2ra-480/15 — Privind anularea deciziei de formare a bunului imobil şi a contractului de vînzare - cumpărare

Dosarul nr. 2ra-480/15 Instanţa de fond: Judecătoria Străşeni – V. Lazari Instanţa de apel: CA Chişinău - N. Cernat, A. Pahopol, A. Gavriliţa ÎNCHEIERE 11 martie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul: Svetlana Novac, Judecători: Tatiana Vieru, Maria Ghervas, examinînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului, declarat de către avocata Inna Soţchi în interesele Ritei Sahaidac în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Întreprinderea Individuală „V.

Chircu” şi Primăria Străşeni împotriva Ritei Sahaidac şi Mihail Burlacu, intervenient accesoriu Sergiu Sahaidac privind anularea deciziei de formare a bunului imobil şi a contractului de vînzare – cumpărare a imobilului, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 09 octombrie 2014, prin care s-a respins cererea de apel declarată de Rita Sahaidac, s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Străşeni din 25 aprilie 2014, CONSTATĂ : La 26 noiembrie 2009 ÎI „V. Chircu” a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Ritei Sahaidac şi Mihail Burlacu, intervenient accesoriu Sergiu Sahaidac privind anularea deciziei de formare a bunului imobil şi a contractului de vînzare – cumpărare a imobilului. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că la 22 mai 2003 a procurat de la Primăria or.

Străşeni terenul cu suprafaţa de 0,0404 ha aferent construcţiei comerciale, care-i aparţine, amplasată în or. Străşeni, str. Ştefan cel Mare, 78/20 în baza contractului de vînzare – cumpărare a terenului aferent nr. 38 din 22 mai 2003, autentificat notarial la 06 iunie 2003 şi înregistrat la OCT Străşeni la 09 iunie 2003, la 1 contractul menţionat a fost anexat şi planul cadastral. Terenul învecinat cu suprafaţa de 0,1095 ha a aparţinut lui Mihail Burlacu care a dispus separarea bunului în două bunuri imobile nr. 8001113220 cu suprafaţa de 0,0798 ha şi nr. 8001113291 cu suprafaţa de 0,0321 ha. ÎI „V. Chircu” a menţionat că la începutul anului 2009 a aflat despre faptul că Rita Sahaidac a procurat de la Mihail Burlacu terenul cu suprafaţa de 0,0312 ha.

situat în or. Străşeni, str. M. Eminescu, 14, ce-i aparţine ultimului cu drept de proprietate. Reclamantul a indicat că conform actelor de separare şi formare a bunurilor imobile înregistrate la OCT Străşeni la 21 aprilie 2009 sub numerele cadastrale 8001113220 şi 8001113291, terenul său se suprapune cu suprafaţa terenului procurat de Rita Sahaidac, din motiv că la separarea bunului Mihail Burlacu a extins terenul său pe o porţiune a terenului reclamantului. În cadrul examinării cauzei în proces au intervenit Sergiu Sahaidac în calitate de intervenient accesoriu de partea pîrîtei Ritei Sahaidac şi Primăria or. Străşeni de partea reclamantului ÎI „V. Chircu”. ÎI „V. Chircu” şi Primăria or.

Străşeni au solicitat anularea deciziei privind formarea bunului imobil; anularea contractului de vînzare – cumpărare nr. 1278 din 19 mai 2009 în partea a 0,0035 ha şi respectiv a 0,0078 ha din terenul înstrăinat pîrîţilor Rita Sahaidac şi Sergiu Sahaidac; obligarea OCT Străşeni să radieze din registrul bunurilor imobile înscrisurile privind tranzacţia de vînzare – cumpărare a imobilului dat şi privind separarea şi formarea bunului imobil înregistrate cu încasarea din contul pîrîţilor a cheltuielor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Străşeni din 25 aprilie 2014 s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de ÎI „V. Chircu” şi Primăria or. Străşeni. S-a anulat decizia cu privire la formarea bunului imobil din 07 aprilie 2009 asupra terenului cu destinaţie construcţie, cu suprafaţa de 0,0312 ha, înregistrată la OCT Străşeni la 21 aprilie 2009. S-a anulat contractul de vînzare – cumpărare a imobilului încheiat la 19 mai 2009, amplasat în or.

Străşeni, str. M. Eminescu, 14. S-a radiat din Registrul bunurilor imobile înscrisurile privind formarea bunului imobil prin separare în baza deciziei de formare a bunului imobil din 07 aprilie 2009 şi dreptul de proprietate asupra terenului cu destinaţie construcţie cu suprafaţa de 0,0312 ha, numărul cadastral 8001113291, amplasat în or. Străşeni, str. M. Eminescu, 14. S-a încasat din contul lui Mihail Burlacu în folosul Ritei Sahaidac şi Sergiu Sahaidac suma de 41.404 lei. S-a încasat în mod solidar de la Mihail Burlac, Rita Sahaidac şi Sergiu Sahaidac în beneficiul ÎI “V. Chircu” cheltuielile de judecată în mărime de 200 lei (f.d. 74, 82 – 87 vol. II). La 21 mai 2014 Rita Sahaidac a înaintat cerere de apel, solicitînd casarea hotărîrii Judecătoriei Străşeni din 25 aprilie 2014, pronunţarea unei noi hotărîri prin care să fie respinsă integral acţiunea (f.d.

88, 108 – 111 vol. II). În cadrul examinării cererii de apel la 07 octombrie 2014 Sergiu Sahaidac şi Mihail Burlacu au înaintat cerere prin care s-au alăturat la cererea de apel înaintată de 2 Rita Sahaidac, solicitînd casarea hotărîrii instanţei de fond cu emiterea unei noi hotărîri prin care care să fie respinsă acţiunea (f.d. 116 – 117 vol. II). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 09 octombrie 2014 s-a respins apelul declarat de Rita Sahaidac. S-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Străşeni din 25 aprilie 2014. În motivarea deciziei instanţa de apel a reţinut că instanţa de fond corect a constatat că obiectul contractului de vînzare – cumpărare a imobilului din 19 mai 2009 încheiat între Mihail Burlacu şi Rita Sahaidac este afectat de viciu de natură juridică, adică nu este liber de drepturile reclamanţilor asupra unei părţi al acestuia cu suprafaţa de 0,0018 ha şi 0,0019 ha din terenul cu numărul cadastral 8001113291, ce aparţine Primăriei or.

Străşeni şi ÎI „V. Chircu”, fapt ce lezează ultimilor dreptul de proprietate garantat de Constituţie şi art. 1 Protocolul 1 CEDO. La caz drept urmare a declarării nulităţii deciziei cu privire la formarea bunului imobil din 07 aprilie 2009 nr. cadastral 8001113291; nr. cadastral 8001113220 şi a contractului de vînzare – cumpărare a acestui teren din 19 septembrie 2009 încheiat între Mihail Burlacu şi Rita Saihaidac, cumpărătorul de fapt nu va fi lipsit de proprietatea sa. Or, la moment Rita Saihaidac în realitate deţine terenul procurat de la Mihail Burlacu, cu o suprafaţă mai mică decît cea indicată în contract, care de fapt nu corespunde cu situaţia de iure, indicată în planul anexă la decizia cu privire la formarea bunului imobil din 07 aprilie 2009 – terenul cu suprafaţa de 0,0312 ha nr. cadastral 8001113291 (f.d.

135 – 145 vol. II). La 13 ianuarie 2015 Rita Sahaidac a înaintat cerere de recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 09 octombrie 2014 cu emiterea unei nou hotărîri privind respingerea acţiunii. În motivarea cererii de recurs recurenta a invocat că concluziile instanţei de apel sînt în contradicţie cu circumstanţele pricinii; normele de drept material au fost interpretate eronat; concluziile primei instanţei expuse în hotărîre sînt în contradicţie cu circumstanţele pricinii; instanţa de apel a admis încălcarea prevederilor art. 6 din Convenţie. Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă, că decizia Curţii de Apel Chişinău a fost pronunţată la 09 octombrie 2014 şi a fost expediată părţilor prin intermediul oficiului poştal la 31 octombrie 2014, cererea de recurs a fost depusă la 13 ianuarie 2014, luînd în consideraţie că la materialele cauzei lipseşte dovada recepţionării deciziei, se consideră a fi depusă în termen. Verificînd materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ ajunge la concluzia că recursul declarat de Rita Sahaidac nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

3 Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Recurenta Rita Sahaidac declarativ a invocat că concluziile instanţei de apel sînt în contradicţie cu circumstanţele pricinii; normele de drept material au fost interpretate eronat; concluziile primei instanţei expuse în hotărîre sînt în contradicţie cu circumstanţele pricinii; instanţa de apel şi instanţa de apel au admis încălcarea prevederilor art. 6 din Convenţie. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost studiate şi verificate de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a acestora, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurenţii şi respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, dispoziţiile art. 432 alin. (2), (3) CPC au caracter de concretizare a motivului de recurs, determinînd cazurile concrete în prezenţa cărora se consideră că normele de drept material şi procedural au fost încălcate sau eronat aplicate, astfel că recursul exercitat conform secţiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Iar, alin. (4) al aceluiaş articol, stipulează că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Astfel, în conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Totodată, călăuzindu-se de art. 440 CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC al RM şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În legătură cu cele constatate, examinînd argumentele cererilor de recurs prin prisma normelor legale ce reglementează relaţiile dintre părţi, ţinînd cont de actele anexate la dosar, se constată că recursul înaintat de Rita Sahaidac împotriva deciziei 4 instanţei de apel nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC al RM.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 CPC completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie DISPUNE: Cererea de recurs, declarată de către Rita Sahaidac, se consideră inadmisibilă. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru Maria Ghervas 5