Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Casat
Dosarul nr.
3ra-850/14
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
3 septembrie 2014
Părțile
Direcţia pentru statistică a raionului Floreşti vs Inspectoratul Fiscal de Stat pe r-nul Floreşti
Pe scurt
Legalitatea şi temeinicia hotărârii, limitele judecării apelului

3ra-850/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: I. Goncearuc dosarul nr. 3ra-850/14 instanţa de apel: E. Ababei, G. Polivenco, N. Matveeva DECIZIE 03 septembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tatiana Vieru, Sveatoslav Moldovan Ion Druţă, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Floreşti, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Direcţiei pentru statistică a raionului Floreşti împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Floreşti cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 25 martie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Floreşti, admis apelul declarat de către Direcţia pentru statistică a raionului Floreşti, casată parţial hotărârea Judecătoriei Floreşti din 26 noiembrie 2013 şi emisă în această parte o nouă hotărâre, în rest hotărârea a fost menţinută, c o n s t a t ă: La 17 mai 2013, Direcţia pentru statistică a raionului Floreşti a depus în Curtea de Apel Bălţi o cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe r-nul Floreşti cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că la 07 martie 2013, Inspectoratul Fiscal de Stat pe r-nul Floreşti, în rezultatul controlului fiscal efectuat la Direcţia pentru statistică a raionului Floreşti, a întocmit actul de control fiscal nr. 3-508339 din 07 martie 2013, iar la 25 martie 2013, a emis decizia nr. 178 asupra cazului de încălcare fiscală comisă de către Direcţia pentru statistică a raionului Floreşti. Menţionează că la 28 martie 2013, reclamanta a expediat în adresa pârâtului o scrisoare, prin care şi-a exprimat dezacordul cu actul de control fiscal nr.3- 508339 din 07 martie 2013, însă prin răspunsul pârâtului nr. 59-3/1235 din 04 aprilie 2013 a fost respinsă solicitarea menţionată în dezacordul enunţat.

Ulterior, prin contestaţia nr. 01-03/108 din 22 aprilie 2013 şi completarea la contestaţie din 24 aprilie 2013, Direcţia pentru statistică a raionului Floreşti a solicitat anularea deciziei pârâtului nr. 178 din 25 martie 2013. Prin decizia Inspectoratului Fiscal de Stat pe r-nul Floreşti nr. 403 din 30 aprilie 2013 contestaţia a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Consideră că atât decizia pârâtului nr. 178 din 25 martie 2013 asupra cazului de încălcare fiscală comisă de Direcţia pentru statistică a raionului Floreşti, cît şi decizia pârâtului nr. 403 din 30 aprilie 2013 pe marginea contestaţiei împotriva deciziei nr. 178 din 25 martie 2013 sunt neîntemeiate, emise cu încălcarea termenului de prescripţie.

Menţionează că şeful Inspectoratului Fiscal de Stat pe r-nul Floreşti, examinând actul de control fiscal nr. 3-508339 din 07 martie 2013, a constatat că Direcţia pentru statistică a raionului Floreşti a încălcat prevederile art. art. 8 alin. (2) lit. lit. d) şi e), 88 şi 92 alin. alin. (2) şi (3) din Codul fiscal, ale art. art. 3 anexa nr. 3 pct. 1 (1.1) şi 5 alin. (1) din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2008 nr. 271-XVI din 07 decembrie 2007 şi ale art. art. 6 şi 12 din Legea nr. 1593-XV din 26 decembrie 2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorii de asistenţă medicală, precum şi că la situaţia din 25 martie 2013, n-a admis restanţa la bugetul public naţional.

Susţine că este imposibil ca Direcţia pentru statistică a raionului Floreşti lunar să achite impozitul pe venit, contribuţiile de asigurare socială, primele de asigurare obligatoriu de asistenţă medicală a tuturor funcţionarilor Direcţiei, iar impozitele Svetlanei Scripnic nu le-a achitat.

Afirmă că pârâtul, la emiterea deciziilor contestate, nu a ţinut cont de prevederile art. 20 lit. g) din Codul fiscal, ale pct. 9 din anexa nr. 3 la Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, ale art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea privind sistemul public de asigurări sociale şi ale pct. 8 din anexa nr. 5 la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012. Invocă că în rezultatul controlului s-a constatat că conform ordinului nr. 23/p din 01 octombrie 2008 „Cu privire la demisia din funcţie a dnei Svetlana Scripnic”, acesteia i s-a achitat indemnizaţia în proporţie de 50% din salariul funcţiei pentru 12 ani de serviciu public în sumă de 7020 lei.

Mai invocă că conform normele de drept menţionate, indemnizaţia la concediere în sumă de 7020 lei achitată Svetlanei Scripnic nu se supun impozitării, fapt recunoscut şi de către pârât în răspunsul nr. 59-3/1235 din 04 aprilie 2013. Menţionează că pârâtul, prin decizia nr. 403 din 30 aprilie 2013, nici nu s-a expus opinia asupra termenului de prescripţie.

Susţine că conform art. 264 alin. (1) din Codul fiscal, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (2), obligaţiile fiscale pot fi determinate în următoarele termene: impozitele, taxele, majorările de întîrziere – în cel mult 4 ani de la ultima dată stabilită pentru prezentarea dării de seamă fiscale respective sau pentru plata impozitului, taxei, majorării de întîrziere (penalităţii), în cazul în care nu este prevăzută prezentarea unei dări de seamă fiscale; sancţiunile fiscale aferente unor impozite şi taxe concrete – în cel mult 4 ani de la ultima dată stabilită pentru prezentarea dării de seamă fiscale privind impozitul şi taxa menţionată sau pentru plata impozitului şi taxei în cazul în care nu este prevăzută prezentarea unei dări de seamă fiscale; sancţiunile fiscale neaferente unor impozite şi taxe concrete – în cel mult 4 ani din data săvîrşirii încălcării fiscale.

Afirmă că precum a fost stabilit că încălcarea fiscală a avut loc în luna octombrie 2008, însă având în vedere faptul că la 07 martie 2013, a fost întocmit actul de control, iar la 25 martie 2013, a fost emisă decizia nr. 178, este evident că atît actul de control, cît şi decizia nr. 178 au fost emise cu încălcarea termenului de prescripţie. Prin urmare, solicită anularea actului de control nr. 3-508339 din 07 martie 2013 şi a deciziilor pârâtului nr. 178 din 25 martie 2013 asupra cazului de încălcare fiscală comisă de Direcţia pentru statistică a raionului Floreşti şi nr. 403 din 30 aprilie 2013 pe marginea contestaţiei împotriva deciziei nr. 178 din 25 martie 2013. Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 24 mai 2013 cererea a fost strămutată spre judecare la Judecătoria Floreşti, după competenţă.

Prin hotărârea Judecătoriei Floreşti din 26 noiembrie 2013 acţiunea a fost admisă parţial şi au fost anulate decizia Inspectoratului Fiscal de Stat pe r-nul Floreşti nr. 178 din 25 martie 2013 şi decizia Inspectoratului Fiscal de Stat pe r-nul Floreşti nr. 403 din 30 aprilie 2013 în partea ce ţine de aplicarea sancţiunii sub formă de amendă în mărime de 200 lei ca fiind ilegale şi emise contrar prevederilor legii. În rest acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 25 martie 2014 a fost respins apelul declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat pe r-nul Floreşti, admis apelul declarat de către Direcţi pentru statistică a raionului Floreşti, casată hotărârea primei instanţe în partea respingerii pretenţiilor şi emisă în această parte o nouă hotărâre, prin care a fost anulată decizia Inspectoratului Fiscal de Stat pe r-nul Floreşti nr.178 din 25 martie 2013 asupra cazului de încălcare fiscală comisă de Direcţia pentru statistică a raionului Floreşti şi decizia Inspectoratului Fiscal de Stat pe r- nul Floreşti nr. 403 din 30 aprilie 2013 pe marginea contestaţiei împotriva deciziei nr. 178 din 25 martie 2013. În rest hotărârea primei instanţe a fost menţinută.

La 26 mai 2014, în termenul prevăzut de lege, Inspectoratul Fiscal de Stat pe r-nul Floreşti a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii. Recurentul Inspectoratul Fiscal de Stat pe r-nul Floreşti, în motivarea recursului, a invocat că hotărârile judecătoreşti sunt ilegale. Menţionează că reprezentantul intimatei confundă noţiunile de indemnizaţie unică şi indemnizaţie de concediere, care reprezintă garanţii sociale.

Conform art. 42 alin. (3) din Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public nr. l58-XVI din 04 iulie 2008, în cazul pensionării anticipate ori obţinerii dreptului la pensie pentru limită de vîrstă sau în cazul încetării raporturilor de serviciu, funcţionarul public, la cererea lui scrisă, depusă pînă la data survenirii situaţiilor menţionate, beneficiază, pentru fiecare an complet de vechime în serviciul public, de dreptul la o indemnizaţie unică în proporţie de 15%, Astfel, la data adresării Svetlanei Scripnic, legiuitorul prevedea 50% din salariul de funcţie.

Susţine că conform art. 42 alin. (6) din Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, în caz de lichidare a autorităţii publice, de reducere a efectivului de personal sau de lichidare a funcţiei publice, funcţionarii publici care nu pot fi transferaţi vor fi eliberaţi din funcţie cu plata unei indemnizaţii de concediere unice egale cu 6 salarii medii lunare, precum şi a unei indemnizaţii de şomer egale cu un salariu mediu lunar, în modul stabilit de lege. Conform ordinului intimatei nr. 23/p din 01 octombrie 2008 „Cu privire la demisie”, Svetlana Scripnic a demisionat, demisie - desfacere a contractului individual de muncă din proprie iniţiativă, anunţînd despre aceasta angajatorul, prin cerere scrisă, dar nu a fost concediată.

Afirmă că conform art. 264 alin. (2) din Codul fiscal, termenul de prescripţie nu se extinde asupra impozitului, taxei, majorării de întîrziere (penalităţii) sau sancţiunilor fiscale aferente unui impozit, unei taxe concrete dacă darea de seamă fiscală care stabileşte obligaţia fiscală conţine informaţii ce induc în eroare sau reflectă fapte ce constituie infracţiuni fiscale ori nu a fost prezentată. De către organul fiscal au fost respectate prevederile legale stipulate de legiuitor. Articolul 1 alin. (3) din Codul fiscal stabileşte că noţiunile şi prevederile prezentului cod se aplică în exclusivitate în limitele relaţiilor fiscale şi ale altor relaţii legate de acestea. Raporturile juridice fiscale sunt strict reglementate de legislaţia fiscală, dar nu de prevederile Codului civil.

Corespunzător de către Direcţia pentru statistică pe raionul Floreşti a fost prezentată la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Floreşti declaraţia persoanei asigurate pentru anul 2008 de tip corectată în privinţa Svetlanei Scripnic. Invocă că au fost respectate prevederile art. 233 din Codul fiscal, care statuiază că tragerea la răspundere pentru încălcare fiscală se face în temeiul legislaţiei fiscale în vigoare în timpul şi la locul săvârşirii încălcării, cu excepţia situaţiilor cînd legea nouă prevede sancţiuni mai blînde, cu condiţia că încălcarea fiscală, prin caracterul ei, nu atrage după sine, în condiţiile legii, răspunderea penală. Procedura de tragere la răspundere pentru încălcarea fiscală se aplică în conformitate cu legislaţia în vigoare în timpul şi în locul examinării cazului de încălcare fiscală.

Prin referinţa depusă la 24 iunie 2014 Direcţia pentru statistică a raionului Floreşti a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 30 iulie 2014 a considerat recursul admisibil şi a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi trimiterea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursului, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Pe parcursul judecării pricinii s-a constatat că în perioada 0 martie 2013-07 martie 2013, inspectorul principal al Inspectoratului Fiscal de Stat pe r-nul Floreşti, în baza deciziei privind iniţierea controlului fiscal nr. 1332 din 06 martie 2013, a efectuat la Direcţia pentru statistică a raionului Floreşti un control fiscal la faţa locului prin metoda verificării tematice.

În urma controlului efectuat s-a constatat încălcarea de către Direcţia pentru statistică a raionului Floreşti a prevederilor art. art. 8 alin. (2) lit. lit. d) şi e) şi 92 alin. (2) din Codul fiscal prin prezentarea dării de seamă IRV08 cu date neveridice pentru luna octombrie 2008, fapt ce a dus la diminuarea impozitului pe venit reţinut din salariu în sumă de 1263,60 lei; a prevederilor art. art. 8 alin. (2) lit. lit. d) şi e), 88 şi 92 alin. (3) din Codul fiscal prin prezentarea documentelor forma IAL08 pentru anul 2008 cu indicarea greşită a venitului achitat şi a sumei impozitului pe venit reţinut din acest venit la o persoană; a prevederilor art. art. 3 anexa nr. 3 pct. 1 (1.1) şi 5 alin. (1) din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2008 nr. 271-XVI din 07 decembrie 2007, fapt care a dus la diminuarea contribuţiilor de asigurări sociale pentru trimestrul IV al anului 2008 în sumă totală de 2035,80 lei, inclusiv: la contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii în mărime de 24% în sumă totală de 1684,80 lei şi la contribuţiile individuale în mărime de 5% în sumă totală de 351 lei şi a prevederilor art. art. 6 şi 12 din Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorii de asistenţă medical nr. 1593-XV din 26 decembrie 2002,

fapt ce a dus la diminuarea primelor pentru trimestrul IV al anului 2008 cu 421,20 lei, precum şi la situaţia din 25 martie 20013, Direcţia n-a admis restanţa la bugetul public naţional, fiind întocmit actul de control nr. 3-508399 din 07 martie 2013. La 25 martie 2013, în baza actului de control menţionat, Inspectoratul Fiscal de Stat pe r-nul Floreşti a emis decizia nr. 178 asupra cazului de încălcare fiscală comisă de către Direcţia pentru statistică a raionului Floreşti, prin care au fost încasate la buget sumele calculate adăugător în rezultatul controlului efectuat şi, anume, impozitul pe venit reţinut din salariu pentru luna octombrie 2008 în sumă de 1263,60 lei, majorarea de întârziere la impozitul pe venit din salariu în sumă de 832,56 lei, contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii virate de angajatori pentru luna octombrie 2008 în sumă de 1684,80 lei, contribuţiile individuale de asigurări sociale de stat obligatorii pentru luna octombrie 2008 în sumă de 351 lei, majorarea de întârziere pentru neachitarea în termen de către angajatori a contribuţiilor sociale de stat obligatorii în sumă de 2041,97 lei, majorarea de întârziere pentru neachitarea în termen a contribuţiilor de asigurări sociale de stat individuale în sumă de 425,41 lei,

primele de asigurare obligatorie de asistenţă medical achitate de angajatori şi angajaţi pentru luna octombrie 2008 în sumă de 421,20 lei şi majorarea de întârziere pentru neachitarea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă de 664,22 lei.

De asemenea, au fost aplicate pentru încălcarea legislaţiei fiscale conform art. art. 257 alin. (1), 260 alin. (2) şi 261 alin. alin. (4) şi (5) din Codul fiscal sancţiuni fiscale sub formă de amendă în mărime de 30% pentru diminuarea impozitului pe venit reţinut din salariu în sumă totală de 379,08 lei, 100 lei pentru fiecare dare de seamă neautentică din notele de informare IAL08 pentru anul 2008 în sumă totală de 100 lei şi 200 lei pentru întocmirea incompletă a dării de seamă IRV08 pentru luna octombrie 2008; conform art. 11 alin. (6) din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2008, amendă egală cu suma contribuţiilor de asigurări sociale obligatorii diminuate în sumă de 1684,80 lei şi cu suma contribuţiilor individuale diminuate în sumă de 351 lei şi conform art. 29 din Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorii de asistenţă medicală, amendă în suma primelor diminuate în sumă totală de 421,20 lei.

La 22 aprilie 2013 şi 24 aprilie 2013, Direcţia pentru statistică a raionului Floreşti a depus la Inspectoratul Fiscal de Stat pe r-nul Floreşti o contestaţie, prin care a solicitat anularea deciziei nr. 178 din 25 martie 2013 asupra cazului de încălcare fiscală comisă de către Direcţia pentru statistică a raionului Floreşti. Prin decizia nr. 403 din 30 aprilie 2013 Inspectoratul Fiscal de Stat pe r-nul Floreşti a considerat neîntemeiată contestaţia înaintată de către Direcţia pentru statistică a raionului Floreşti şi lipsa temeiului legal de modificare sau anulare a deciziei contestate.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Direcţia pentru statistică a raionului Floreşti a solicitat anularea actului de control nr. 3-508339 din 07 martie 2013 şi a deciziilor Inspectoratului Fiscal de Stat pe r-nul Floreşti nr. 178 din 25 martie 2013 asupra cazului de încălcare fiscală comisă de Direcţia pentru statistică a raionului Floreşti şi nr. 403 din 30 aprilie 2013 pe marginea contestaţiei împotriva deciziei nr. 178 din 25 martie 2013, acţiune care a fost admisă parţial de către prima instanţă.

Instanţa de apel, fiind investită cu judecarea apelurilor declarate de către Inspectoratul Fiscal de Stat pe r-nul Floreşti şi Direcţia pentru statistică a raionului Floreşti, a respins apelul declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat pe r-nul Floreşti, a admis apelul declarat de către Direcţia pentru statistică a raionului Floreşti, a casat hotărârea primei instanţe în partea respingerii pretenţiilor şi a emis în această parte o nouă hotărâre, prin care a anulat decizia Inspectoratului Fiscal de Stat pe r-nul Floreşti nr. 178 din 25 martie 2013 asupra cazului de încălcare fiscală comisă de Direcţia pentru statistică a raionului Floreşti şi decizia Inspectoratului Fiscal de Stat pe r-nul Floreşti nr. 403 din 30 aprilie 2013 pe marginea contestaţiei împotriva deciziei nr. 178 din 25 martie 2013, iar în rest a menţinut hotărârea primei instanţe.

În conformitate cu art. 239 CPC, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărârea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţa de judecată. În conformitate cu art. 241 alin. (5) CPC, în motivare se indică circumstanţele pricinii, constatate de instanţă, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanţa. La caz, instanţa de recurs constată, însă, că contrar prevederilor legale enunţate, decizia instanţei de apel este una nemotivată, iar concluziile instanţei de apel sunt expuse într-o formă evazivă, incertă, neavând putere de convingere.

Or, analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt şi de drept, care i-au format convingerea în sensul unei anumite soluţii, trebuie să fie clară şi simplă, precisă, conchisă şi fermă, să aibă putere de convingere. Totodată, în conformitate cu art. 373 alin. (5) CPC, instanţa de apel este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Contrar prevederilor legale citate, instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra argumentelor invocate în cererea de apel de către Inspectoratul Fiscal de Stat pe r- nul Floreşti. Această situaţie este apreciată de către Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie drept o eroare judiciară care nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că eroarea judiciară în cauză nu poate fi corectată de către instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia instanţei de apel şi de a trimite pricina spre rejudecare în instanţa de apel. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Floreşti.

Se casează integral decizia Curţii de Apel Bălţi din 25 martie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Direcţiei pentru statistică a raionului Floreşti împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Floreşti cu privire la contestarea actului administrativ, cu trimiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Bălţi, de un alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Tatiana Vieru Sveatoslav Moldovan Ion Druţă Ion Corolevschi

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.