2ra-383/15 — Încasarea prejudiciului material şi moral

Judecătoria Edineţ Dosarul nr.2ra-383 /15 Judecător: M. Iftodi Curtea de Apel Bălţi Judecători: A. Gheorghieş, A. Albu, N. Chircu Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 18 martie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Iurie Bejenaru, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către Procuratura Generală a Republicii Moldova, Albu Grigore, Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Albu Grigore către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova şi Procuratura Generală a Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura r-lui Edineţ privind încasarea prejudiciului material şi moral, aducerea scuzelor oficiale şi încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 06 noiembrie 2014, CONSTATĂ : La 29.07.2013 reclamantul Albu Grigore a înaintat cerere de chemare în judecată către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova şi Procuratura Generală a Republicii Moldova privind încasarea prejudiciului material şi moral, aducerea scuzelor oficiale şi încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii reclamantul a invocat că, în rezultatul alegerilor electorale din luna iunie 1999 a fost numit primar al comunei Gordineştii Vechi r-nul Edineţ. În anul 2000 SUP CRP Edineţ a intentat un dosar penal în privinţa sa, fiind învinuit de folosirea surselor financiare contrar destinaţiei în sumă de 108 500 lei, conform art. 155/2 alin. (2) Cod Penal. Cauza a fost clasată din lipsa elementelor infracţiunii, după un an de la pornirea urmăririi penale. Ulterior, alt dosar a fost intentat conform art. 184 CP, care la 20 iunie 2003 a fost clasat prin sentinţa judecătoriei Edineţ. La data de 20.06.2006 a mai fost intentat un dosar penal în privinţa sa, în baza art.327 alin. (2), lit.b) CP şi conform sentinţei Judecătoriei Edineţ din 15.04.2010 i-a fost aplicată o amendă în mărime de 500 unităţi convenţionale, ce constituie 10 000 lei cu privarea de dreptul de a ocupa funcţia de 1 primar pe un termen de doi ani.

Prin decizia CSJ din 18 ianuarie 2011 a fost achitat, din motiv că fapta încriminată nu întruneşte elementele infracţiunii. Consideră reclamantul că prin acţiunile ilegale ale organelor de urmărire penală, a suportat cheltuielilor materiale în mărime de 20 000 lei. De asemenea, prezentarea la organele de urmărire penală şi în instanţele de judecată i-au cauzat o pagubă materială pe parcursul a 5 ani estimată la suma de 3000 lei şi plata pentru efectuarea expertizei în sumă de 1800 lei. Pentru tratamentul cauzat de stres susţine că a cheltuit 15 000 lei. Totodată consideră, că a suportat şi o pagubă morală în mărime de 1 000 000 lei, deoarece nu a avut posibilitatea de a candida la alegerile locale fiind tras la răspundere penală, iar în urma stresului suportat în legătură cu intentarea dosarele penale i s-a agravat simţitor starea sănătăţii.

Mai menţionează reclamantul, că prin acţiunile ilegale ale organului de urmărire penală i s-a lezat onoarea şi demnitatea deoarece nu se mai bucură de încrederea deplină a cetăţenilor. Reclamantul a solicitat să fie încasat prejudiciul material din contuul statului prin intermediul Ministerului Finanţelor în sumă de 38 000 lei, încasarea prejudiciului moral în sumă de 1 000 000 lei iar Procuratura Generală prin intermediul presei să înainteze scuze pentru defăimare, precum şi încasarea cheltuielior de judecată din contul pîrîtului. La 18.11.2013 Albu Grigore a depus cerere de concretizare, prin care a solicitat să fie încasat din contul statului suma totală de 1 038 000 lei (f.d.81-82).

La 11.12.2013 Albu Grigore a mai depus o cerere de concretizare, prin care a solicitat să fie încasat din contul statului prejudiciul material în sumă de 38 000 lei, prejudiciul moral în sumă de 1 000 000 lei şi Procuratura Generală să înainteze scuzele sale pentru defăimare prin intermediul presei, precum şi încasarea cheltuielilor de judecată(f.d.103). Conform încheierii judecătoriei Edineţ din 07.10.2013, a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Procuratura raionului Edineţ.

Prin hotărîrea judecătoriei Edineţ din 07 februarie 2014 cererea de chemare în judecată depusă de Albu Grigore a fost admisă parţial, s-a încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Albu Grigore prejudiciul material în mărime de 25 510,80 lei, prejudiciul moral în mărime 55 000 lei, a fost obligată Procuratura raionului Edineţ prin intermediul presei raionale Edineţ să-şi ceară scuze oficiale în mod public faţă de Albu Grigore pentru defaimare, s-a încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Albu Grigore cheltuieli pentru asistenţă juridică în mărime de 10 000 lei, în rest cerinţele au fost respinse. Nefiind de acord cu hotărîrea instanţei de fond la 18 februarie 2014, Ministerul Finanţelor al RM, a depus apel solicitînd casarea hotărîrii contestate cu emiterea unei noi hotărîri prin care pretenţiile reclamantului să fie respinse.

La data de 05 martie 2014 procurorul raionului Edineţ, Ion Chistruga a depus 2 cerere de apel împotriva hotărîrii judecătoriei Edineţ, din 07 februarie 2014, prin care a solicitat casarea hotărîrii contestate cu emiterea unei noi hotărîri prin care pretenţiile reclamantului să fie respinse. La data de 06 martie 2014 Albu Grigore a depus cerere de apel împotriva hotărîrii judecătoriei Edineţ, din 07 februarie 2014, prin care a solicitat admiterea apelului,casarea hotărîrii contestate cu emiterea unei noi hotărîri prin care să fie satisfăcute integral cerinţele înaintate. Ulterior, la 12.03.2014 soluţia instanţei de fond a fost atacată cu apel şi de către Ministerul Justiţiei al RM, care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărîrii instanţei de fond, cu emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea reclamantului să fie respinsă ca neîntemeiată.

Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi, din 18.06.2014, cererea de apel înaintată de către Ministerul Justiţiei al RM, a fost restituită ca depusă peste termen. Prin Decizia Curţii de Apel Bălţi din 06 noiembrie 2014 s-a admis cererile de apel formulate de Procuratura r-lui Edineţ şi Ministerul Finanţelor. S-a dispus casarea hotărîrea judecătoriei Edineţ din 07 februarie 2014, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care s-a admis în parte cererea formulată de Albu Grigore către Ministerul Justiţiei al RM, Ministerul Finanţelor al RM, Procuratura Generală RM, intervenient accesoriu Procuratura r-lui Edineţ, cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral, aducerea scuzelor oficiale şi încasarea cheltuielilor de judecată.

S-a încasat de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Finanţelor al RM, în beneficiul lui Albu Grigore suma de 35 000 lei, cu titlul de prejudiciu moral, 330 lei cu titlu de prejudiciu material. S-a respins ca tardiv capătul de cerere privind obligarea de aducere a scuzelor oficiale de către Procuratura Generală RM. S-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor al RM în beneficiul lui Albu Grigore, 10 000 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistenţa juridică şi s-a respins apelul înaintat de către Albu Grigore.

Pentru a hotărî astfel instanţa de apel a conchis că reclamntului i-a fost cauzat un anumit stres şi o stare de frustare, suferinţe fizice şi psihice însă nu în măsura invocată de reclamant, întrucît în cadrul urmăririi penale reclamantul nu a fost reţinut sau arestat, iar fiind recunoscut în calitate de bănuit apoi învinuit în cadrul efectuării urmăririi penale, nu a fost izolat de societate şi familie, modul de viaţă nu a fost schimbat şi se afla la libertate. De asemenea, reclamntul nu a prezentat nici o probă care confirmă că i s-a cauzat prejudiciul prin faptul că în perioada de treizeci de zile cît a fost în vigoare obligarea de a nu părăsi localitatea, nu a putut să se deplaseze peste hotarele Republicii Moldova.

Asfel instanţa de apel a considerat că cuantumul unei despăgubiri băneşti de 35 000 lei, în calitate de compensare bănească v-a aduce satisfacţie reclamantului. Argumentele reclamantului privind recuperarea prejudiciul material şi a cheltuielilor prin alimentarea înafara casei în perioada efectuării urmăriii penale, istanţa de apel le-a considerat neîntemeiate deoarece reclamntul nu a prezentat probe pertinente întru confirmarea solicitărilor cuprinse în acţiune. Totodată instanţa a menţionat că cheltuielile menţionate de de 3 reclamant ca fiind suportate pentru deplasare la organele de urmări penală în sumă de 8 029,60 sunt exagerate iar suma de 330 lei constituie suma reală suportată de Albu Grigore.

Cît priveşte cerinţa reclamantului privind înaintarea scuzelor Procuraturii Ghenerale pentru defaimarea sa, prin intermediul presei centrale, instaţa de apel consideră cerinţa menţionată ca fiind depusă tardiv, deoarece scuzele oficiale sînt aduse în termen de 15 zile de la data apariţiei dreptului la repararea prejudiciului, iar reclamantul a formulat cererea de chemare în judecată peste aproximativ 2 ani şi 5 luni de la aprariţia acestui drept. Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel la data de 17.12.2014 Procuratura Generală a declarat recurs prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei Curţii de Apel Bălţi din 06.11.2014 cu pronunţarea unei noi hotărîri de respingere integrală a acţiunii.

La data 12.01.2015 Albu Grigore a înaintat recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărîrii Judecătoriei Edineţ din 07.02.2014 şi a deciziei Curţii de Apel Bălţi din 06.11.2014 cu emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea înaintată să fie admisă integral cu încasarea cheltuielilor de judecată de la pîrît. La data de 05.02.2015 Albu Grigore a înaintat referinţă prin care solicită respingerea recursului înaintat de către Procuratura Generală ca fiind neîntemeiat şi lipsit de temei juridic. La data de 16.02.2015 Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova a înaintat cerere de recurs prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei Curţii de Apel Bălţi din 06.11.2014 cu pronunţarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii ca fiind neîntemeiată.

La data de 19.02.2015 Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova a înaint cerere de recurs prin care a solicitat casarea hotărîrii Judecătoriei Edineţ din 07.02.2014 şi a deciziei Curţii de Apel Bălţi din 06.11.2014 cu emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea înaintată să fie respinsă integral. La data de 05.03.2015 reprezentantul Procuraturii Generale, Cristina Corciu a înaintat referinţă prin care solicită admiterea cererii de recurs declarat de către Ministerul Finanţelor, casarea hotărîrii Judecătoriei Edineţ şi a deciziei Curţii de Apel Bălţi cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care prejudiciul moral să fie diminuat pînă la limita rezonabilă, iar cheltuielile de judecată să fie respinse ca neîntemeiate.

În motivarea cererilor de recurs, recurenţii au reiterat argumentele de fapt expuse în cererea de apel şi anume, neaplicarea normelor de drept material şi procedural pertinente cauzei. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursuriloe în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile sînt inadmisibile din următoarele considerente. Verificînd motivele de casare invocate în cererile de recurs, Colegiul atestă că recurenţii indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei. 4 Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

În speţă, Colegiul menţionează că, recursurile în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurenţilor la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei. Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în cererile de recurs nu pot constitui temei de admitere a recursurilor, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurenţii şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurenţi nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursurile declarate de către Procuratura Generală a Republicii Moldova, Albu Grigore, Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de către Procuratura Generală a Republicii Moldova, 5 Albu Grigore, Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibile recursurile declarate de către Procuratura Generală a Republicii Moldova, Albu Grigore, Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 06 noiembrie 2014, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Albu Grigore către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova şi Procuratura Generală a Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura r-lui Edineţ privind încasarea prejudiciului material şi moral, aducerea scuzelor oficiale şi încasarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Iuliana Oprea 6