2ra-1470/16 — anularea actelor juridice

prima instanță: S. Papuha dosarul nr.2ra-1470/16

instanța de apel: N. Traciuc, M. Anton, Iu. Cotruță

Î N C H E I E R E

13 iulie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul: Valeriu Doagă

Judecătorii : Sveatoslav Moldovan, Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Mihai Grate,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mihail Grate

împotriva Direcției Generale Economie, Reforme și Relații Patrimoniale, Elena

Grate, Inga Grate și Ion Grate cu privire la anularea hotărîrii și contractului de

transmitere-primire a locuinței în proprietate privată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 februarie 2016, prin care a

fost admis apelul declarat de către Mihail Grate, casată hotărîrea Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău din 09 decembrie 2014 în partea respingerii acțiunii ca

tardive, în rest hotărîrea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 09 decembrie

2014 a fost menținută,

c o n s t a t ă:

La 15 iulie 2013, Mihail Grate a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Direcției Generale Economie, Reforme și Relații Patrimoniale, Elena

Grate, Inga Grate și Ion Grate cu privire la anularea hotărîrii și contractului de

transmitere-primire a locuinței în proprietate privată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că prin decizia Comisiei de

privatizare a fondului locativ al mun. Chișinău, Agenția Teritoriala a

Departamentului Privatizării și de Gestionare a Proprietății de Stat a Republicii

Moldova nr. 411 din 13 septembrie 2001 s-a dispus transmiterea în proprietate

privată locuințele de stat în limitele prevăzute de Legea privatizării fondului de

locuințe locuitorilor cetățeni ai Republicii Moldova lui Grate Mihail, Grate Elena,

Grate Inga, Grate Ivan a apartamentului nr. 28 de pe str. Nicolae Milescu Spătarul,

7, com. Cricova, mun. Chișinău, Republica Moldova.

La 28 noiembrie 2001 a fost întocmit contractul de vânzare-cumpărare,

transmitere-primire a locuinței în proprietate privată nr. 9097 încheiat între Agenția

Teritorială a mun. Chișinău și Mihail Grate prin care ultimul a primit în proprietate

apartamentul nr. 28 din str. Milescu Spătaru, 7 or. Cricova, mun. Chișinău.

Consideră actele date ilegale și urmează a fi anulate deoarece, dînsul nu s-a

adresat cu cerere privind privatizarea apartamentului dat și că din numele lui s-a

adresat Elena Grate, care nu dispunea de procura eliberată din numele său,

1

autentificată la notar prin care să o împuternicească sa acționeze în interesele lui,

cu dreptul de semnătură a tuturor documentelor în Agenția Teritorială a mun.

Chișinău a Departamentului Privatizării și de Gestionare de Stat a Proprietății

Republicii Moldova în privința privatizării apartamentului nr. 28 pe str. Nicolae

Milescu Spătarul, 7, com.Cricova, mun. Chișinău.

Mai invocă că Elena Grate a depus cerere de privatizare a apartamentului

nominalizat și a semnat din numele său fără a avea împuterniciri legale.

Prin urmare, menționează că în lipsa procurii eliberate din numele său pîrîtul

nu avea temei legal pentru a emite decizia nr. 411 din 13 septembrie 2001 privind

transmiterea în proprietate privată lui Grate Mihail, Grate Elena, Grate Inga, Grate

Ivan apartamentul nr. 28 de pe str.Nicolae Milescu Spătarul, 7, com.Cricova,

mun.Chișinău și a încheia contractul de vînzare-cumpărare, transmitere-primire a

locuinței în proprietate privată.

Solicită Mihail Grate anularea deciziei Comisiei de privatizare a fondului

locativ al mun. Chișinău, Agenția Teritoriala a Departamentului Privatizării și de

Gestionare a Proprietății de Stat a Republicii Moldova nr. 411 din 13 septembrie

2001 și contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în

proprietate privată nr. 9097 încheiat între Agenția Teritorială a mun. Chișinău și

Mihail Grate.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău din la 09 decembrie 2014,

a fost respinsă acțiunea lui Mihail Grate împotriva Direcției Generale Economie

Reforme și Relații Patrimoniale, Elena Grate, Inga Grate, Ion Grate privind

anularea hotărîrii nr.411 din 13 septembrie 2001 a Comisiei de Privatizare a

Fondului Locativ și a contractului de vînzare-cumpărare, transmitere-primire a

locuinței în proprietate privată din 28 noiembrie 2001 ca fiind neîntemeiată și

tardivă.

La 28 ianuarie 2015, Mihail Grate a depus cerere de apel, prin care a solicitat

admiterea apelului, casarea hotărîrii primei instanțe și emiterea unei noi hotărîri de

admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 februarie 2016 a fost admis

apelul declarat de către Mihail Grate, casat hotărîrea primei instanțe în partea

respingerii acțiunii ca fiind tardivă, în rest hotărîrea primei instanțe a fost

menținută.

În susținerea concluziei date instanța de apel a reținut că Mihail Grate s-a

adresat cu cerere de chemare în judecată prin care a solicitat anularea hotărârii

Comisiei de privatizare nr.411 din 13 septembrie 2001 și anularea contractului de

vînzare-cumpărare, transmitere-primire în proprietate privată nr.9097 din 28

noiembrie 2001 ca fiind ilegale invocînd că la 28 noiembrie 2001 a semnat

contractul de vînzare-cumpărare, transmitere-primire nr. 9097, însă susține, că fost

dus în eroare, fiind incluși toți membrii familiei acestuia la privatizarea

apartamentului dat.

Totodată, a stabilit instanța de apel că Direcția Generală Economie, Reforme

și Relații Patrimoniale a stabilit că Comisia de privatizare a spațiului locativ

Chișinău, la data de 13 septembrie 2001, a adoptat hotărîrea nr.411, prin care a

dispus transmiterea în proprietate privată a apartamentului nr.28 din str.Nicolae

Spătaru-Milescu 7, or. Cricova, mun.Chișinău, cetățenilor Grate Mihail, Grate

Elena, Grate Inga și Grate Ion.

2

Conform art.5 alin.(1) al Legii privatizării fondului de locuințe nr. 1324-XII

din 10.03.1993 (cu modificările și completările ulterioare), cetățenilor RM pot fi

vîndute sau transmise cu titlu gratuit în proprietate privată în special locuințele în

care aceștia trăiesc și care aparțin fondului de stat și celui public asupra căruia

statul și-a declarat dreptul de proprietate, precum și imobilele ce aparțin unităților,

indiferent dacă aceste sunt incluse în listele de privatizare.

Conform art.11 al aceleiași Legi, „Persoanele care doresc să privatizeze

apartamentul depun cereri scrise la organele abilitate, anexînd pachetul de

documente ce certifică dreptul de a dobîndi cu drept de proprietate locuința de stat.

Astfel, a concluzionat instanța de apel că participanții la privatizarea

apartamentului de stat anexează la cerere extrasul din fișa locuințe, extrasul din

tabelul nominal (acte, care dovedesc că solicitanții locuiesc în apartamentul care

urmează a fi privatizat), copii de pe actele de identitate a tuturor participanților

(întru verificarea stării civile și a membrilor familiei), certificatul-caracteristică a

apartamentului, certificat privind participarea sau neparticiparea la privatizare, alte

acte ce confirmă dreptul lor de a dobîndi în proprietate locuința de stat.

Totodată, hotărîrea de privatizare a locuinței de stat se adoptă în baza

documentelor prezentate de către solicitanți, eliberate de instituțiile abilitate și

competente în problema dată, corespunzător, ele se prezumă a fi legale.

Însă, în pofida faptului că Mihail Grate a solicitat anularea hotărîrii nr.411

din 13 septembrie 2001 a Comisiei de Privatizare a Fondului Locativ și a

contractului de transmitere-primire a locuinței în proprietate privată din 28

noiembrie 2001, Colegiul civil și de contencios administrativ al Curții de Apel a

constatat că, nici unul din actele care au stat la baza emiterii hotărîrii Consiliului

municipal Chișinău privind privatizarea apartamentului nr.28, din str. Nicolae

Milescu Spătaru, 7. or. Cricova, mun. Chișinău, nu a fost contestat și nici anulat ca

fiind ilegal, fapt ce demonstrează temeinicia hotărîrii contestate de Mihail Grate în

cadrul dosarului dat.

Iar, art. 11 alin. (4) din Legea privatizării fondului de locuințe, decizia

pozitivă a comisiei de privatizare servește drept temei pentru pregătirea proiectului

de contract de vînzare-cumpărare, transmitere-primire în proprietate privată a

locuinței de stat.

Nulitatea este o sancțiune de drept civil, care desființează actul juridic

atunci, cînd a fost încheiat cu încălcarea condițiilor de validitate (de fond și/sau de

formă), stabilit prin lege.

Prin urmare, instanța de apel a stabilit că prima instanță just a ajuns la

concluzia netemeiniciei acțiunii respingînd-o ca fiind neîntemeiată.

De asemenea, instanța de apel a stabilit că apelantul Nicolae Grate a solicitat

nulitatea absolută a actelor juridice contestate și reieșind din prevederile art. 217

alin. (3) Codul civil, acțiunea în constatare a nulității absolute este imprescriptibilă.

Astfel a ajuns la concluzia casării hotărîrii primei instanțe în partea respingerii

acțiunii ca fiind tardivă.

La 19 aprilie 2016, 22 aprilie 2016 și la 23 mai 2016, Mihail Grate a declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerînd admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe cu trimiterea pricinii spre

rejudecare în prima instanță.

3

Recurentul, Mihail Grate, în motivarea recursului și-a exprimat dezacordul

cu decizia instanței de apel și hotărărea primei instanțe, invocînd că instanțele de

judecată neobiectiv au examinat cauza și nu și-au păstrat imparțialitatea la

adoptarea hotărîrii.

Consideră că instanța de apel la emiterea deciziei nu a elucidat și constatat

pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii în fond, a

apreciat arbitrar probele administrate, fiind încălcate și aplicate greșit normele de

drept material și de drept procedural.

În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate.

Din actele pricinii rezultă că recurentul a depus cererea de recurs în termen,

or decizia instanței de apel contestată este emisă la 25 februarie 2016, iar cererea

de apel este depusă la 19 aprilie 2016.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decît cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Mihail Grate nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Argumentul invocat în recurs precum că, instanțele judecătorești la emiterea

hotărîrilor au aplicat greșit normele de drept material și au încălcat normele de

drept procedural nu poate fi reținut, deoarece circumstanțele cauzei au fost

determinate de instanțele judecătorești și apreciate corect cu argumentări adecvate

bazate pe normele de drept, ce reglementează raportul juridic în litigiu.

Astfel, instanța de recurs notează că, Mihail Grate nu a invocat nici un

argument în vederea ilegalității deciziei instanței de apel.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se axează asupra fondului

cauzei, referindu-se la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către

instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor

4

de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține și jurisprudența CEDO conform căreia recursurile trebuie să fie

efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede putere de a îndrepta în mod direct starea de lucruri

(cauza Purcel contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe cînd motivele recursului indicate

în cazul din speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii atît în

prima instanță cît și instanța de apel, asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat în

modul corespunzător.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către

Mihail Grate ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1)

Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Mihail Grate se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului, judecătorul: Valeriu Doagă

Judecătorii: Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

5