2ra-1752/15 — Modificarea contractului de vînzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată

prima instanţă: S. Papuha dosarul nr.2ra-1752/15 instanţa de apel: A. Panov, M. Moraru, A. Minciuna ÎNCHEIERE 30 iulie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii - Iurie Bejenaru, Nadejda Toma examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Sidorov Victor şi Sidorov Natalia, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Sidorov Victor, Sidorov Natalia, Sidorov Evgheni, Sidorov Alexandru şi Sidorov Irina împotriva Direcţiei generale economie, reforme şi relaţii patrimoniale a Consiliului municipal Chişinău cu privire la modificarea contractului de vânzare- cumpărare, transmitere primire a locuinţei în proprietate privată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 01 aprilie 2015 c o n s t a t ă La data de 20.08.2013 Sidorov Victor, Sidorov Natalia, Sidorov Evghenii, Sidorov Alexandru, Sidorov Irina au depus cerere de chemare în judecată împotriva Direcţiei generale economie, reforme şi relaţii patrimoniale a Consiliului municipal Chişinău cu privire la modificarea contractului de vânzare-cumpărare, transmitere primire a locuinţei în proprietate privată.

În motivarea acţiunii au menţionat, că Sidorov Natalia, Sidorov Evghenii, Sidorov Alexandru, Sidorov Irina împreună cu Sidorov Nadejda, decedată la 19.12.2012, au participat la privatizarea ap. 1 situată în în or. Cricova, str. Chişinăului 102, fapt ce se confirmă prin contractul de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată nr.3-55 din 18.01.1994 şi certificatul nr. 031236 seria TS din 11.07.2012. Face referire că, bunul imobil menţionat este compus din 2 camere cu suprafaţa de 39, 80 m.p., cea locuibilă de 28,0 m.p. şi a fost privatizat pe numele Nadejdei Sidorov. Denotă că, după decesul Nadejdei Sidorov, în procesul executării formalităţilor de primire a succesiunii de către fiul decedatei - Victor Sidorov, s-a constatat că p. 1 al contractului conţine date eronate privind numărul de camere, care în realitate sunt două şi nu una, suprafaţa apartamentului şi anume suprafaţa totală echivalentă nu constituie 27,4 m.p.

cum este menţionat în contract, ci este de 39, 80 m.p., iar suprafaţa locativă nu este de 17,4 m.p ci este de 28 m.p. De asemenea, în p.2 din 1 contract este menţionat greşit numărul apartamentului şi suprafaţa totală echivalentă. M enţionează că, circumstanţele evidenţiate se dovedesc prin actele eliberate de Î.S. „Cadastru” privind erorile tehnice depistate, extrasul din contul personal eliberat de gestionarul fondului locativ potrivit căruia, bunul imobil evidenţiat este compus din 2 camere şi suprafaţa reală este de 39, 80 m.p, certificatele organelor fiscale din care rezultă că impozitele se percepeau în funcţie de suprafaţa totală a locuinţei. Evidenţiază că, pentru a finisa formalităţile de primire a succesiunii este necesară modificarea clauzelor eronate ale contractului cu indicarea corectă a suprafeţei echivalente şi locative a apartamentului şi a exclude toate erorile tehnice depistate.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 02.12.2014 acţiunea s-a respins ca neîntemeiată şi tardivă. În procesul examinării pricinii prima instanţă a constat că dreptul la acţiune în instanţa de judecată a fost exercitat peste termenul general de prescripţie extinctivă, odată ce contractul de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată nr.3-55 a fost încheiat la 18.01.1994 pe cînd cererea de chemare în judecată ă fost depusă la 20.08.2013, Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 01 aprilie 2015 s-a respins apelul declarat de Sidorov Victor şi Sidorov Natalia, s-a menţinut hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 02.12.2014 şi s-a exclus din textul dispozitivului hotărârii cuvintele ”ca neîntemeiată”.

Instanţa de apel a reiterat argumentele invocate în hotărârea primei instanţe. La data de 20 mai 2015 Sidorov Victor şi Sidorov Natalia au declarat recurs solicitând, admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 01 aprilie 2015 şi hotărârii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 02.12.2014 cu pronunţarea unei noi hotărâri de admitere a acţiunii. În motivarea recursului a invocat că, instanţa de apel nu a determinat pe deplin circumstanţele pricinii, precum şi a interpretat eronat normele de drept material, fapt manifestat prin omisiunea de a constata că acţiunea înaintată este imprescriptibilă. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Completul menţionează că, odată ce decizia recurată a fost adoptată la 01 aprilie 2015, recursul declarat la 20 mai 2015 urmează a fi considerat ca fiind depus în termen. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că acesta este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sa a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; 2 c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sa în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Argumentele invocate în recurs precum că, instanţa de apel nu a determinat pe deplin circumstanţele pricinii, precum şi a interpretat eronat normele de drept material, fapt manifestat prin omisiunea de constata că acţiunea înaintată este imprescriptibilă nu pot fi reţinute pe motiv că, cele menţionate au constituit obiect de examinare în instanţa de apel, fiind apreciate corect cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul juridic în litigiu. Prin urmare, instanţa de recurs notează că, Sidorov Victor şi Sidorov Natalia nu au invocat nici un argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel.

În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CtEDO, fosta Comisie a arătat că “... art.6 paragraf l din Convenţie, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul conchide, că din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia 3 din temeiurile legale de recurs.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Sidorov Victor şi Sidorov Natalia ca inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie dispune: Recursul declarat de Sidorov Victor şi Sidorov Natalia se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Iurie Bejenaru Nadejda Toma 4