-a radiat dreptul de proprietate al lui Colesnic Lidia Constantin asupra bunurilor imobile înregistrate la OCT Ungheni la data de 10 aprilie 2006 la nr.9201102098, s-a dispus a-i evacua pe Andrei Colesnic, Andriana Curus şi Mihail Curus şi membrii familiei acestora din bunul imobil de pe str. O. Ungureanu, 1, or. Ungheni. S-a respins ca fiind neîntemeiată, solicitarea Mariei Grubii către succesorii pârâtei Lidia Colesnic, Andrei Colesnic privind retragerea vizei de reşedinţă a lui Andrei Colesnic şi membrilor familiei de pe str. O. Ungureanu l, or.Ungheni.

La data de 17 septembrie 2014, Curus Adriana şi Curus Mihail au declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 03 iulie 2014, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii judecătoriei Ungheni din 20 noiembrie 2013. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 03 decembrie 2014, s-au respins recursurile declarate de Curus Adriana, Curus Mihail şi Colesnic Andrei şi s-a menţinut decizia Curţii de Apel Bălţi din 03 iulie 2014. La data de 19 decembrie 2014, avocatul Andrei Onofrei în interesele lui Colesnic Veaceslav, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei de Apel Bălţi din 03 iulie 2014. Prin încheierea de Curţii de Apel Bălţi din 16 februarie 2015 s-a transmis conform competenţei jurisdicţionale Curţii Supreme de Justiţiei, pentru examinare cererea de revizuire a deciziei Curţii de Apel Bălţi din 03 iulie 2014 declarată de avocatul Andrei Onofrei în interesele lui Colesnic Veaceslav, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Grubii Maria către succesorii pîrîtei Colesnic Lidia, Colesnic Andrei Curus Adriana şi Curus Mihail cu privire la anularea certificatului de moştenitor testamentar, radierea înscrierii din registrul bunurilor imobile la OCT Ungheni a dreptului de proprietate al Lidiei Colesnic,

recunoaşterea dreptului de proprietate personală asupra la ½ din casa nr. 1 de pe str. O. Ungureanu din or. Ungheni, evacuarea lui Colesnic Andrei, Curus Adriana, Curus Mihail şi membrii familiei acestora din imobil şi retragerea vizei de reşedinţă lui Curus Andrei şi membrilor familiei de pe str. Ungureanu 1, or. Ungheni. În motivarea cererii, revizuentul a indicat că nici instanţa de fond, şi nici cea de apel, nu l-au atras în proces necătînd la faptul că la data de 28 iunie 2012 a depus o declaraţie la notarul public Valentina Ciorba prin care a acceptat succesiunea rămasă după decesul mamei sale Colesnic Lidia, inclusiv şi masa succesorală inclusă în certificatul de moştenitor testamentar, care a fost anulat prin decizia Curţii de Apel Bălţi.

Precizează că despre existenţa deciziei menţionate a aflat la data de 11 decembrie 2014 cînd s-a întors acasă de la muncă din Spania, iar bunica sa intimata Grubii Maria nu i-a permis să intre în casa ce-i aparţinea mamei sale Colesnic Lidia, aducîndu-i la cunoştinţă despre existenţa deciziei menţionate cît şi a titlului executoriu privind evacuarea membrilor familiei Colesnic. Astfel, revizuentul Colesnic Veaceslav consideră că avea deja calitatea de moştenitor legal asupra masei succesorale rămase după decesul mamei sale Colesnic Lidia, iar instanţele de judecată urmau în mod obligatoriu să stabilească întregul cerc de moştenitori acceptanţi cu atragerea lor în proces.

Mai indică revizuentul că, decizia judecătorească vizată mai sus afectează grav drepturile sale prevăzute de lege şi anume că nu a fost antrenat în proces, deşi era cazul, cu atât mai mult că, intimata Grubii Maria cunoaşte bine că mai are un nepot de la fiica sa Colesnic Lidia, a tăinuit acest fapt cu bună ştiinţă şi n-a solicitat instanţelor de judecată admiterea în proces a lui Colesnic Veaceslav , în calitate de copîrît. Solicită Colesnic Veaceslav admiterea cererii de revizuire şi casarea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 03 iulie 2014. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente.

Colegiul notează că motivele revizuirii sînt prevăzute limitativ de art.449 CPC.

Astfel, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă, comiterea unei infracţiuni în legătură cu pricina care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii; c) instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentinţa sau decizia instanţei judecătoreşti care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere; g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a iniţiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova; h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declaraţie, o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale care poate fi remediată, cel puţin parţial, prin anularea hotărîrii pronunţate de o instanţă de judecată naţională.

Revizuentul, în susţinerea cererii invocă drept temei de revizuire prevederile art. 449 lit. g) CPC şi art. 447 lit. b) CPC, care prevede ca persoanele care nu au participat la proces, dar care sunt lezate în drepturi prin hotărîrea judecătorească sunt în drept să depună cerere de revizuire şi revizuirea se declară în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a iniţiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova. La momentul examinării cauzei, în proces au fost implicate toate persoanele, care locuiesc de fapt pe adresa casei din litigiu. Revizuentul nu a demonstrat această calitate, cu atît mai mult că după cum susţine s-a aflat mulţi ani la muncă în străinătate.

În proces au participat tatăl revizuentului şi alte rude apropiate care nu au considerat necesar de a atrage alte persoane implicate, or această implicare invocată în cererea de revizuire nu a constituit la moment obiectul acţiunii. Potrivit art.65 alin. (1) CPC orice persoană interesată poate interveni într-un proces ce se desfăşoară între alte persoane. Intervenţia este în interesul propriu cînd intervenientul invocă un drept al său asupra obiectului litigiului sau un drept legat de acesta. În temeiul art. 67 alin. (1), (2), (3) CPC persoana interesată într-un proces pornit între alte persoane poate interveni în el alături de reclamant sau de pîrît pînă la închiderea dezbaterilor judiciare în prima instanţă dacă hotărîrea pronunţată ar putea să influenţeze drepturile sau obligaţiile lui faţă de una din părţi.

Pentru a interveni în proces, intervenientul depune o cerere în care demonstrează interesul intervenţiei, menţionînd cărei părţi se va alătura. Copia de pe cerere se înmînează ambelor părţi. Intervenientul accesoriu poate fi introdus în proces şi la cererea uneia dintre părţi sau din oficiul instanţei. De aceste prevederi legale nu s-a folosit revizuentul, de aceea admiterea cererii de revizuire sub temeiul invocate este imposibilă.. Prin urmare, Colegiul le apreciază drept irelevante şi lipsite de contextul pertinent iniţierii procedurii de revizuire, or acestea de fapt, nu sunt susţinute prin nici un fel de probe indubitabile. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit constată că argumentele invocate în cererea de revizuire sunt în contradicţie cu prevederile art. 449 lit. g) CPC, prin urmare, nu constituie motiv legal de retractare a deciziei contestate, din care motiv cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.

Avînd în vedere aceste circumstanţe, Colegiul consideră că trebuie să se ţină cont de însăşi natura actului de revizuire, care reieşind din prevederile capitolului XXXIX Cod de procedură civilă, este o cale de atac de retractare care presupune redeschiderea procedurilor judiciare în privinţa unei cauze civile şi aceasta nu presupune rejudecarea cauzei în mod implicit, ci doar ca efect al admiterii cererii de revizuire, ceea ce prezumă existenţa temeiurilor în acest sens. De altfel, poate avea loc o ingerinţă asupra securităţii raportului juridic, care înseamnă, inter alia, că o soluţie definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată (cauza Roşca c. Moldovei, nr. 6276/02, § 24, din 22 martie 2005). Principiul securităţii raporturilor juridice presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat (res judecata).

Acest principiu insistă asupra faptului, că nici o parte la proces nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri care este definitivă şi executorie, chiar în scopul reluării procesului de judecată şi o nouă soluţionare a cauzei. Competenţa Curţii Supreme de Justiţie este de a corecta lacunele în drept şi omisiunile justiţiei, şi nici într-un caz de a efectua o reexaminare. Revizuirea nu trebuie tratată ca un recurs în anulare, şi nici existenţa a două păreri asupra aceleiaşi probleme nu poate servi temei pentru reexaminare. Ca excepţie de la acest principiu se face în cazul în care reexaminarea este necesară în temeiul circumstanţelor fundamentale şi obligatorii. În consecinţă, admiterea cererii de revizuire în împrejurările reţinute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securităţii raporturilor juridice (Popov (2) contra Moldovei, E. Duca contra Moldovei ş.a).

În acelaşi timp, Curtea susţine că dreptul la judecarea într-un mod echitabil de către o instanţă, aşa precum este garantat de articolul 6 § 1 al Convenţiei, trebuie interpretat în lumina Preambulului Convenţiei, care, în partea sa relevantă, declară preeminenţa dreptului, o parte a moştenirii comune a Statelor Contractante. Din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de reprezentantul lui Colesnic Veaceslav avocatul Onofrei Andrei, ca inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, 453 al.(1) lit. a) şi 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către reprezentantul lui Colesnic Veaceslav avocatul Onofrei Andrei, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 03 decembrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Grubii Maria către succesorii pîrîtei Colesnic Lidia, Colesnic Andrei Curus Adriana şi Curus Mihail cu privire la anularea certificatului de moştenitor testamentar, radierea înscrierii din registrul bunurilor imobile la OCT Ungheni a dreptului de proprietate al Lidiei Colesnic, recunoaşterea dreptului de proprietate personală asupra la ½ din casa nr. 1 de pe str. O. Ungureanu din or.

Ungheni, evacuarea lui Colesnic Andrei, Curus Adriana, Curus Mihail şi membrii familiei acestora din imobil şi retragerea vizei de reşedinţă lui Curus Andrei şi membrilor familiei de pe str. Ungureanu 1, or. Ungheni, Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Valeriu Doagă Ala Cobăneanu Sveatoslav Moldovan Nadejda Toma