- Dosarul nr.
- 2rh-75/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 18 martie 2015
- Părțile
- Adascaliţei Nicolae vs Adascalitei Cristina, Adascaliţei Cristian şi Adascaliţei Nicoleta
- Pe scurt
- Temeiurile declarării revizuirii
2rh-75/15 — Rezoluţiunea contractului de donaţie
Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău dosarul nr. 2rh-75/15 Judecător: O.Melniciuc Curtea de Apel Chişinău Judecători: V.Pruteanu, Iu.Cimpoi, A.Minciună Curtea Supremă de Justiţie Judecători: I.Sîrcu, T.Chişca-Doneva, I.Druţă, V.Clevadî, I.Oprea Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 18 martie 2015 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători: Galina Stratulat, Ion Druţă, Ion Corolevschi, Iuliana Oprea examinînd cererea de revizuire înaintată de Adascaliţei Cristina, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Adascaliţei Nicolae împotriva lui Adascaliţei Cristina, Adascaliţei Cristian şi Adascaliţei Nicoleta privind rezoluţiunea contractului de donaţie, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 24 decembrie 2014, CONSTATĂ : La 07.05.2013, reclamantul Adascaliţei Nicolae a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Adascaliţei Cristina, Adascaliţei Cristian şi Adascaliţei Nicoleta privind rezoluţiunea contractului de donaţie.
În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că, la 21.02.2008, Adascaliţei Nicolae a donat bunul imobil, situat în Republica Moldova, mun.Chişinău, str. Astronom Nicolae Donici, 9/2, constituit din casa de locuit cu suprafaţa de 186 m2, înscrisă în Registrul bunurilor imobile cu nr. cadastral 0100402.148.01. Conform contractului indicat, au fost determinaţi în calitate de donatari: Adascaliţei Cristina, soţia reclamantului, în mărime de 1/5 cotă-parte şi Adascaliţei Cristian şi Adascaliţei Nicoleta, copiii minori comuni, în mărime de a cîte 2/5 cotă- parte fiecare. Reclamantul menţionează că ulterior, pe parcursul următorilor ani, situaţia materială a donatorului s-a schimbat esenţial, la momentul de faţă nu are vreun imobil în proprietate, nu mai este în stare să-şi asigure o întreţinere corespunzătoare şi nici nu poate să-şi îndeplinească obligaţiile legale de întreţinere faţă de copiii săi minori.
Din considerentul expus mai sus donatorul a solicitat de la donatar, Adascaliţei Cristina, rezolvirea contractului de donaţie în partea ei de 1/5 cotă-parte, însă a primit răspuns negativ din ce cauză s-a adresat în instanţa de judecată. 1 A indicat că motivele de fapt pentru care se solicită rezolvirea contractului de donaţie este schimbarea situaţiei financiare a reclamantului, or în afară de argumentele expuse, fiind administratorul şi fondatorul unei întreprinderi care îi aducea profit, a întîmpinat dificultăţi financiare în afacerea pe care o conducea, întrucît i-au fost blocate conturile bancare, fiind aplicate măsuri de asigurare a acţiunilor intentate de către noii creditori, fapte ce au avut loc ulterior donării bunului imobil.
Solicită reclamantul rezolvirea parţială a contractului de donaţie nr. 373 din 21.02.2008, pentru starea de nevoie, în partea donată lui Adascaliţei Crisitina de către Adascaliţei Nicolae, în favoarea ultimului. La 19.12.2013 reclamantul a înaintat o cerere de concretizare a pretenţiilor, solicitînd rezolvirea integrală a contractului de donaţie nr. 373 din 21.02.2008 pentru starea de nevoie, în favoarea lui Adascaliţei Nicolae. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 29 ianuarie 2014, s-a admis acţiunea înaintată de reclamantul Adascaliţei Nicolae, fiind dispusă rezolvirea pentru stare de nevoie a contractului de donaţie nr. 373 din 21.02.2008 încheiat între Adascaliţei Nicolae şi Adascaliţei Cristina, care a acţionat din nume propriu şi ca reprezentant al copiilor minori Adascaliţei Cristian şi Adascaliţei Nicoleta, privind donaţia casei de locuit cu suprafaţa de 186 m2, nr. cadastral 0100402.148.01 din str. Astronom Nicolae Donici, 9/2, mun.
Chişinău. La 10.02.2014, Adascaliţei Cristina, Adascaliţei Cristian şi Adascaliţei Nicoleta au depus apel, solicitînd admiterea cererii de apel, casarea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 29 ianuarie 2014 şi emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea înaintată să fie respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 mai 2014, a fost admis apelul declarat de Adascaliţei Cristina, Adascaliţei Cristian şi Adascaliţei Nicoleta, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 29 ianuarie 2014 cu emiterea unei noi hotărîri de respingere ca neîntemeiată a acţiunii reclamantului Adascaliţei Nicolae împotriva lui Adascaliţei Cristina, Adascaliţei Cristian şi Adascaliţei Nicoleta privind rezoluţiunea contractului de donaţie.
La 15 iulie 2014, avocatul Cebotari Serghei în interesele lui Adascaliţei Nicolae, a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 28 mai 2014 şi menţinerea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 29 ianuarie 2014. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 24 decembrie 2014, recursul declarat de Adascaliţei Nicolae a fost admis, casată decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 mai 2014 şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 29 ianuarie 2014. La 10.02.2015, Adascaliţei Cristina a depus cerere de revizuire a deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 24 decembrie 2014, solicitînd admiterea revizuirii, casarea deciziei instanţei de recurs şi emiterea unei noi decizii de respingere a recursului.
În motivarea cererii de revizuire, revizuenta a invocat temeiul prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, menţionînd drept circumstanţe noi faptul că intimatul a dus instanţa în eroare prin tăinuirea situaţiei reale în ceea ce priveşte obţinerea şi deţinerea mijloacelor financiare. În speţă, revizuenta a indicat că, în perioada de după semnarea contractului de donaţie, intimatul a realizat mai multe tranzacţii de cumpărare majore, cum ar fi achiziţionarea capitalului social al SRL „Scorpiol-Cinci” la suma de 790 000 lei, 2 ceea ce demonstrează că situaţia precară nu a survenit din cauza donării bunului imobil, ci din culpa acestuia, care a investit incorect resursele sale materiale. Susţine că, contrar constatărilor instanţei de recurs, la 29.07.2010 intimatul a procurat 49% din capitatlul social al SRL „Kvarţ” la preţ de 147 000 hrivne, ceea ce constituie 228 670 lei, dar nu 228,67 lei.
La fel, Adascaliţei Cristina menţionează, deşi intimatul face referire la situaţia precară din motivul unui presupus blocaj al activităţii SRL „Adas Premium” din cauza unei datorii de 967 663 lei, la 22.12.2014, Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău a emis hotărîrea cu privire la încasarea în contul SRL „Adas Premium” a sumei de 1 268 477 lei. În concluzie, revizuenta consideră că situaţia precară a intimatului a survenit doar din culpa acestuia şi nu din cauza donării bunului imobil litigios. La 13.03.2015, avocatul Cebotari Sergiu în interesele lui Adascaliţei Nicolae a prezentat referinţă pe marginea revizuirii declarate, prin care a invocat lipsa temeiului de revizuire şi a solicitat respingerea acesteia ca inadmisibilă.
La 17.03.2015, Adascaliţei Cristina a depus o cerere de concretizare şi completare a cererii de revizuire, în care a invocat că intimatul a dus instanţele în eroare prin înşelăciune. Astfel, menţionează revizuenta că intimatul, la 23.01.2010, a realizat o tranzacţie prin care a înstrăinat mai multe bunuri imobile în valoare de 699 692 lei. Totodată, la 27.02.2015, la adresa juridică a SRL „Adas Premium” din or. Durleşti, str. P.Rareş, 17A, a parvenit încheierea executorului judecătoresc Bodrug Augustin, potrivit căreia a parvenit spre executare un document executoriu în favoarea intimatului în sumă de 1 268 477 lei şi despre acordarea termenului de conciliere între părţi. A mai menţionat că instanţa de recurs eronat a indicat în decizia sa din 24.12.2014 că cota de 49% din capitalul statutar al SRL „Kvarţ” a costat 147 hrivne, deoarece corect este 147 000 hrivne.
Examinînd motivele invocate de revizuentă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit ajunge la concluzia că cererea de revizuire urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, pornind de la următoarele. În conformitate cu lit. a) alin. (1) art. 453 CPC al RM, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate şi sunt probate circumstanţe, fapte ori evenimente, prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esenţiale pentru relaţiile în litigiu şi de natură să influienţeze soluţia adoptată. Drept temeiuri pentru revizuirea unei hotărîri irevocabile, de către legislator sunt definite cele conţinute în art. 449 CPC şi ele sunt indicate exhaustiv.
Pornind de la aceste cerinţe, Colegiul relevă că revizuirea unei hotărîri date de către instanţă este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărîrii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC. În acelaşi timp, acest temei trebuie să vizeze situaţia de fapt, care a fost obiectul examinării în instanţa de fond, dat fiind că instanţa de recurs verifică corectitudinea aplicării şi interpretării de către prima instanţă a normelor de drept material şi procesual, în limitele materialelor din dosar şi în limitele recursului declarat. Or, nu poate fi revizuită o hotărîre care elucidează o anumită situaţie de 3 fapt, asupra căreia s-a pronunţat instanţa de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situaţie.
Din textul cererii de revizuire, înaintate la 10.02.2015, Colegiul civil, comercial şi de contencos administrativ lărgit constată că revizuenta solicită revizuirea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 24 decembrie 2014, invocînd ca temei lit. b) a art. 449 CPC. Astfel, potrivit normei invocate, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Colegiul reţine că, pentru a redeschide procesul pe temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, este important ca circumstanţele sau faptele date, existente obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, să fie confirmate în faţa instanţei prin prezentarea unor probe concludente.
Legea, art. 449 lit. b) CPC, vorbeşte despre circumstanţe (fapte) necunoscute anterior petiţionarului, dar întrucît examinarea fondului cauzei prezumă că instanţa a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, este evident că o condiţie esenţială pentru admiterea revizuirii este că şi instanţei nu i-au fost şi nu au putut fi cunoscute aceste circumstanţe (fapte). Pentru acest motiv de revizuire esenţial este ca revizuentul să probeze că nu a ştiut anterior pronunţării hotărîrii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanţe sau fapte şi că nu a avut posibilitatea de a le cunoaşte, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire.
Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Astfel, ca o condiţie esenţială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanţele (faptele) să fi existat obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, ele urmînd a fi diferenţiate de faptele noi apărute după pronunţarea hotărîrii. Faptele noi apărute după darea hotărîrii pot servi temei de adresare cu o nouă acţiune în judecată, dar nu ca temei de revizuire.
Circumstanţele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influenţeze esenţial soluţia dată iniţial de instanţă, în sensul că nu orice circumstanţe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci cînd sînt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanţe conduc după sine la apariţia, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părţile în litigiu şi deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei. În acelaşi timp, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, decade sau lipseşte revizuentul de posibilitatea invocării unui atare temei.
La caz, Colegiul conchide că revizuenta nu a probat nici într-un fel prezenţa acestui temei de revizuire. În speţă, afirmaţiile revizuentei cum că, în perioada de după semnarea contractului de donaţie, intimatul a realizat mai multe tranzacţii de cumpărare majore, cum ar fi achiziţionarea capitalului social al SRL „Scorpiol-Cinci” la suma de 790 000 lei, ceea ce demonstrează că situaţia precară nu a survenit din cauza 4 donării bunului imobil, ci din culpa acestuia, care a investit incorect resursele sale materiale, nu pot fi reţinute ca temei de revizuire. În primul rînd, aceste tranzacţii de achiziţionare a capitalului social al unei societăţi cu răspundere limitată, nu denotă o careva culpă a intimatului în survenirea stării sale de nevoie.
Mai mult ca atît, tranzacţiile în cauză confirmă comportamentul de bună- credinţă a intimatului, care, în pofida faptului că provocarea stării de nevoie presupune înstrăinarea surselor sale de venit, aşa cum a menţionat şi revizuenta, dînsul acţionează contrar acestei teze, adică întreprinde acţiuni care duc la sporirea capitalului deţinut şi, în consecinţă, a stării sale materiale. În context, aceste acţiuni ale intimatului, nu pot fi calificate ca provocare intenţionată a stării de nevoie, deoarece logica lor presupune un efect advers. În acelaşi timp, fiecare tranzacţie investiţională presupune şi un anumit risc economic, iar faptul că intimatul a investit resursele sale într-o anumită întreprindere, care ulterior nu a generat venituri, nu-i poate fi imputată drept culpă în provocarea intenţionată a stării de nevoie.
Referitor la efectuarea de către intimat la 23.01.2010 a tranzacţiei prin care a înstrăinat mai multe bunuri imobile în valoare de 699 692 lei, Colegiul la fel consideră că nu cade sub aria temeiului prevăzut la art. 449 lit. b) CPC. Or, tranzacţia în cauză a fost efectuată între intimat şi soacra sa la acel moment, mama revizuentei – Miron Galina, motiv din care această tranzacţie era cunoscută revizuentei Adascaliţei Cristina, pe cînd una din condiţiile declarării revizuirii în baza temeiului invocat (449 lit.b) CPC), este că i-au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului.
Nu se încadrează sub aria de acoperire a temeiului prevăzut la art. 449 lit. b) CPC nici afirmaţia Cristinei Adascaliţei cum că, contrar constatărilor instanţei de recurs, la 29.07.2010 intimatul a procurat 49% din capitatlul social al SRL „Kvarţ” la preţ de 147 000 hrivne, ceea ce constituie 228 670 lei, dar nu 228,67 lei. Astfel, aceste circumstanţe erau cunoscute la momentul emiterii deciziei a cărei revizuire se solicită. Totodată, din analiza copiei traduse la biroul de taduceri a ÎI „Moldovanu Iu” a contractului încheiat la 29.07.2010, prin care Adascaliţei Nicolae a cumpărat de la ÎP „Azovtehstroi”, Ucraina 49 % din capitalul statutar al SRL „Kvarţ” din regiunea Doneţk, or. Odeev, str-la Komsomoliskii, 1, rezultă clar că preţul de achiziţionare a fost de 147 hrivne ucrainene, ceea ce la momentul dat constituia 228,67 lei (1 hrivnă costa 1,5556 lei), conform cursului oficial al BNM (f.d.
60-63). Însă, analiza copiei contractului în cauză în limba ucraineană, într-adevăr denotă că preţul a 49 % din capitalul statutar al SRL „Kvarţ”, a constituit 147 000 hrivne (f.d. 59 verso). Or, după cum s-a menţionat şi mai sus, această circumstanţă nu este una determinantă la soluţionarea litigiului, iar procurarea cărorva active, nu denotă o careva culpă a intimatului în survenirea stării sale de nevoie, ci mai degrabă se caracterizează ca acţiuni care ar trebui să ducă la sporirea bunăstării intimatului, însă aflarea acestor active în zona unui conflict armat şi imposibilitatea valorificării lor, nu-i pot fi imputate intimatului. Colegiul conchide că nu constituie temei de revizuire nici afirmaţia revizuentei cum că, deşi intimatul face referire la situaţia precară din motivul unui presupus 5 blocaj al activităţii SRL „Adas Premium” din cauza unei datorii de 967 663 lei, la 22.12.2014, Judecătoria Rîşcani, mun.
Chişinău a emis hotărîrea cu privire la încasarea în contul SRL „Adas Premium” a sumei de 1 268 477 lei. În primul rînd, intimatul nu a invocat un presupus blocaj al activităţii SRL „Adas Premium” din cauza unei datorii de 967 663 lei, ci a probat incontestabil situaţia acestei întreprinderi, generată de punerea în aplicare a documetului executoriu de încasare a acestei sume. Într-al doilea rînd, hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 22.12.2014 invocată de revizuentă nu este executată, pentru a putea afirma despre îmbunătăţirea situaţiei financiare a întreprinderii intimatului care-i genera venituri. La fel, şi încheierea executorului judecătoresc Bodrug Augustin nu denotă executarea documentului executoriu, ci doar intentarea procedurii de executare.
În acelaşi timp, toate aceste împrejurări, au apărut ulterior adoptării hotărîrii, or, ca o condiţie esenţială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanţele (faptele) să fi existat obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, ele urmînd a fi diferenţiate de faptele noi apărute după pronunţarea hotărîrii. Astfel, Colegiul constată că revizuenta nu a prezentat alte înscrisuri care să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată. În consecinţă, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit conchide că circumstanţele invocate de revizuentă drept temei de revizuire, nu se încadrează în cele exhaustiv prevăzute la art. 449 CPC.
Prin cererea – obiectul prezentei şedinţe, revizuentul nu a prezentat nici unul din temeiurile conţinute în norma indicată. Colegiul reiterează că, posibilitatea reiniţierii procesului de judecată urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenţiei, care declară preeminenţa dreptului o parte a moştenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci cînd instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie (Brumărescu v. Romania, Roşca v. Moldova). Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătoreşti.
Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii, doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare (Roşca v. Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova). Din considerentele menţionate Colegiu consideră că prezenta cerere de revizuire nu poate fi admisă.
Astfel, Colegiul conchide că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, or retractarea neîntemeiată a unei hotărîri judecătoreşti irevocabile produce efecte grave pentru părţi, întrucît se încalcă principiul stabilităţii raporturilor juridice, fiindcă unul dintre elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea ( art. 449 CPC) admite revizuirea numai în cazuri strict determinate.
6 În baza celor expuse şi în conformitate cu art. 449, 451-453 din Codul de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Adascaliţei Cristina împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 24 decembrie 2014, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Adascaliţei Nicolae împotriva lui Adascaliţei Cristina, Adascaliţei Cristian şi Adascaliţei Nicoleta privind rezoluţiunea contractului de donaţie. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat Ion Druţă Ion Corolevschi Iuliana Oprea 7