3ra-308/15 — Contestarae actului administrativ

Dosar nr. 3ra-308/15 Instanţa de fond: Judecătoria Floreşti Judecător: I. Goncearuc Instanţa de apel: Curtea de Apel Bălţi Judecători: T. Duca S. Procopciuc E. Grumeza Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 11 martie 2015 mun.

Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecător Svetlana Novac Judecătorii: Tatiana Vieru şi Maria Ghervas examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către Direcţia pentru Statistică a raionului Floreşti şi Inspectoratul Fiscal de Stat r. Floreşti, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Direcţia pentru Statistică a Raionului Floreşti împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat Floreşti cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din data de 11 noiembrie 2014 prin care apelurile depuse de către Inspectoratului Fiscal de Stat Floreşti şi Direcţia pentru Statistică a raionului Floreşti au fost admise, hotărîrea Judecătoriei Floreşti din 26 noiembrie 2013 a fost casată şi emisă o nouă hotărîre de admitere parţială a acţiunii, ACONSTATAT : La 17.05.2013 Direcţia pentru Statistică a raionului Floreşti a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului de Stat Floreşti privind anularea actului administrativ.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat, că la 07.03.2013 IFS Floreşti în rezultatul controlului fiscal la contribuentul Direcţia pentru Statistică a raionului Floreşti a întocmit actul de control nr.3-508339. 1 La 25.03.2013 de către şeful IFS Floreşti a fost emisă decizia nr.178 din 25.03.2013 asupra cazului de încălcare fiscală comisă de Direcţia pentru Statistică a raionului Floreşti. La 28.03.2013 şeful Direcţiei pentru Statistică a raionului Floreşti a înaintat către IFS Floreşti o scrisoare de dezacord la actul de control nr.3-508339 din 07.03.2013. Prin scrisoarea răspuns nr.59-3/1235 din 04.04.2013 IFS Floreşti respinge solicitarea. La 22.04.2013 de către şeful Direcţiei pentru Statistică a raionului Floreşti a fost înaintată contestaţia nr.01-03/108 solicitînd anularea deciziei nr.178 din 25.03.2013.

La 24.04.2013 şeful Direcţiei pentru Statistică a raionului Floreşti înaintează către IFS Floreşti completarea la contestaţia nr.01-03/108 din 22.04.2013. La 30.04.2013 şeful IFS Floreşti prin decizia nr.403 a considerat neîntemeiată contestaţia înaintată de contribuabil şi lipsa temeiului legal de modificare sau anulare a deciziei contestate. Indică că, a respectat prevederile art.14 a Legii nr.793 din 10.02.2000, prin care se dovedeşte faptul înaintării cererii prealabile a contestaţiei cu numărul înregistrare 01-03/108 din 22.04.2013. Consideră că, atît decizia nr.178 din 25.03.2013 asupra cazului de încălcare fiscală comisă de Direcţia pentru Statistică a raionului Floreşti, precum şi decizia nr.403 din 30.04.2013 pe marginea contestaţiei deciziei IFS Floreşti nr.178 din 25.03.2013 neîntemeiate şi nefondate, emise cu încălcarea termenului de prescripţie.

Pe marginea examinării actului de control fiscal s-a constatat că, de către Direcţie pentru Statistică a raionului Floreşti au fost încălcate prevederile art.8, art.88. Codul fiscal, s-a mai constatat că, de Direcţia pentru Statistică a raionului Floreşti au mai fost încălcate prevederile art.3, anexa 3, pct.l şi art.5 a Legii Bugetului Asigurărilor -Sociale de Stat pentru anul 2008 nr.271 din 07.12.2007. S-a mai constatat că, de Direcţia pentru Statistică a raionului Floreşti au mai fast încălcate prevederile art.6 şi art.12 a Legii nr.1593 din 26.12.2002 „Cu privire fa mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală,,. La situaţia din 25.03.2013 contribuabilul n-a admis restanţă la bugetul public naţional.

Menţionează că, IFS Floreşti la emiterea deciziilor contestate nu a ţinut cont de prevederile lit. g) art. 20 Sursele de venit neimpozabile. Conform pct.9 din anexa nr.3 Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, indemnizaţiile 2 plătite în caz de concediere, în conformitate cu legislaţia, reprezintă venituri la care nu se calculează prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. În temeiul art.23 alin.(l) lit.c) Legea privind sistemul public de asigurări sociale, contribuţia de asigurări sociale nu se datorează asupra sumelor reprezentînd dreptrurile plătite, potrivit dispoziţiilor legale, în cazul desfacerii contractelor de muncă.

În rezultatul controlului s-a constatat că, conform ordinului nr.23/p din 01.10.2008 „Cu privire la demisia din funcţie,, a doamnei Scripnic Svetlana pe data de 05.11.2008 i s-a achitat indemnizaţia în proproţie de 50% din salariul funcţiei pentru 12 ani de serviciu public în sumă de 7020 lei. Menţionează că, indemnizaţia la concediere în sumă de 7020 lei achitată doamnei Scripnc Svetlana nu se supun impozitării. IFS Floreşti constată faptul că, suma de 7020 lei este cu titlu de indemnizaţie iar prin actul de control nr.3-508339 din 07.03.2013, cît şi prin decizia nr.178 din 25.03.2013 se referă la impozitul pe venit reţinut pe salariu. Concluziile IFS Floreşti constatate prin actul de control şi prin decizia nr.178 se contrazic, într-un aliniat se face trimitere la Legea bugetului asigurărilor sociale pe ani 2008 nu se calculează contribuţii, iar prin pct.3 a deciziei nr.178 IFS Floreşti se constată deja o încălcare fiscală.

Privitor la concluzia IFS Floreşti ce ţine de la aplicarea corectă a prevederilor art.257 alin.(l) Cod fiscal, invocă temei de lipsa de suport juridic a concluziei respective, faptul că, art.257 alin.(l) Cod fiscal este abrogat prin Legea Parlamentului nr.178 din 11.07.2012 în vigoare de la 14.09.2012. Menţionează că, IFS Floreşti prin decizia nr.403 din 30.04.2013 nu s-a expus opinia asupra termenului de prescripţie. După cum este stabilit, încălcarea fiscala a avut loc în luna octombrie 2008. La data de 07 martie 2012, a fost întocmit actul de control , iar la 25.03.2013 a fost emisă decizia nr. 178, unde este evident că a avut loc încălcarea termenului de prescripţie. Cere reclamantul anularea actului de control nr. 3-508339 din data de 07.03.2013, anularea decizie IFS Floreşti nr. 403 din 30.04.2013 şi anularea deciziei IFS Floreşti nr. 178 din 25.03.2013.

Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din data de 24 mai 2013, cauza a fost strămutată la Judecătoria Floreşti după competenţă. Prin hotărîrea Judecătoriei Floreşti din 26 noiembrie 2013, acţiunea a fost admisă partial, au fost anulate deciziile IFS Floreşti nr. 178 din 25.03.2013, nr. 403 din 30.04.2013 în partea ce ţine de aplicarea sancţiunii sub formă amendă în 3 mărime de 200 lei ca fiind ilegale şi emise contrar prevederilor legii. În rest acţiunea a fosţ respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din data de 25 martie 2014, apelul depus de către IFS Floreşti a fost respins iar apelul depus de către Direcţia pentru Statistică Floreşti a fost admis, hotărîrea Judecătoriei Floreşti din data de 26 noiembrie 2013 a fost casată partial şi emisă o nouă hotărîre prin care deciziile nr. 178 din 25 martie 2013 şi nr. 403 din 30 aprilie 2013 au fost anulate.

În rest hotărîrea primei isnatnţe a fost menţinută. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 03 septembrie 2014, recursul declarat de către IFS Floreşti a fost admis, decizia instanţei de apel a fost casată integral şi remisă pricina la rejudecare în Curtea de Apel Bălţi în alt complet de judecată. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din data de 11 noiembrie 2014, apelurile declarate de către IFS Floreşti şi Direcţia pentru Statistică r. Floreşti au fost admise, a fost casată integral hotărîrea Judecătoriei Floreşti din data de 26 noiembrie 2013 şi emisă o nouă hotărîrea după cum urmează: S-a admis acţiunea parţial, s-a anulat pct.2 din Decizia Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Floreşti nr.178 din 25.03.2013 în partea aplicării amenzii în mărime de 100 lei pentru fiecare dare de seamă neautentică din notele de informare IAL 08 pentru anul 2008 şi 200 lei pentru întocmirea incompletă a dării de seamă.

Procesul civil în latura ce ţine de pretenţia Direcţiei pentru Statistică a raionului Floreşti privind anularea actului de control nr.3-508339 din 07.03.2013 şi a Deciziei IFS Floreşti nr.403 din 30.04.2013 s-a încetat. În rest acţiunea a fost respinsă. Invocînd ilegalitatea acestei decizii la data de 21 ianuarie 2015, Direcţia pentru Statistică a raionului Floreşti a depus cerere de recurs, solicitînd amiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii. În motivarea recursului, aceştia au indicat că, decizia instanţei de apel a fost adoptată cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi cu încălcarea normelor de drept procedural.

Totodată, mai invocă recurentul Direcţia pentru Statistică a raionului Floreşti că, instanţa de apel nu a constatat şi elucidat toate circumstanţele care au importanţă pentru justa soluţionare a litigiului. Ulterior la data de 16 februarie 2015 şi IFS Floreşti a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din data de 11 noiembrie 2014, solicitînd admiterea recursului, modificarea deciziei instanţei de apel şi cu pronunţarea unei 4 noi hotărîri. În motivarea recursului, aceştia au indicat că decizia instanţei de apel a fost emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi procedural.

Decizia instanţei de apel a fost pronunţată la data de 11 noiembrie 2014. Conform avizului de recepţie, acesta a fost recepţionat de către recurentul Direcţia pentru Statistică a raionului Floreşti la data de 12 decembrie 2014. Astfel, prin prisma art. 425 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul depus de către Direcţia pentru Statistică a raionului Floreşti la data de 21 ianuarie 2014 în termen. Cu trimitere la cererea de recurs depusă de către IFS Floreşti, instanţa de recurs constată că, copia deciziei instanţei de apel aceşti au recepţionat-o la data de 12 decembrie 2014, iar recursul a fost expediat în adresa Curţii Supreme de Justiţie la data de 12 februarie 2015, astfel prin prisma art. 425 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul depus de către IFS Floreşti la 16 februarie 2015 în termen.

În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acestuia. În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se va decide în lipsa acesteia. La data de 06 februarie 2015, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a expediat în adresa IFS Floreşti, copia recursului depus de către Direcţia pentru Statistică a raionului Floreşti, cu informarea concomitentă a acesteia despre necesitatea depunerii referinţei.

La data de 20 februarie 2015, IFS Floreşti a depus referinţa la cererea de recurs depusă de către Direcţia pentru Statistică a raionului Floreşti, solicitînd respingerea ca nefondată a acestuia. Ulterior şi Direcţia pentru Statistică a raionului Floreşti a depus referinţă la cererea de recurs depusă de către IFS Floreşti, solicitînd respingerea acestuia ca fiind indmisibl. Examinînd temeiurile recursurilor, în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursurile depuse de către IFS Floreşti şi Direcţia pentru Statistică a raionului Floreşti ca fiind inadmisibile. În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente.

5 În conformitate cu dispoziţia art. 432 alin. (1) C.P.C., părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) C.P.C., cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) C.P.C.. Completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că, temeiurile recursului declarat nu se încadrează în prevederile art. 432 alin. (2), (3) şi (4) C.P.C.. Mai mult de cît atît, cauza a fost judecată cu respectarea normelor de drept material şi procesual, iar recursul fiind vădit neîntemeiat.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 C.P.C. al RM, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 C.P.C. şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) C.P.C.. În acest sens, instanţa de recurs accentuează că, potrivit art. 440, alin. (1) C.P.C., în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului.

Astfel, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, aplicînd corespunzător normele de drept material şi respectînd normele de drept procedural, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de IFS Floreşti şi Direcţia pentru Statistică a raionului Floreşti ca fiind inadmisibile. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) C.P.C., completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, 6 DISPUNE: Recursurile declarate de către Inspectoratul Fiscal de Stat r. Floreşti şi Direcţia pentru Statistică a raionului Floreşti se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru Maria Ghervas 7