2ra-1470/16 — anularea actelor juridice

prima instanță: S. Papuha dosarul nr.2ra-1470/16 instanța de apel: N. Traciuc, M. Anton, Iu. Cotruță Î N C H E I E R E 13 iulie 2016 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii : Sveatoslav Moldovan, Iurie Bejenaru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Mihai Grate, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mihail Grate împotriva Direcției Generale Economie, Reforme și Relații Patrimoniale, Elena Grate, Inga Grate și Ion Grate cu privire la anularea hotărîrii și contractului de transmitere-primire a locuinței în proprietate privată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 februarie 2016, prin care a fost admis apelul declarat de către Mihail Grate, casată hotărîrea Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău din 09 decembrie 2014 în partea respingerii acțiunii ca tardive, în rest hotărîrea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 09 decembrie 2014 a fost menținută, c o n s t a t ă: La 15 iulie 2013, Mihail Grate a depus cerere de chemare în judecată împotriva Direcției Generale Economie, Reforme și Relații Patrimoniale, Elena Grate, Inga Grate și Ion Grate cu privire la anularea hotărîrii și contractului de transmitere-primire a locuinței în proprietate privată. În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că prin decizia Comisiei de privatizare a fondului locativ al mun.

Chișinău, Agenția Teritoriala a Departamentului Privatizării și de Gestionare a Proprietății de Stat a Republicii Moldova nr. 411 din 13 septembrie 2001 s-a dispus transmiterea în proprietate privată locuințele de stat în limitele prevăzute de Legea privatizării fondului de locuințe locuitorilor cetățeni ai Republicii Moldova lui Grate Mihail, Grate Elena, Grate Inga, Grate Ivan a apartamentului nr. 28 de pe str. Nicolae Milescu Spătarul, 7, com. Cricova, mun. Chișinău, Republica Moldova. La 28 noiembrie 2001 a fost întocmit contractul de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată nr. 9097 încheiat între Agenția Teritorială a mun. Chișinău și Mihail Grate prin care ultimul a primit în proprietate apartamentul nr. 28 din str. Milescu Spătaru, 7 or.

Cricova, mun. Chișinău. Consideră actele date ilegale și urmează a fi anulate deoarece, dînsul nu s-a adresat cu cerere privind privatizarea apartamentului dat și că din numele lui s-a adresat Elena Grate, care nu dispunea de procura eliberată din numele său, 1 autentificată la notar prin care să o împuternicească sa acționeze în interesele lui, cu dreptul de semnătură a tuturor documentelor în Agenția Teritorială a mun. Chișinău a Departamentului Privatizării și de Gestionare de Stat a Proprietății Republicii Moldova în privința privatizării apartamentului nr. 28 pe str. Nicolae Milescu Spătarul, 7, com.Cricova, mun. Chișinău. Mai invocă că Elena Grate a depus cerere de privatizare a apartamentului nominalizat și a semnat din numele său fără a avea împuterniciri legale.

Prin urmare, menționează că în lipsa procurii eliberate din numele său pîrîtul nu avea temei legal pentru a emite decizia nr. 411 din 13 septembrie 2001 privind transmiterea în proprietate privată lui Grate Mihail, Grate Elena, Grate Inga, Grate Ivan apartamentul nr. 28 de pe str.Nicolae Milescu Spătarul, 7, com.Cricova, mun.Chișinău și a încheia contractul de vînzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată. Solicită Mihail Grate anularea deciziei Comisiei de privatizare a fondului locativ al mun. Chișinău, Agenția Teritoriala a Departamentului Privatizării și de Gestionare a Proprietății de Stat a Republicii Moldova nr. 411 din 13 septembrie 2001 și contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată nr. 9097 încheiat între Agenția Teritorială a mun.

Chișinău și Mihail Grate. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău din la 09 decembrie 2014, a fost respinsă acțiunea lui Mihail Grate împotriva Direcției Generale Economie Reforme și Relații Patrimoniale, Elena Grate, Inga Grate, Ion Grate privind anularea hotărîrii nr.411 din 13 septembrie 2001 a Comisiei de Privatizare a Fondului Locativ și a contractului de vînzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată din 28 noiembrie 2001 ca fiind neîntemeiată și tardivă. La 28 ianuarie 2015, Mihail Grate a depus cerere de apel, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărîrii primei instanțe și emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 februarie 2016 a fost admis apelul declarat de către Mihail Grate, casat hotărîrea primei instanțe în partea respingerii acțiunii ca fiind tardivă, în rest hotărîrea primei instanțe a fost menținută. În susținerea concluziei date instanța de apel a reținut că Mihail Grate s-a adresat cu cerere de chemare în judecată prin care a solicitat anularea hotărârii Comisiei de privatizare nr.411 din 13 septembrie 2001 și anularea contractului de vînzare-cumpărare, transmitere-primire în proprietate privată nr.9097 din 28 noiembrie 2001 ca fiind ilegale invocînd că la 28 noiembrie 2001 a semnat contractul de vînzare-cumpărare, transmitere-primire nr. 9097, însă susține, că fost dus în eroare, fiind incluși toți membrii familiei acestuia la privatizarea apartamentului dat.

Totodată, a stabilit instanța de apel că Direcția Generală Economie, Reforme și Relații Patrimoniale a stabilit că Comisia de privatizare a spațiului locativ Chișinău, la data de 13 septembrie 2001, a adoptat hotărîrea nr.411, prin care a dispus transmiterea în proprietate privată a apartamentului nr.28 din str.Nicolae Spătaru-Milescu 7, or. Cricova, mun.Chișinău, cetățenilor Grate Mihail, Grate Elena, Grate Inga și Grate Ion. 2 Conform art.5 alin.(1) al Legii privatizării fondului de locuințe nr. 1324-XII din 10.03.1993 (cu modificările și completările ulterioare), cetățenilor RM pot fi vîndute sau transmise cu titlu gratuit în proprietate privată în special locuințele în care aceștia trăiesc și care aparțin fondului de stat și celui public asupra căruia statul și-a declarat dreptul de proprietate, precum și imobilele ce aparțin unităților, indiferent dacă aceste sunt incluse în listele de privatizare.

Conform art.11 al aceleiași Legi, „Persoanele care doresc să privatizeze apartamentul depun cereri scrise la organele abilitate, anexînd pachetul de documente ce certifică dreptul de a dobîndi cu drept de proprietate locuința de stat. Astfel, a concluzionat instanța de apel că participanții la privatizarea apartamentului de stat anexează la cerere extrasul din fișa locuințe, extrasul din tabelul nominal (acte, care dovedesc că solicitanții locuiesc în apartamentul care urmează a fi privatizat), copii de pe actele de identitate a tuturor participanților (întru verificarea stării civile și a membrilor familiei), certificatul-caracteristică a apartamentului, certificat privind participarea sau neparticiparea la privatizare, alte acte ce confirmă dreptul lor de a dobîndi în proprietate locuința de stat.

Totodată, hotărîrea de privatizare a locuinței de stat se adoptă în baza documentelor prezentate de către solicitanți, eliberate de instituțiile abilitate și competente în problema dată, corespunzător, ele se prezumă a fi legale. Însă, în pofida faptului că Mihail Grate a solicitat anularea hotărîrii nr.411 din 13 septembrie 2001 a Comisiei de Privatizare a Fondului Locativ și a contractului de transmitere-primire a locuinței în proprietate privată din 28 noiembrie 2001, Colegiul civil și de contencios administrativ al Curții de Apel a constatat că, nici unul din actele care au stat la baza emiterii hotărîrii Consiliului municipal Chișinău privind privatizarea apartamentului nr.28, din str. Nicolae Milescu Spătaru, 7. or.

Cricova, mun. Chișinău, nu a fost contestat și nici anulat ca fiind ilegal, fapt ce demonstrează temeinicia hotărîrii contestate de Mihail Grate în cadrul dosarului dat. Iar, art. 11 alin. (4) din Legea privatizării fondului de locuințe, decizia pozitivă a comisiei de privatizare servește drept temei pentru pregătirea proiectului de contract de vînzare-cumpărare, transmitere-primire în proprietate privată a locuinței de stat. Nulitatea este o sancțiune de drept civil, care desființează actul juridic atunci, cînd a fost încheiat cu încălcarea condițiilor de validitate (de fond și/sau de formă), stabilit prin lege. Prin urmare, instanța de apel a stabilit că prima instanță just a ajuns la concluzia netemeiniciei acțiunii respingînd-o ca fiind neîntemeiată.

De asemenea, instanța de apel a stabilit că apelantul Nicolae Grate a solicitat nulitatea absolută a actelor juridice contestate și reieșind din prevederile art. 217 alin. (3) Codul civil, acțiunea în constatare a nulității absolute este imprescriptibilă. Astfel a ajuns la concluzia casării hotărîrii primei instanțe în partea respingerii acțiunii ca fiind tardivă. La 19 aprilie 2016, 22 aprilie 2016 și la 23 mai 2016, Mihail Grate a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe cu trimiterea pricinii spre rejudecare în prima instanță. 3 Recurentul, Mihail Grate, în motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel și hotărărea primei instanțe, invocînd că instanțele de judecată neobiectiv au examinat cauza și nu și-au păstrat imparțialitatea la adoptarea hotărîrii.

Consideră că instanța de apel la emiterea deciziei nu a elucidat și constatat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii în fond, a apreciat arbitrar probele administrate, fiind încălcate și aplicate greșit normele de drept material și de drept procedural. În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate. Din actele pricinii rezultă că recurentul a depus cererea de recurs în termen, or decizia instanței de apel contestată este emisă la 25 februarie 2016, iar cererea de apel este depusă la 19 aprilie 2016. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Mihail Grate nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Argumentul invocat în recurs precum că, instanțele judecătorești la emiterea hotărîrilor au aplicat greșit normele de drept material și au încălcat normele de drept procedural nu poate fi reținut, deoarece circumstanțele cauzei au fost determinate de instanțele judecătorești și apreciate corect cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept, ce reglementează raportul juridic în litigiu. Astfel, instanța de recurs notează că, Mihail Grate nu a invocat nici un argument în vederea ilegalității deciziei instanței de apel.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se axează asupra fondului cauzei, referindu-se la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor 4 de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține și jurisprudența CEDO conform căreia recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede putere de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcel contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe cînd motivele recursului indicate în cazul din speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii atît în prima instanță cît și instanța de apel, asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat în modul corespunzător.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Mihail Grate ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de către Mihail Grate se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Sveatoslav Moldovan Iurie Bejenaru 5