2rh-122/14 — Rezilierea contractului de înstrăinare a bunurilor

dosarul nr. 2rh-122/14 prima instanţă: A. Bostan instanţa de apel: I. Pleşca, E. Clim, S. Arnăut instanţa de recurs: N. Clima, I. Oprea, I. Şumcov ÎNCHEIERE 19 martie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Svetlana Novac, Tatiana Vieru Ion Corolevschi, Oleg Sternioală examinînd cererea de revizuire depusă de către Rusu Ion, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Rusu Ion împotriva Nadejdei Chiriac cu privire la rezilierea contractului de înstrăinare a bunurilor, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 17 ianuarie 2013, prin care recursul depus de către Rusu Ion a fost respins ca inadmisibil, c o n s t a t ă La data de 26 iulie 2011, Rusu Ion a înaintat cerere în instanţa de judecată împotriva Nadejdei Chiriac cu privire la rezilierea contractului de înstrăinare a bunurilor.

În motivarea cererii reclamantul a indicat, că la 25.09.2007 în calitate de donator a perfectat două contracte de donaţie pe numele soţiei sale Chiriac Nadejda la biroul notarului L. Chirtoacă. Prin contractele în cauză nr.3065 şi nr.3061 acesta i-a donat necondiţionat soţiei sale Chiriac Nadejda cotele de teren agricol cu suprafaţa totală de 0,9798 ha şi casa de locuit cu terenul aferent construcţiei cu suprafaţa de 0,1153 ha, precum şi toate bunurile situate în s. Ciuciuleni r-nul. Hinceşti. Menţionează reclamantul că, perfectînd contractele nominalizate, intenţiona să-i doneze bunurile soţiei sale cu condiţia ca ultima să-1 întreţină pe parcursul întregii sale vieţi, însă consideră că a fost dus în eroare şi a semnat contractele fără a cunoaşte că nu este indicat faptul că ultima va avea grijă de el, adică (condiţionat).

Imediat după perfectarea contractelor, pîrîta şi-a schimbat atitudinea faţă de el, a început să se comporte urît, să-i scoată lucrurile din casă şi să le ducă la ea acasă, iar la un moment dat a plecat de la el şi sa separat definitiv, lăsîndu-1 singur. În şedinţa instanţei de fond, în temeiul art. 60 al.(2), (3) CPC, reclamantul şi-a modificat cerinţele formulate în cererea de chemare în judecată, solicitind declararea nulităţii contractelor de donaţie nr. 3061 şi 3065 încheiate la 25.09.2007. Complementar, precizează reclamantul că împreuna cu pîrîta au început a concubina în anul 1993, el în acea perioadă fiind văduv, locuia de unul singur, unicul său fecior fiind căsătorit şi trăia în altă localitate.

Ulterior, reclamantul s-a căsătorit cu pîrîta în luna mai 2004 şi pe parcursul vieţii în comun, pîrîta îl convingea pe reclamant să-i treacă în proprietatea sa privată bunurile imobile pe care le deţinea în proprietate. De asemenea, în perioada 22.06- 05.07.2007, Rusu Ion a fost internat în spital, fiind diagnosticat cu „pneumonie”, iar după externare a administrat tratament la domiciliu pînă la finele lunii septembrie 2007. Anume în această perioadă, pîrîta împreună cu feciorul său, profitînd de starea neputincioasă în care se afla Rusu Ion, au mers împreună cu ultimul la notarul L. Chirtoacă, unde au fost perfectate două contracte în urma perfectării cărora, Chiriac Nadejda a devenit proprietară a casei de locuit cu terenul aferent, şi a cotelor de teren agricol ce-i aparţineau reclamantului, fiind stipulat dreptul donatorului Rusu Ion de a beneficia de dreptul de uz asupra imobilelor respective pentru toată viaţa.

Prin hotărîrea judecătoriei Hînceşti din 26 martie 2012, acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 iulie 2012, cererea de apel depusă de către Rusu Ion a fost respinsă şi menţinută hotărîrea primei instanţe. Considerînd ilegale decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, Rusu Ion le-a contestat cu recurs, solicitînd casarea lor, cu pronunţarea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 17 ianuarie 2013, recursul a fost respins ca inadmisibil. La data de 21 februarie 2014, Rusu Ion a depus cerere de revizuire împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 17 ianuarie 2013, cerând admiterea cererii, anularea încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 17 ianuarie 2013 şi examinarea recursului.

Revizuentul, Rusu Ion în motivarea cererii de revizuire a indicat că instanţa de recurs eronat a considerat recursul inadmisibil, deoarece recursul a fost depus şi încadrat în temeiurile prevăzute de art. 432 CPC. Mai indică revizuentul, că atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel nu s-au expus asupra tuturor circumstanţelor, inclusiv asupra faptului că în contractele de donaţie la rubrica „răspunderea părţilor,, la p.4.2 al contractelor, este expres prevăzut că: „subsemnatul Donator, a declarat că starea juridică şi materială a imobilelor donate corespunde actelor prezentate notarului,precum şi că cunosc, că donaţia bunurilor imobile constituie o transmitere definitivă a dreptului de proprietate asupra acestora şi poate fi revocată în temeiul art.835 CCRM, iar rezoluţiunea poate fi invocată conform art.836 CCRM”.

Astfel, Rusu Ion nu este în stare să-şi asigure o întreţinere corespunzătoare, este la o vîrstă înaintată, soţia l-a părăsit (au divorţat) după un timp de la perfectarea contractelor de donaţie, locuieşte de unul singur, este bolnav şi se îngrijeşte personal cu greu. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente. Colegiul notează că motivele revizuirii sînt prevăzute limitativ de art.449 CPC.

Astfel, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă, comiterea unei infracţiuni în legătură cu pricina care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii; c) instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentinţa sau decizia instanţei judecătoreşti care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere; g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a iniţiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova; h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declaraţie, o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale care poate fi remediată, cel puţin parţial, prin anularea hotărîrii pronunţate de o instanţă de judecată naţională.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că revizuentul invocă ilegalitatea încheierii instanţei de recurs prin prisma faptului că aceasta nu a ţinut cont că instanţele ierarhic inferioare nu au examinat toate circumstanţele cauzei şi că prin respingerea drept inadmisibilă a cererii de recurs, i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, precizînd în acest sens că potrivit art. 26 CPC, procesele civile se desfăşoară pe principiul contradictorialităţii şi egalităţii părţilor în drepturi. Reieşind din cele expuse, Colegiul menţionează că potrivit art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art.447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 şi anexîndu-se probele ce le confirmă.

Astfel, se constată că revizuentul, în cererea de revizuire, nu a indicat vreun temei al declarării revizuirii. Adiţional celor indicate, Colegiul consideră necesar să menţioneze că hotărîrea atacată prin intermediul revizuirii nu poate fi criticată în raport de materialele dosarului existent la data pronunţării acestei hotărîri, dar numai în baza unor împrejurări noi, necunoscute de instanţă la data pronunţării. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie precizează, că însuşi admiterea cererii de revizuire ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi jurisprudenţa Curţii Europene a Dreptului Omului în cazul Popov (nr. 2) contra Moldovei. În cauza specificată CEDO aminteşte că „casarea unei hotărâri irevocabile este un act instantaneu, care nu creează o situaţie continuă, chiar dacă ea determină redeschiderea procedurilor”. În acelaşi timp, Curtea susţine că dreptul la judecarea într-un mod echitabil de către o instanţă, aşa precum este garantat de articolul 6 § 1 al Convenţiei, trebuie interpretat în lumina Preambulului Convenţiei, care, în partea sa relevantă, declară preeminenţa dreptului o parte a moştenirii comune a Statelor Contractante.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca, atunci când instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului re judecata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătoreşti. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile şi obligatorii, doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare. Din considerentele menţionate, precum că nu au fost indicate temeiurile declarării revizuirii, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către Rusu Ion ca inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, 453 al.(1) lit. a) şi 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Se respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Rusu Ion împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 17 ianuarie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Rusu Ion împotriva Nadejdei Chiriac cu privire la rezilierea contractului de înstrăinare a bunurilor. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Nicolae Clima Judecătorul Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru Ion Corolevschi Oleg Sternioală