- Dosarul nr.
- 2ri-97/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 18 martie 2015
- Părțile
- SRL Sauron in proces de insolvab vs SRL Crama Rosie
- Pe scurt
- Poprirea şi vînzarea dreptului litigios sau cesiunea creanţei
2ri-97/15 — Intentarea procesului de insolvabilitate
prima instanță, jud.: M. Moraru dosar nr. 2ri-97/2015 DECIZIE 18 martie 2015 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iuliana Oprea, Ion Corolevschi, Ion Druță, Galina Stratulat examinînd recursul declarat de avocatul Valentin Rotaru, în interesele Societății cu Răspundere Limitată „Crama Roșie”, în pricina civilă la cererea înaintată de lichidatorul SRL „Sauron” cu privire la validarea popririi și încasarea datoriei de la Societatea cu Răspundere Limitată „Crama Roșie”, împotriva hotărîrii Curții de Apel Chișinău din 19 ianuarie 2015 prin care a fost admisă acțiunea c o n s t a t ă La 28 iulie 2014, lichidatorul SRL „Sauron” a înaintat în instanța de insolvabilitate cerere de validare a popririi, solicitînd încasarea de la SRL „Crama Roșie” a sumei totale de 333 572, 20 lei, inclusiv 144 367,20 lei - datorie de bază, 119 260,80 lei - diferența la prețul de vînzare, 69 944, 40 lei - penalitate.
În motivarea acțiunii, lichidatorul SRL „Sauron” a invocat, că potrivit datelor evidenței contabile, SRL „Crama Roșie” înregistrează o datorie față de SRL „Sauron” în proces de faliment în mărime de 144 367,20 lei, care a fost acumulată în urma încheierii contractului nr. 13, prin care SRL „Sauron” s-a obligat să vîndă, iar SRL „Crama Roșie” s-a obligat să cumpere butași de viță-de- vie, precum și a prestării serviciilor de desfundare a solului, în baza facturii fiscale seria XT nr. 1689598 din 02 octombrie 2009. În vederea executării contractului nr. 13 din 23 martie 2010, în baza facturii fiscale semnate de ambele părți, SRL „Crama Roșie” a ridicat butași în valoare de 244 339,20 lei, achitând în avans suma de 69 812,00 lei și la 05 octombrie 2010 suma de 45 000 lei, în total achitând suma de 114 812,00 lei.
Ca urmare a neonorării obligațiunilor contractuale, potrivit pct. 4.2. al contractului, terțul poprit urmează să mai achite suma suplimentară de 189 204,80 lei, inclusiv suma de 119 260,80 lei diferența de preț și suma de 69 944,40 lei cu titlu de penalitate. Susține că, aceste sume constituie o datorie rezultată din neonorarea obligațiunilor contractuale și neachitării integrale a mărfii ridicate în baza facturilor fiscale. La 10 iulie 2014, lichidatorul SRL „Sauron” a expediat în adresa SRL „Crama Roșie” somația, potrivit prevederilor Legii insolvabilității, care a fost recepționată la 18 iulie 2014, însă în termenul prevăzut de legislație, terțul poprit 1 nu a achitat datoria existentă.
Prin hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 19 ianuarie 2015 a fost validată poprirea instituită de lichidatorul SRL „Sauron” prin somația din 10 iulie 2014. A fost încasat de la SRL „Crama Roșie” în beneficiul SRL „Sauron” datoria de bază în sumă de 144 367,20 lei, diferența de preț în sumă de 119 260,80 lei, penalitatea în sumă de 69 944,40 lei, în total suma de 333 572,20 lei. La 03 februarie 2015 avocatul Valentin Rotaru, în interesele SRL „Crama Roșie” a depus recurs împotriva hotărîrii primei instanțe, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii primei instanțe cu remiterea cauzei la rejudecare. În motivarea recursului a invocat că, instanța la emiterea hotărîrii nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, aplicînd-o pe cea care nu trebuia să fie aplicată, a interpretat eronat legea.
În susținerea acestor temeiuri, recurentul a menționat că, instanța de insolvabilitate contrar legislației nu a examinat cererea sa de amînare a examinării cauzei din 14 ianuarie 2015, în consecință i-a fost încălcat principiul nemijlocirii și oralității în dezbaterile judiciare, contradictorialitatea și egalitatea părților în drepturile procedurale, disponibilitatea în drepturi a participanților la proces, fiindcă nu a avut posibilitatea să argumenteze în apărarea intereselor SRL „Crama Roșie”, să prezinte probe și să înainteze cereri pentru a demonstra netemeinicia cererii privind validarea popririi. A mai invocat că, la somația nr. 170 din 10 iulie 2014, SRL „Crama Roșie” a expediat la 19 iulie 2014 o pretenție, prin care și-a expus dezacordul la plata sumei menționate, deoarece a achitat anterior o bună parte din sumă, mai mult 90 % din tufe sunt de alt sort, decît cele indicate în contract.
În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul urmează a fi admis cu casarea integrală a hotărîrii Curții de Apel Chișinău din 19 ianuarie 2015 și restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
În conformitate cu art. 356 CPC, cererea de declarare a insolvabilității se judecă în instanță conform normelor generale din acest cod, cu excepțiile și completările stabilite în legislația insolvabilității. Conform art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, poprirea este procedură prin care administratorul insolvabilității/lichidatorul urmărește bunurile sau sumele datorate debitorului de către o a treia persoană. Conform art. 239 CPC, hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărîrea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în şedinţă de judecată. Analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt și de 2 drept, care i-au format convingerea în sensul unei anumite soluții trebuie să fie clară și simplă, precisă, conchisă și fermă, să aibă putere de convingere.
Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție apreciază concluziile instanței de insolvabilitate ca fiind lipsite de suport probant, rezultate din neexaminarea multiaspectuală a cauzei și în consecință aplicarea eronată a legii. Conform art. 126 alin. (1) și (2) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, sînt supuse urmăririi silite prin poprire mijloacele bănești în numerar și fără numerar, în monedă națională și în valută străină, titlurile de valoare, alte bunuri mobile incorporale care sînt datorate debitorului ori sînt deținute în numele său de un terț sau pe care acesta din urma i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.
De asemenea, pot fi poprite bunurile mobile corporale ale debitorului deținute de un terţ în numele lui şi creanţa cu termen ori sub condiţie. În acest caz, poprirea nu va putea fi executată decît după ajungerea la termen ori de la data îndeplinirii condiţiei. Poprirea se înfiinţează prin somaţie a administratorului insolvabilităţii/lichidatorului şi se comunică terţului menţionat la alin.(1) împreună cu o copie certificată de pe hotărîrea de intentare a procedurii de insolvabilitate/faliment asupra debitorului. Conform art. 126 alin. (8) şi (9) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, terţul poprit nu va putea face contestaţie împotriva popririi. El îşi va formula apărările în instanţa de insolvabilitate, care validează poprirea.
Dacă terţul poprit nu îşi îndeplineşte obligaţiile ce îi revin pentru efectuarea popririi, administratorul insolvabilităţii/lichidatorul, în cel mult o lună de la data la care terţul poprit trebuia să consemneze ori să plătească suma datorată, poate sesiza instanţa de insolvabilitate în vederea validării popririi. Conform art. 126 alin. (10) al aceleiaşi legi, instanţa de insolvabilitate îi va cita pe administratorul insolvabilităţii/lichidator, precum şi pe terţul poprit, şi, la termenul stabilit pentru judecarea cererii de validare, va dispune administrarea oricărei probe necesare soluţionării acesteia, care este admisibilă potrivit normelor de drept comun. În instanţa de validare, terţul poprit poate opune creditorului urmăritor toate excepţiile şi mijloacele de apărare pe care le-ar putea opune debitorului în măsura în care ele se întemeiază pe o cauză anterioară popririi.
Hotărîrea de validare a popririi este supusă numai recursului de către terţul poprit. Prin urmare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie constată că, instanţa de insolvabilitate şi-a motivat soluția prin faptul că la 10 iulie 2014, lichidatorul SRL „Sauron” a expediat în adresa SRL „Crama Roşie” somaţia privind înfiinţarea popririi şi urmărirea silită a datoriei în mărime de 144 367,20 lei, compusă din datoria pentru butaşi în sumă de 129 527,20 lei şi datoria pentru prestarea serviciilor de desfundare a solului în sumă de 14 840,00 lei, şi a diferenţei de preţ calculată potrivit lit. c) pct. 4.2. al contractului din 23 martie 2010, în total în mărime de 263 628,00 lei.
Totodată, prin pct. 7 al somației lichidatorul a avertizat terţul poprit, că în caz de neachitare a datoriei în termenul stabilit de pct. 6, de la el vor fi încasate şi cheltuieli suplimentare, penalitatea, dobânda, venitul ratat alte pierderi şi prejudicii suportate ca urma a neachitării obligaţiei. 3 Instanţa de recurs, consideră concluzia instanţei de insolvabilitate ca fiind una eronată, în cazul în care nu a respectat întocmai normele procesuale, nu a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și nu a dat probelor administrate o apreciere legală, pronunțînd o hotărîre vădit neîntemeiată în vederea admiterii cererii înaintate de lichidatorul SRL „Sauron” privind validarea popririi şi încasarea datoriei de la SRL „Crama Roșie”.
Astfel, se constată că la materialele cauzei este anexată somația înaintată de către lichidatorul SRL „Sauron”, în adresa SRL „Crama Roșie” prin care a fost solicitată achitarea datoriei în mărime de 263 628 lei (f.d. 7). Aici, Colegiul consideră necesar a remarca, că actul de verificare din 30 iunie 2014, pe care și-a întemeiat pretențiile lichidatorul SRL „Sauron” nu este semnat de nici una dintre părţi, actul de verificare din 31 decembrie 2012, este semnat doar de către SRL „Sauron”, prin urmare nu poate fi considerat ca probă în vederea admiterii acțiunii.
Mai mult ca atît, în motivarea hotărîrii instanţa de insolvabilitate a reţinut că la 23 martie 2010 între SRL „Sauron” şi SRL „Crama Roşie” a fost încheiat contractul nr. 13, totodată, constatînd că conform facturii fiscale din 17 aprilie 2010, semnată de ambele părţi SRL „Crama Roşie” a ridicat butaşi în sumă de 244 339,20 lei, achitînd doar suma de 114 812 lei, acte care la materialele cauzei nu se regăsesc. Or, conform art. 130 CPC, instanţa judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul şi interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.
Eronat este şi argumentul instanţei de insolvabilitate, precum că, fiind recepţionată somaţia nr. 170 de terţul poprit la 18 iulie 2014, acesta nu s-a conformat şi nu a achitat datoria, în cazul în care materialele cauzei denotă contrariul, şi anume că la 22 iulie 2014, SRL „Sauron” a recepţionat scrisoarea SRL „Crama Roşie” (f.d. 8), prin care a solicitat explicaţii cu referire la suma indicată în somaţie, dezacordul cu această sumă, mai mult la 09 octombrie 2014, SRL „Crama Roşie” s-a adresat instanţei de judecată cu cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Sauron” cu privire la constatarea rezoluţiunii parţiale a contractului şi încasarea prejudiciului material cauzat. Însă, fără a reține aceste circumstanțe, instanţa de insolvabilitate la 19 ianuarie 2015 a validat poprirea instituită de lichidatorul SRL „Sauron” prin somaţia din 10 iulie 2014 şi a încasat în total suma de 333 572,20 lei.
Or, conform art. 126 alin. (11) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, dacă din probele administrate rezultă că terţul poprit îi datorează sume de bani debitorului, instanţa de insolvabilitate va adopta o hotărîre de validare a popririi, prin care va încasa de la terţul poprit suma datorată debitorului, iar în caz contrar, va decide desfiinţarea popririi. Reieșind din normele supra citate, în coraport cu materialele cauzei, instanţa de recurs consideră că, instanţa de insolvabilitate eronat a validat la 19 ianuarie 2015, poprirea şi a încasat de la SRL „Crama Roşie” suma de 333 572,20 lei, în cazul în care suma încasată nu este confirmată prin probe. Or, conform art. 118, alin. (1) CPC, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le 4 invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel.
Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere că instanţa de insolvabilitate a Curţii de Apel Chişinău a încălcat normele de drept material şi procedural, iar aceste erori nu pot fi corectate de instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 19 ianuarie 2015 şi de a restitui pricina spre rejudecare în aceeaşi instanţă, în alt complet de judecată, în conformitate cu prevederile art. 5, alin. (9) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, care prevede că, dispoziţiile privind incompatibilitatea nu sînt aplicabile instanţei de insolvabilitate care pronunţă succesiv hotărîri în acelaşi dosar de insolvabilitate, cu excepţia rejudecării după casarea hotărîrii în recurs.
La rejudecare instanţa de insolvabilitate urmează să ţină cont de cele menţionate şi să adopte o hotărîre legală. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (2) şi (3) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se admite recursul declarat de avocatul Valentin Rotaru, în interesele Societăţii cu Răspundere Limitată „Crama Roșie”, Se casează hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 19 ianuarie 2015, în pricina civilă la cererea înaintată de lichidatorul SRL „Sauron” cu privire la validarea popririi şi încasarea datoriei de la Societatea cu Răspundere Limitată „Crama Roșie”, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecată.
Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Iuliana Oprea Ion Druţă Galina Stratulat 5