2ra-439/15 — Constatarea faptului încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti şi încasarea prejudiciului material şi moral

dosarul nr. 2ra-439/15 prima instanță: Gh. Plămădeală instanța de apel: D. Manole, E. Fistican, N. Traciuc ÎNCHEIERE 11 martie 2015 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druță, Ion Corolevschi examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Tudor Proca, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Tudor Proca împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova și executorului judecătoresc Igor Doroftei cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și încasarea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 23 septembrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de Tudor Proca, admis apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, casată hotărârea Judecătoriei Buiucani, municipiul Chișinău din 13 februarie 2014 și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost respinsă ca nefondată, c o n s t a t ă: La 18 martie 2013, Tudor Proca a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și încasarea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chişinău nr. 2-1929/00 din 07 septembrie 2000, a fost admisă acțiunea sa către Andrei Caraman şi Olga Caraman privind încasarea în beneficiul său a sumei de 20400 lei, echivalentul a 1600 dolari SUA, precum şi a taxei de stat în sumă de 90 lei, iar în total suma de 20490 lei. Susține că ulterior, prin decizia Tribunalului Chişinău nr. 2a-48/2003 din 29 ianuarie 2003 a fost admis apelul declarat de către Olga Caraman, casată parțial hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chişinău din 07 septembrie 2000, în partea încasării solidare de la Andrei Caraman şi Olga Caraman în beneficiul lui Tudor Proca, 1 a sumei de 20490 lei, cu adoptarea în această parte a unei noi hotărâri, prin care Olga Caraman a fost eliberată de la răspunderea civilă pe cauza dată, cu eliberarea unui nou titlu executoriu, care a fost acceptat spre executare silită de către Oficiul de Executare Rîșcani, mun.

Chişinău, în cadrul procedurii de executare precedente. Menționează că la 29 aprilie 2004, în urma constatării faptului că debitorul Andrei Caraman şi-a stabilit locul de trai pe altă adresă, în mun. Chişinău, bd. D. Cantemir, 5, ap. 106, procedurile de executare în cauză au fost transmise spre executare după competența teritorială de la Direcția Rîșcani, mun. Chişinău a Departamentului de Executare a Ministerului Justiției către Direcția Centru, mun. Chişinău a Departamentului de Executare a Ministerului Justiției, unde au fost înregistrate sub nr. 7-412/04 şi sub nr. 7-413/04, fiind repartizate inițial spre executare executorului Ion Malîi, iar ulterior executorului judecătoresc Grigore Stoian, care nu au întreprins acțiunile necesare în vederea executării hotărârii judecătorești cu privire la încasarea de la debitorul Andrei Caraman a sumei de 20490 lei.

Astfel, afirmă reclamantul că urmare a neexecutării în termen rezonabil a hotărârii judecătorești i-a fost cauzat un prejudiciu moral în sumă de 50000 lei. Solicită reclamantul constatarea faptului încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chişinău nr. 2-1929/00 din 07 septembrie 2000, modificată prin decizia Tribunalului Chişinău din 29 ianuarie 2003, încasarea prejudiciului material în sumă totală de 112353,50 lei, ce cuprinde datoria inițială, dobânda de întârziere, penalitatea şi rata inflației, începând cu 23 septembrie 2000 şi până la 01 martie 2013, precum şi repararea prejudiciului moral cauzat în mărime de 50000 lei.

Pe parcursul examinării cauzei reclamantul Tudor Proca a depus cerere de concretizare a cuantumului pretențiilor solicitând încasarea de la bugetul de stat a sumei de 132843,50 lei cu titlu de prejudiciu material, dintre care, datoria în sumă de 20490 lei, 112353,50 lei cu titlu de venit ratat pentru perioada de timp 25 septembrie 2000 - 25 septembrie 2012 și repararea prejudiciului moral cauzat în mărime de 50000 lei (f.d. 129). Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 13 februarie 2014 acțiunea a fost admisă parțial, a fost constatat faptul încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chişinău nr. 2-1929/00 din 07 septembrie 2000, modificată prin decizia Tribunalului Chişinău nr. 2a-48/2003 din 29 ianuarie 2003 şi s-a încasat de la Ministerul Justiției al Republicii Moldova în beneficiul lui Tudor Proca suma de 1000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

În rest cerințele au fost respinse ca neîntemeiate. Prin decizia Curţii de Apel Chișinău din 23 septembrie 2014 a fost respins apelul declarat de către Tudor Proca, admis apelul declarat de Ministerul Justiției, casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost respinsă ca nefondată. 2 La 05 ianuarie 2015, în termenul prevăzut de lege, Tudor Proca a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel cerând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, casarea parțială a hotărârii primei instanțe, în partea în care au fost respinse cerințele privind încasarea prejudiciului material în sumă totală de 36882 lei și a prejudiciului moral în sumă de 50000 lei și emiterea în această parte a unei noi hotărâri prin care să se încaseze din contul bugetului de stat al Republicii Moldova în beneficiul său suma de 36882 lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 50000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

În motivarea recursului, recurentul Tudor Proca a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel, menționând că instanța de apel nu a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe în ceea ce ține de constatarea circumstanțelor de fapt și în partea aplicării legii în prima instanță și nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor de fapt și de drept invocate în apel. Invocă că instanța de apel a încălcat principiul egalității părților în fața legii, a aplicat eronat prevederile art. art. 4, 10, 21, 22, 44, 60, 88, 94 din Codul de executare și art. 7 și 8 din Legea nr. 113 din 17 iunie 2010 privind executorii judecătorești. Totodată, consideră că instanța de apel a interpretat în mod eronat și a aplicat retroactiv prevederile art. 44 alin. (5) din Codul de executare.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Tudor Proca nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. 3 Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, din considerentele menționate şi având în vedere faptul că instanța de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate şi a aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Tudor Proca ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) şi 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de către Tudor Proca se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druță Ion Corolevschi 4