2ra-447/15 — Repunerea în termen, anularea parţială a hotărîrii Comisiei de privatizare şi a contractului de vînzare - cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată

dosarul nr. 2ra-447/15 prima instanţă: Gh. Pavliuc. instanţa de apel: N. Vascan, E. Clim, Iu. Cotruţă, ÎNCHEIERE 12 martie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Corolevschi, Ion Druţă examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către avocatul Aronov Roman în interesele lui Grec Timur, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Grec Timur împotriva Direcţiei generale economie, reforme şi relaţii patrimoniale a Consiliului municipal Chişinău şi Agenţiei Proprietăţii Publice cu privire la repunerea în termen, anularea parţială a hotărîrii Comisiei de privatizare şi a contractului de vînzare - cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 octombrie 2014, prin care apelul declarat de Grec Timur a fost respins şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 04 aprilie 2014, prin care acţiunea a fost respinsă ca tardivă, c o n s t a t ă: La data de 31 octombrie 2012, Timur Grec a depus cerere de chemare în judecată împotriva Direcţiei generale economie, reforme şi relaţii patrimoniale a Consiliului municipal Chişinău cu privire la anularea în parte a contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată nr. 3- 1279 din 22 septembrie 1995 şi încheiat între Comisia de privatizare şi Vasile Grec, Ecaterina Grec, Galina Iver şi Ecaterina Iver, modificarea contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată nr. 3 - 1279 din 22 septembrie 1995 şi încheiat între Comisia de privatizare şi Vasile Grec, Ecaterina Grec, Galina Iver şi Ecaterina Iver, precum şi recunoaşterea dreptului de proprietate asupra a 1/5 cotă-parte din bunul imobil constituit din apartamentul nr. 31, situat pe str. Serghei Lazo, nr. 26, mun.

Chişinău, înregistrat la Oficiul Cadastral Chişinău, filiala Î.S. „CADASTRU” sub nr. cadastral: 0100520127. Prin încheierea instanţei judecătoreşti din 11 aprilie 2013, s-a dispus 1 admiterea cererii avocatului Irina Sîrbu-Beşliu, care acţionează în numele reclamantului Timur Grec, privind introducerea în proces în calitate de intervenienţi accesorii a Galinei Iver, Ecaterina Iver şi Vera Grec. În motivarea acţiunii, reclamantul Timur Grec a indicat că la 29 august 1995, prin Hotărîrea Comisiei municipale de privatizare a fondului locativ nr. 34, s-a decis să se transmită în proprietate privată locuinţa de stat nr. 31, situată în mun. Chişinău, str. S. Lazo, nr. 26, la care privatizare au participat: Vasilii Grec (bunelul), Ecaterina Grec (bunica), Galina Iver (fiica) şi Ecaterina Iver (nepoata).

Susţine reclamantul că contrar prevederilor legale, Comisia de Privatizare, în hotărârea sa emisă la 29 august 1995, nu l-a inclus în lista persoanelor care au participat la privatizarea apartamentului, deşi avea viză de domiciliu în acest apartament din momentul naşterii sale, mai mult, fiind minor, el a locuit ca membru al familiei împreună cu bunicii în apartamentul nominalizat. Deşi au fost prezentate actele necesare, dintre care tabelul nominal şi fişa de locuinţă în care era indicat în lista persoanelor care domiciliau în apartament, la momentul privatizării Comisia de privatizare nu a ţinut cont de aceste acte anexate la dosarul de privatizare.

Susţine reclamantul că la cererea de privatizare lipsesc date referitoare la persoana sa, precum şi declaraţia mamei sale Nadejda Grec în care şi-ar fi exprimat acordul sau refuzul în privinţa sa de a participa la privatizare, el fiind minor la acel moment, iar în aşa fel consideră că Comisia de Privatizare a omis ilegal acest fapt. Consideră reclamantul că privatizarea apartamentului nr. 31 din str. S. Lazo, nr. 26, din mun.

Chişinău, a avut loc cu derogare de la normele legale, fapt care atrage nulitatea parţială a contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată nr. 3-1279 din 22 septembrie 1995. Drept urmare, prin prisma prevederilor art. 5 şi art. 11 al Legii privatizării fondului de locuinţă, reclamantul Timur Grec, consideră că dispune de dreptul asupra unei cote- părţi asupra apartamentului vizat, din care considerente solicită instanţei judecătoreşti anularea în parte a contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată nr. 3-1279 din 22 septembrie 1995, încheiat între Comisia de privatizare şi Vasile Grec, Ecaterina Grec, Galina Iver şi Ecaterina Iver, modificarea contractului de vânzare-cumpărare, transmitere- primire a locuinţei în proprietate privată nr. 3 - 1279 din 22 septembrie 1995, încheiat între Comisia de privatizare şi Vasile Grec, Ecaterina Grec, Galina Iver şi Ecaterina Iver, precum şi recunoaşterea dreptului de proprietate asupra a 1/5 cotă- parte din bunul imobil constituit din apartamentul nr. 31, situat pe str. Serghei Lazo, nr. 26, mun.

Chişinău, înregistrat la Oficiul Cadastral Chişinău, filiala Î.S.

„CADASTRU” sub nr. cadastral: 0100520127. Reprezentantul reclamantului Timur Grec, în persoana avocatului Irina Sîrbu- Beşliu, în cadrul examinări pricinii şi-a concretizat de câteva ori pretenţiile, ca în consecinţă cuantumul pretenţiilor în acţiune să se extindă, iar acţiunea să fie înaintată inclusiv şi în privinţa Agenţiei Proprietăţii Publice subordonată Ministerului Economiei şi respectiv, să solicite instanţei judecătoreşti repunerea în termen, anularea în parte a contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată nr. 3 - 1279 din 22 septembrie 1995, încheiat între Comisia de privatizare şi Vasile Grec, Ecaterina Grec, Galina Iver şi Ecaterina 2 Iver, modificarea hotărârii comisiei de privatizare nr. 34 din 29 august 1995 prin includerea lui Grec Timur ca coparticipant la privatizare, a transmite în proprietate privată apartamentul nr. 31, situat pe str. Serghei Lazo, nr. 26, mun.

Chişinău, modificarea contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată nr. 3 - 1279 din 22 septembrie 1995, încheiat între Comisia de privatizare şi Vasile Grec, Ecaterina Grec, Galina Iver şi Ecaterina Iver, precum şi recunoaşterea dreptului de proprietate asupra a 1/5 cotă-parte din bunul imobil constituit din apartamentul nr. 31, situat pe str. Serghei Lazo, nr. 26, mun. Chişinău, înregistrat la Oficiul Cadastral Chişinău, filiala Î.S. „CADASTRU” sub nr. cadastral: 0100520127. Prin hotărîrea judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 04 aprilie 2014, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Timur Grec privind repunerea în termenul de prescripţie extinctivă, ca fiind neîntemeiată.

S-a respins integral acţiunea lui Timur Grec împotriva Direcţiei generale economie, reforme şi relaţii patrimoniale a Consiliului municipal Chişinău şi Agenţia Proprietăţii Publice subordonată Ministerului Economiei, intervenienţii accesorii Galina Iver, Ecaterina Iver şi Vera Grec, cu privire la repunerea în termen, anularea în parte a contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată, modificarea hotărârii comisiei de privatizare, modificarea contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată şi recunoaşterea dreptului de proprietate asupra cotei-părţi din bunul imobil, în temeiul expirării termenului de prescripţie extinctivă.

La data de 25 aprilie 2014, Grec Timur a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii şi pronunţarea unei noi hotărîri cu privire la admiterea acţiunii. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 octombrie 2014, apelul declarat de Grec Timur a fost respins şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 04 aprilie 2014, prin care acţiunea a fost respinsă ca tardivă, La 09 decembrie 2014, avocatul Aronov Roman în interesele lui Grec Timur a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 octombrie 2014, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 octombrie 2014 şi hotărîrea judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 04 aprilie 2014, cu emiterea unei hotărîri noi prin care acţiunea să fie admisă integral. În motivarea recursului, recurentul a invocat că instanţele de judecată au motivat hotărîrile vădit insuficient, ce prezintă încălcare gravă a prevederilor art. 241 CPC, or, instanţele de judecată sunt obligate să-şi motiveze soluţiile şi concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru rezultatul procesului şi necesită un răspuns special în hotărîre.

Indică recurentul că instanţele ierarhic inferioare au încălcat normele de drept material şi normele de drept procedural, adică nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, şi anume: p.1 art. 6 şi art. 13 CEDO; art. 20, art. 26 alin. (1), art. 46 Constituţia RM; art. 11 alin. (1) lit. b), art. 217 alin. (3), art. 220, art. 315 alin. (1), art. 316 alin. (1) şi alin. (2) Cod civil; art. 57 din Codul cu privire la locuinţe; alin. (1) art. 5 al Legii „Privatizării fondului de locuinţe” nr. 1324-XII din 10.03.1993. Susţine recurentul că instanţele ierarhic inferioare au aplicat eronat legea care nu trebuia să fie aplicată, şi anume art. 271, art.272 alin. (1), art. 279 alin. (1), 3 art. 503 Cod civil.

La 11 martie 2015, Iver Galina a depus referinţă asupra referinţă asupra recursului declarat de avocatul Aronov Roman în interesele lui Grec Timur, prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil. Examinînd cererea de recurs declarată de avocatul Aronov Roman în interesele lui Grec Timur, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile urmează a fi respinse ca inadmisibile din următoarele considerente. Potrivit art. 440 CPC, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute în art. 433 CPC.

În conformitate cu art.433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art.432 alin.(1), (2), (3) şi (4) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Astfel, analizînd argumentele recursului prin prisma existenţei temeiurilor de declarare a recursului, Colegiul constată că acestea nu se încadrează în limitele stabilite de norma precitată, instanţa de apel aplicînd corect normele de drept material şi procedural.

4 Colegiul consideră că argumentele invocate în cererea de recurs sunt irelevante şi declarative, motiv pentru care acestea nu pot fi reţinute de către instanţa de recurs întru admiterea cererii şi casarea deciziei instanţei de apel. Mai mult, Colegiul învederează că dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica vreun temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, face ca acesta să fie respins de către instanţa de recurs din considerentul că motivele indicate în dezacord nu se încadrează în prevederile normei precitate şi nu constituie temei de casare a deciziei, recursul exercitat avînd caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

În aceeaşi ordine de idei, Colegiul precizează că potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, la caz, menţionează şi jurisprudenţa CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purceii contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel s-au pronunţat în mod corespunzător.

Din considerentele enumerate şi avînd în vedere faptul că, argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4) din CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către avocatul Aronov Roman în interesele lui Grec Timur, drept inadmisibil. În conformitate cu art. 270, 432, 433 lit. a), art. 434 alin. (1) şi art. 440 CPC completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune Recursul declarat de avocatul Aronov Roman în interesele lui Grec Timur, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă.

Preşedintele completului, Nicolae Clima Judecătorul Judecătorii Ion Corolevschi Ion Druţă 5