2r-196/15 — Anularea ordinului de sancţionare

Curtea de Apel Chişinău Dosarul nr. 2r-196/15 Judecători: N.Vascan, E.Clim, Iu.Cotruţă Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 11 martie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători Iurie Bejenaru, Iuliana Oprea judecînd recursul declarat de ÎS „Calea Ferată din Moldova”, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Movilă Mihai împotriva ÎS „Calea Ferată din Moldova” privind anularea ordinului de sancţionare, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 26 noiembrie 2014, prin care a fost restituită cererea de apel ca depusă tardiv, CONSTATĂ: La 30.09.2013, Movilă Mihai a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva ÎS „Calea Ferată din Moldova” privind anularea ordinului 482/H emis în data de 28 august 2013 de către directorul general al ÎS „Calea Ferată din Moldova”, Andrei Damascan şi încasarea cheltuielilor judiciare.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 09 aprilie 2014, acţiunea a fost admisă, fiind dispusă anularea ordinului nr.482 din 28 august 2013 emis de către directorul general al ÎS „Calea Ferată din Moldova” privind sancţionarea lui Movilă Mihai cu sancţiune disciplinară sub formă de mustrare aspră ca fiind drept neîntemeiat. S-a încasat de la ÎS „Calea Ferată din Moldova” în beneficiul lui Movilă Mihai cheltuielile judiciare în mărime de 5 649 lei. La 02.06.2014, ÎS „Calea Ferată din Moldova” a contestat cu apel hotărîrea primei instanţe, solicitînd admiterea apelului, casarea intergrală a hotărîrii Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 09 aprilie 2014 şi emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii ca nefondată.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 26 noiembrie 2014, apelul declarat de ÎS „Calea Ferată din Moldova” împotriva hotărîrii Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 09 aprilie 2014, a fost restituit ca fiind depus tardiv. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a indicat prevederile art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, menţionînd că apelantul fără motive întemeiate, a declarat apel cu depăşirea termenului legal de 30 de zile, nu a solicitat repunerea în termen şi nu a indicat din care motive a omis termenul de atac cu apel. Considerînd ilegală încheierea instanţei de apel, ÎS „Calea Ferată din Moldova” a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii Curţii de Apel Chişinău din 26 noiembrie 2014 şi restituirea cauzei spre rejudecare în instanţa de apel.

1 În motivarea cererii de recurs, recurenta a invocat dreptul de acces liber la justiţie, precum şi principiul proporţionalităţii, menţionînd în acest sens practica Curţii Europene în cauza SRL Tudor Comerţ vs Moldova, Golder vs Regatul Unit şi Ashingdane vs Regatul Unit. Totodată, recurenta a menţionat că ÎS „Calea Ferată din Moldova” a depus cererea de apel şi a achitat taxa de stat. Potrivit art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului în raport cu criticile invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră recursul neîntemeiat şi pasibil de a fi respins din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să-l respingă şi să menţină încheierea. Încheierea recurată este adoptată în conformitate cu normele de drept procedural care reglementează acţiunile instanţei la acea fază a procesului şi cu aprecierea completă a tuturor probelor şi a circumstanţelor referitoare la termenul de depunere a cererii de apel – motiv pentru care de către Colegiu este considerată legală şi întemeiată. Potrivit art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanţa de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.

Pornind de la prevederile normei de drept menţionate, Colegiul conchide că instanţa de apel corect a restituit cererea de apel apelantei ÎS „Calea Ferată din Moldova”, or, aceasta nu a depus cererea de apel în termenul legal de atac, iar repunere în termen nu a solicitat. În conformitate cu prevederile art. 362 alin. (1) şi (3) CPC, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face de către instanţa de apel în cazurile şi în ordinea prevăzute de art.116. Potrivit art. 116 alin. (1) şi (3) CPC, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanţă.

La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Analizînd circumstanţele speţei prin prisma normelor de drept evocate, Colegiul conchide că recurenta nu a depus cererea de apel în termen. După cum atestă actele cauzei, hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău a fost emisă la 09 aprilie 2014 (f.d. 45). Potrivit art. 111 alin. (3) CPC, termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului ori momentului care a condiţionat începutul lui.

Pornind de la prevederile normei de drept menţionate, Colegiul constată că începutul termenului de atac de 30 zile a fost data de 10.04.2014, iar ultima zi a acestui termen a fost data de 12.05.2014, avînd în vedere că, conform prevederilor 2 art. 112 alin. (2) CPC, ultima zi a termenului (09 mai 2014) a fost zi de sărbătoare, iar 10 şi 11 mai zile de odihnă. Cererea de apel a fost depusă la data de 02.06.2014 (f.d. 53), adică după expirarea termenului de 30 zile.

La caz, Colegiul notează că, o astfel de soluţie este compatibilă cu respectarea garanţiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, avînd în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului ar împiedica rămînerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărîrii judecătoreşti emise în instanţa de fond şi ar leza, în acest mod, principiul securităţii raporturilor juridice.

În hotărîrea CEDO pronunţată în cauza Ponomaryov vs Ucraina (3 aprilie 2008), Curtea Europeană a notat că, deşi în speţă nu era vorba despre desfiinţarea unei hotărîri judecătoreşti definitive şi irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanţe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuşi, reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrînge principiul securităţii raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. Curtea a admis că revine în primul rînd instanţelor interne să decidă asupra repunerii în termen de introducere a căii ordinare de atac, dar ele nu se bucură de o marjă de apreciere nelimitată.

Instanţele sunt obligate să indice motivele pentru care au acceptat repunerea în termen. Un asemenea motiv ar putea fi, spre exemplu, necomunicarea hotărîrii luate în proces de către autorităţile competente ale statului. Chiar şi atunci, totuşi, indică Curtea, posibilitatea repunerii în termen nu ar fi nelimitată, dată fiind obligaţia părţilor de a se interesa, la intervale rezonabile, de stadiul procesului de care ele au cunoştinţă. În toate cazurile, instanţele interne ar trebui să verifice dacă motivele de repunere în termen ar putea justifica o ingerinţă în principiul autorităţii de lucru judecat. Reglementări similare au fost statuate de către Înalta Curte şi în cauzele Ceachir vs Moldova, Popov vs Moldova şi Melnic vs Moldova, în care s-a menţionat că prin neaducerea vre-unui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către paraţi a unui act procedural, instanţele judecătoreşti naţionale au încălcat drepturile reclamanţilor la un proces echitabil.

În acest context, argumentele invocate de ÎS „Calea Ferată din Moldova” vis- a-vis de practica Curţii Europene în cauza SRL Tudor Comerţ vs Moldova, Golder vs Regatul Unit şi Ashingdane vs Regatul Unit, Colegiul conchide că nu sunt pertinente speţei. Or, recurenta nu a indicat modul în care concluziile Curţii expuse în cauzele menţionate, influienţează soluţia adoptată de instanţa de apel. În acelaşi timp, instanţa de recurs constată că ÎS „Calea Ferată din Moldova” nu a invocat nici un argument împotriva concluziilor instanţei de apel ce ţin de termenul de declarare a apelului. În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată netemeinicia motivelor invocate de către recurent în cererea de recurs.

3 Ţinînd cont de cele expuse şi în temeiul art. 427 lit. a) CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se respinge recursul declarat de ÎS „Calea Ferată din Moldova”. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 26 noiembrie 2014, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Movilă Mihai împotriva ÎS „Calea Ferată din Moldova” privind anularea ordinului de sancţionare. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecători Iurie Bejenaru Iuliana Oprea 4