2ra-2395/15 — Nulitatea contractului de donaţie

Judecătoria Criuleni Dosarul nr.2ra-2395/15 Judecător: V. Ciuntu Curtea de Apel Chişinău Judecători: N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 21 octombrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Iurie Bejenaru, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Nagailîc Alexandra reprezentată de către Stela Barbu, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandra Nagailîc împotriva Galinei Miron, Nagailîc Ion şi notarul Bistriţchi Vladimir privind constatarea nulităţii actului juridic, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 iunie 2015, CONSTATĂ : La 12.02.2014, reclamanta Alexandra Nagailîc s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere împotriva Galinei Miron, Nagailîc Ion şi notarul Bistriţchi Vladimir, solicitînd constatarea nulităţii absolute a contractului de donaţie nr.285 din 17.01.2013 prin care au fost donate casa de locuit individuală, cu suprafaţa de 84,4 m.p.

cu nr. cadastral 3129300.611.01, construcţii accesorii cu nr. cadastrale 3129300.611.02; 3129300.611.03; 3129300.611.04; 3129300.611.05, teren pentru construcţii, cu suprafaţa de 0,2291 ha, cu nr. cadastral 3129300.611 situate în comuna Drăsliceni, raionul Criuleni cu obligarea Organului Cadastral Teritorial Criuleni să înregistreze în Registrul bunurilor imobile modificările stabilite conform hotărîrii, cît şi compensarea cheltuielilor de judecată. În motivarea cererii, reclamanta a invocat că, în anul 2003, a încheiat căsătoria cu Nagailîc Petru. În perioada căsătoriei au procurat două imobile, şi anume, în martie 2004 au procurat un teren pentru construcţii cu nr. cadastral 5129200.388 , pe care au început construcţia unei case de locuit, care la moment are 80 % de finisare, iar în aprilie 2008 au procurat un imobil în s. Drăsliceni, raionul Criuleni cu nr. cadastral 3129300.611, inclusiv terenul aferent şi construcţii accesorii.

De mai mulţi ani reclamanta este nevoită să plece peste hotarele ţării la muncă, pentru a întreţinea familia, iar în anul 2012, în Italia au venit şi Nagailîc Petru şi fiica Nagailîc Daniela, în scopul reîntregirii familiei. Menţionează reclamanta că, soţul a convins-o să dea acordul la donaţia casei de locuit lui Galina Miron, care este sora soţului, motivînd că G.Miron are nevoie de spaţiu de locuit pentru că se află într-un proces de divorţ şi pentru a stabili domiciliul copiilor minori cu dînsa urma să demonstreze instanţei că are loc 1 permanent de trai, iar după finisarea procesului de judecată va dona casa înapoi. Astfel, soţii Nagailîc au hotărît să doneze pîrîtei casa nefinisată, iar la 15.11.2012, a mers împreună cu soţul, Nagailîc Petru la Consulatul General al Republicii Moldova la Bologna, Italia şi au semnat o procură pentru donaţia casei de locuit susmenţionată, iar donaţia urma să o perfecteze la notar, prin procură, tatăl soţului ei, Nagailîc Ion.

În procura respectivă este menţionat doar că Al. Nagailîc dă acordul la donarea casei de locuit, dar nu s-a specificat care casă. Abia în august 2013, reclamanta revenind în Moldova, a aflat de la locuitorii satului Drăsliceni, raionul Criuleni, că, de fapt, G. Miron a devenit proprietara casei de locuit finisate cu terenul aferent şi construcţii accesorii cu nr. cadastral 3129300.611, pe care reclamanta nu a avut intenţia să o doneze. La fel, a mai aflat că G. Miron intenţionează să vîndă imobilul dat. Consideră reclamanta că, între soţul ei Nagailîc Petru, sora acestuia, - Galina Miron şi tatăl lor, - Nagailîc Ion a existat o înţelegere din timp de a o deposeda de cota parte a ei pe care o deţinea cu drept de proprietate asupra casei cu nr.cadastral 3129300.611.0101, deoarece Nagailîc Petru intenţiona să divorţeze cu reclamanta şi nu dorea să partajeze acest imobil.

Invocă reclamanta că, prin procura din 15.11.2012, dînsa a dat acordul la donaţia casei nefinisate, însă luînd cunoştinţă cu contractul de donaţie nr.285 din 17.01.2013 a aflat că a fost donată casa de locuit finisată cu anexele şi terenul aferent, pentru care ea nu a dat acordul. Mai mult, în procura din 15.11.2012 sunt menţionate doar împuterniciri privind donarea doar a casei de locuit, dar din contractul de donaţie din 17.01.2013 a fost donat şi terenul aferent cu construcţiile accesorii, însă reprezentantul Nagailîc Ion nu avea aşa împuterniciri, astfel depăşindu-şi atribuţiile acordate. Consideră reclamanta că contractul de donaţie este ilegal, iar aceasta s-a făcut în vederea fraudării intereselor şi drepturilor ei, deoarece a fost dusă în eroare privind obiectul contractului de donaţie.

Ulterior, la 09.10.2014, reclamanta a mai depus o cerere împotriva pîrîtei Miron Galina, pîrîtului Nagailîc Ion, pîrîtului Nagailîc Petru, intervenientului accesoriu - ÎS „Cadastru”, filiala OCT Criuleni, intervenientului accesoriu notarului public Bîstriţchi Vladimir, prin care solicită constatarea nulităţii absolute a contractului de donaţie nr. 85 din 17.11.2013, prin care au fost donate: casa de locuit individuală, cu suprafaţa de 84,4 m2 cu nr. cadastral 3129300.611.01, construcţii accesorii cu nr. cadastrale 3129300.611.02 - 3129300.611.05, teren pentru construcţii, cu suprafaţa de 0,2291 ha, cu nr. cadastral 3129300.611 situate :n comuna Drăsliceni, raionul Criuleni şi încasarea de la pîrîţi a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea judecătoriei Criuleni din 12 decembrie 2014, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a menţionat că afirmaţiile reclamantei precum că dînsa nu a semnat procura cu acelaşi număr şi dată, doar cu alte împuterniciri, procura cu nr. 9224/2012 din 15.11.2012, şi că dînsa nu a manifestat consimţămîntul la înstrăinarea bunului litigios, sînt pur declarative şi se combat prin înscrisurile din dosar, în special prin actele autentificate notarial. La de 05 ianuarie 2015, Nagailîc Alexandra, prin intermediul reprezentantului său, avocatul Stela Barbă, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea apelului, casarea hotărârii instanţei de fond cu emiterea unei noi hotărâri 2 prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă.

În motivarea apelului a indicat că, prima instanţă la adoptarea hotărîrii nu a constatat şi nu a elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, cît şi au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept procedural. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 iunie 2015 s-a respins apelul declarat de către Nagailîc Alexandra şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 12 decembrie 2014. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate.

Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată. Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel Nagailîc Alexandra, reprezentată de către Stela Barbu, a declarat recurs prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02.06.2015 şi a hotărîrii instanţei de fond din 12.12.2014, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie admisă integral. Instanţa de recurs constată că, decizia instanţei de apel din data de 02.06.2015 a fost expediată recurentei la data de 03.06.2015.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, prin prisma art. 425 CPC, consideră recursul depus la data de 03.08.2015 în termen. În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acestuia. În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se va decide în lipsa acesteia. La 17.09.2015, a înaintat referinţă prin care solicită menţinerea hotărîrii instanţei de fond şi a deciziei instanţei de apel ca fiind bazate pe suport legal.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse în cererea de apel şi anume, neaplicarea normelor de drept material şi procedural pertinente cauzei. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei. 3 Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei. Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către Nagailîc Alexandra reprezentată de către Stela Barbu asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Nagailîc Alexandra reprezentată de către Stela Barbu ca inadmisibil.

4 În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Nagailîc Alexandra reprezentată de către Stela Barbu, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 iunie 2015, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandra Nagailîc împotriva Galinei Miron, Nagailîc Ion şi notarul Bistriţchi Vladimir privind constatarea nulităţii actului juridic. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Iuliana Oprea 5