2ra-1416/15 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă – M. Muruianu dosarul nr.2ra-1416/15 instanţa de apel – M. Guzun, A. Nogai, A. Doga ÎNCHEIERE 01 iulie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Colesnic Vladimir, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Ludmilei Vrabii împotriva lui Colesnic Vladimir şi Primăria mun. Chişinău şi Consiliul mun.

Chişinău cu privire la anularea deciziei şi declararea nulităţii titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 februarie 2015, prin care a fost admis apelul declarat de Vrabii Ludmila, casată hotărîrea Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 01 octombrie 2014 şi emisă o nouă hotărîre de admitere parţială a acţiunii, c o n s t a t ă La 28 mai 2014 Vrabii Ludmila a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Colesnic Vladimir, Primăria mun. Chişinău şi Consiliul mun. Chişinău cu privire la anularea deciziei Consiliului mun.

Chişinău nr. 17/13-1 din 30 decembrie 2004 şi declararea nulă ( în partea la ½) a titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr. 0100201288 din 21 februarie 2005, eliberat pe numele lui Colesnic Vladimir, cu modificarea în Registrul bunurilor imobile a înscrierii privind dreptul de proprietate a lui Colesnic Vladimir asupra terenului cu nr. 0100201.288.02 aferent casei de locuit din str. Rariştii, 5, mun. Chişinău. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, casa de locuit amplasată pe str. Rariştii 5, mun. Chişinău a aparţinut cu titlu de proprietate părinţilor săi Colesnic Mihail şi Colesnic Maria, construită pe un sector de teren cu suprafaţa de 0.059 ha, deţinut de ei în temeiul contractului de folosinţă nr. 240/52 din 16 mai 1952, pe termen nelimitat.

La 21 februarie 2005, în baza certificatului de moştenire legală pârâtului Colesnic Vladimir i-a fost eliberat titlu de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr. 0100201288 cu suprafaţa totală de 0.059 ha, înregistrat în registrul bunurilor imobile la 01 iulie 2005. Indică că, prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 29 iunie 2010 şi cea suplimentară din 17 ianuarie 2012, menţinute prin deciziile Curţii de Apel Chişinău şi Curţii Supreme de Justiţie, s-a anulat parţial certificatul de moştenitor legal nr. 1- 2670 din 13 aprilie 1998, eliberat pe numele lui Colesnic Vladimir, fiind recunoscut după Vrabii Ludmila, dreptul de proprietate succesorală asupra la 1/2 cotă-parte din imobilul amplasată pe str. Rariştii nr. 5, mun.

Chişinău cu partajarea în natură a averii succesorale, atribuindu-i-se în proprietate 1/2 cotă- parte din casa de locuit - partea nr. 2 conform raportului de expertiză nr. 2877 din 07 decembrie 2009 şi anume - casa de locuit lit. A-l cu suprafaţa totală de 51.9 m.p. (odaia locativă nr. 5 cu suprafaţa de 14.9 m.p., antreul nr. 8 cu suprafaţa de 7.6 m.p., bucătăria nr. 7 cu suprafaţa de 8.2 m.p., odaia locativă nr. 6 cu suprafaţa de 21.2 m.p.). Precizează că la 12 aprilie 2013 în baza hotărârii judecătoreşti a înregistrat dreptul de proprietate asupra la ½ cotă-parte din casa de locuit amplasată pe str. Rariştii nr. 5. Astfel, conform extrasului din Registrul bunurilor imobile, indică reclamantul că îi aparţine cu drept de proprietate ½ cotă-parte din casa de locuit, situată în mun.

Chişinău. str. Rariştii nr. 5 (nr. cadastral 0100201.288.01). Susţine reclamantul că, prin Decizia Consiliului Municipal mun. Chişinău nr. 17/13-1 din 30 decembrie 2004 i-a fost repartizat fără plată, în proprietate pământ cu o suprafaţă totală de 0.059 ha în hotarele indicate în plan şi trecut în Registrul cadastral al deţinătorului de teren la nr. 12333 din 16 februarie 2005. Precizează reclamantul că, cu Decizia Consiliului Municipal Chişinău nr. 17/13-1 din 30 decembrie 2004 a făcut cunoştinţă la 24 martie 2014, fapt confirmat prin răspunsul Direcţiei de Arhivă Chişinău nr.1027 din 24 martie 2014. Indică că s-a adresat Consiliului mun. Chişinău cu cerere prealabilă, însă aceasta a fost respinsă ca tardivă.

Consideră reclamantul că titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, eliberat lui Colesnic Vladimir în baza deciziei sus-numite, este ilegal şi nu putea fi eliberat pe întregul bun imobil. Or, Colesnic Vladimir deţine în proprietate ½ cotă parte din imobil şi 1.0 cotă – parte din terenul aferent casei de locuit.

La 23 iulie 2014, în cadrul şedinţei de judecată, Vrabii Ludmila a depus cerere de concretizare prin care a cerut admiterea cererii de chemare în judecată, repunerea în termen şi anularea deciziei Consiliului municipal Chişinău nr. 17/13-1 din 30 decembrie 2004, declararea nulă (în partea la ½ ) a titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr. 0100201288 din 21 februarie 2005 eliberat pe numele lui Colesnic Vladimir, cu modificarea în Registrul bunurilor imobile a înscrierii privind dreptul de proprietate a lui Colesnic Vladimir asupra suprafeţei terenului cu nr. cadastral 0100201.288.02 aferent casei de locuit din str. Rariştii 5, mun. Chişinău din suprafaţa de 0,59 ha în 0,0295 ha, ce constituie ½ cotă ideală din teren, precum şi încasarea de la pîrît a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 01 octombrie 2014, cererea de repunere în termen a fost respinsă din lipsă de temei, fiind respinsă ca tardivă cererea de chemare în judecată a Ludmilei Vrabii. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 februarie 2015, a fost admis apelul declarat de Vrabii Ludmila, casată hotărîrea Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 01 octombrie 2014 şi emisă o nouă hotărîre de admitere parţială a acţiunii, prin care a fost repusă în termen şi s-a anulat decizia Consiliului mun. Chişinău nr. 17/13-1 din 30 decembrie 2004, în partea repartizării în proprietate privată a terenului cu suprafaţa totală de 0,059 ha lu Colesnic Vladimir şi a fost declarat nul titlu de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr.0100201288 din 21 februarie 2005, eliberat pe numele lui Colesnic Vladimir.

În rest acţiunea a fost respinsă. La 08 aprilie 2015 Colesnic Vladimir a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel cu menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului a invocat că, consideră decizia instanţei de apel ilegală şi neîntemeiată. Astfel invocă ilegalitatea deciziei instanţei de apel, precizînd că la emiterea deciziei instanţa de apel nu a ţinut cont de prevederile art. 18 al Legii contenciosului administrativ, care stabileşte că, în cazul în care persoana vătămată într-un drept al său a cerut anularea actului administrativ fără a cere şi despăgubiri, termenul de prescripţie pentru cererea de despăgubiri curge de la data la care persoana în cauză a cunoscut sau trebuia să cunoască întinderea pagubei.

Or, în cazul în care adjudecarea pagubei nu a fost solicitată concomitent cu anularea actului administrativ, cererea de despăgubiri este adresată instanţei de drept comun competente în termenul general de prescripţie, prevăzut de Codul civil. A mai indicat recurentul că, solicitînd repunerea în termen şi anularea deciziei Consiliului mun. Chişinău nr. 17/13-1 din 30 decembrie 2004, reclamanta nu a argumentat motivul omiterii termenului de prescripţie extintivă. Susţine recurentul că, Vrabii Ludmila a aflat despre existenţa deciziei Consiliului mun. Chişinău nr. 17/13-1 din 30 decembrie 2004, la 24 martie 2014, în urma adresării către Direcţia de Arhivă Chişinău. Astfel, argumentele Ludmilei Vrabii, pe care instanţa de apel şi-a întemeiat decizia, precum – că dînsa nu a cunoscut despre existenţa deciziei Consiliului mun.

Chişinău nr. 17/13-1 din 30 decembrie 2004, nu corespund realităţii, deoarece titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, eliberat pe numele lui Colesnic Vladimir este anexat la materialele cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de Vrabii Ludmila împotriva lui Colesnic Vladimir la 01 iulie 2013, care a fost obiect de examinare în şedinţa de judecată a Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 29 iulie 2010, şi prin care a fost anulat parţial certificatul de moştenitor legal nr. 1-2670 din 13 aprilie 1998. În acest sens indică recurentul că Vrabii Ludmila a cunoscut despre existenţa deciziei menţionate, cel puţin, începînd cu anul 2006, cînd a iniţiat acţiunea civilă împotriva sa cu privire la recunoaşterea nulităţii certificatului de moştenitor.

Mai indică recurentul că instanţa de apel la pronunţarea deciziei a încălcat esenţial normele de drept material, a apreciat incorect probele examinate în şedinţa instanţei de fond şi a interpretat în mod eronat legea. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Colesnic Vladimir, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Colesnic Vladimir asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Colesnic Vladimir ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de Colesnic Vladimir se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat