2ra-2953/13 — Declararea nulităţii contractelor de donaţie

prima instanţă V. Movilă dosarul nr.2ra-2953/13 instanţa de apel M. Antonov S. Vrabie I. Guzun ÎNCHEIERE 04 septembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Ion Corolevschi examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Olga Bucari, în pricina civilă la cererile de chemare în judecată a Olgăi Bucari împotriva Nadejdei Mironescu şi Olgăi Bantuş cu privire la declararea nulităţii contractelor de donaţie, împotriva deciziei Curţii de Apel Bender din 19 martie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Olga Bucari şi menţinută hotărârea Judecătoriei Cahul din 04 iunie 2012, c o n s t a t ă: La 11 noiembrie 2008, Vera Cravcenco a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Nadejdei Mironescu cu privire la declararea nulităţii contractului de donaţie.

În motivarea acţiunii reclamanta Vera Cravcenco a indicat că, la 06 mai 2004 a încheiat cu pîrîta un contract de donaţie, prin care ultima a devenit proprietara a ¼ cotă-parte din casa de locuit şi teren aferent cu suprafaţa de 0,0837ha, situat în or. Cahul, str. Mateevici, 33-d, a dat acordul la înstrăinarea bunului imobil cu condiţia că pârâta va avea grijă de ea până la decesul ei, fapt acceptat de pârâtă. A mai indicat că contractul a fost întocmit în limba de stat pe care ea nu o cunoaşte, particularităţile contractului nu i-au fost explicate, este nevăzătoare. În baza acestui contract Nadejda Mironescu şi-a asumat obligaţiuni fată de dînsa privind aprovizionarea cu hrană, îmbrăcăminte, medicamente, îngrijirea ei deoarece stă la pat, îngrijirea şi curăţenia domiciliului.

Până la încheierea contractului şi până la începutul anului 2007 pârâta a avut grijă de dânsa, iar după aceasta ea este nevoită singură şi prin intermediul lucrătorilor asistenţei sociale să supravieţuiască. Consideră că pârâta s-a folosit de starea ei de neputinţă şi a înşelat-o pentru a acapara bunul imobil, fapt pentru care doreşte să rezilieze contractul de donaţie din 06 mai 2004 încheiat cu ultima. Cere Vera Cravcenco declararea nulităţii contractului de donaţie a ¼ din casa de locuit şi terenul aferent cu suprafaţa de 0,0837 ha, situat în or. Cahul, str. A. Mateevici 33-d încheiat la 06 mai 2004 cu Nadejda Mironescu. 1 Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 11 martie 2009 acţiunea a fost admisă.

A fost repusa în termen cererea de chemare în judecată a Verei Cravcenco. A fost recunoscut nul contractul de donaţie a ¼ cotă parte din casa de locuit nr. 33-d, situată pe str. A. Mateevici din or. Cahul şi terenul aferent ei din 06 mai 2004 dintre Vera Cravcenco şi Nadejda Mironescu. A fost încasat de la Nadejda Mironescu în beneficiul Verei Cravcenco cheltuielile de judecată în mărime de 1450 lei. Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 13 aprilie 2010 apelul declarat de Nadejda Mironescu a fost respins cu menţinerea hotărârii primei instanţe. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 03 noiembrie 2010 a fost permisă înlocuirea reclamantei Vera Cravcenco, care a decedat, cu succesorul ei în drepturi Olga Bucari.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 01 decembrie 2010 a fost admis recursul declarat de către Nadejda Mironescu, casată decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în primă instanţă. Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 13 aprilie 2011 a fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu Nina Silion. La 11 ianuarie 2010, Vera Cravcenco a depus cerere de chemare în judecată împotriva Nadejdei Mironescu şi Olgăi Bantuş cu privire la declararea contractului de donaţie nul. În motivarea acţiunii Vera Cravcenco a indicat că în baza contractului de donaţie din 06 mai 2004 Nadejda Mironescu a devenit proprietara asupra ¼ cotă parte din casa de locuit şi terenul aferent cu suprafaţa de 0,0837 ha situat în or.

Cahul str. Mateevici, 33 d. Indică că a dat consimţământul la înstrăinarea bunului imobil cu condiţia ca pârâta să o întreţină până la deces. Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 11 martie 2009 contractul de donaţie a fost recunoscut nul, aplicându-se prevederile art. 227 alin. (19 şi (2) Codul civil fiind constatată eroarea considerabilă referitor la natura actului juridic. În cadrul examinării pricinii civile sus-indicate s-a stabilit că Nadejda Mironescu prin contractul de donaţie din 17 iunie 2005 a donat bunul imobil litigios nepoatei sale Olga Bantuş. Consideră că la 06 mai 2005 pârâta nu deţinea calitatea de proprietar al bunului imobil din cauza efectului retroactiv al nulităţii contractului şi contractul de donaţie încheiat cu Olga Bantuş la 17 iulie 2005 este lovit de nulitate absolută, fictiv, adică fără a produce efecte juridice.

Cere Vera Cravcenco anularea contractului de donaţie a ¼ cotă parte din casa de locuit şi terenul aferent cu suprafaţa totală de 0,0837 ha situat în or. Cahul str. A. Mateevici, 33 d încheiat la 17 iunie 2005 între Nadejda Mironescu şi Olga Bantuş. Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 10 iunie 2011 ambele pricini civile au fost conexate într-o singură procedură. Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 04 iunie 2012 a fost respinsă acţiunea Olgăi Bucari (succesorul Verei Cravcenco) împotriva Nadejdei Mironescu cu privire la recunoaşterea nulităţii contractului de donaţie a bunurilor imobile încheiat la 06 mai 2004 între donatorul Vera Cravcenco şi Nadejda Mironescu, în temeiul expirării termenului de prescripţie.

2 A fost respinsă ca fiind neîntemeiată acţiunea Olgăi Bucari împotriva Nadejdei Mironescu şi Olgăi Bantuş cu privire la recunoaşterea nulităţii contractului de donaţie a bunurilor imobile, încheiat la 17 iunie 2005 între donatorul Nadejda Mironescu şi donatarul Olga Bantuş. Prin decizia Curţii de Apel Bender din 19 martie 2013 a fost respins apelul declarat de către Olga Bucari şi a fost menţinută hotărârea primei instanţe. La 20 iunie 2013, în termenul prevăzut de lege, Olga Bucari a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe cu trimiterea pricinii spre rejudecare în primă instanţă.

Recurenta Olga Bucari, în motivarea recursului, a indicat că nu este de acord cu hotărârile instanţelor de judecată, deoarece concluziile expuse în hotărâre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, au aplicat greşit normele de drept material, nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond. Indică că prima instanţă fără a da apreciere tuturor probelor administrate greşit a concluzionat că acţiunea cu privire la declararea nulităţii contractului de donaţie a bunurilor imobile din 006 mai 2004 este depusă cu omiterea termenului de prescripţie. De asemenea, consideră instanţele de judecată urmau să atragă în proces şi notarul R. Jintica care a autentificat ambele contracte de donaţie.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Olga Bucari nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept 3 procedural de către instanţa de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că atît instanţa de apel, cît şi prima instanţă au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate şi au aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul Olgăi Bucari ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul Olgăi Bucari se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Corolevschi 4