2ra-471/15 — Restituirea arvunei

Prima instanţă: Gh. Corun. dosarul nr. 2ra-471/15 Instanţa de apel: N. Cernat, A. Pahopol, A. Gavriliţa. ÎNCHEIERE 11 martie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă Preşedintele completului, judecătorul Mihai Poalelungi Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către recurentul Alexandr Carauş, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Alexandr Carauş împotriva Întreprinderii Individuale „Covaliova-Şah” cu privire la încasarea arvunei în mărime dublă şi a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04 noiembrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Alexandr Cărăuş şi a fost menţinută hotărârea judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 06 noiembrie 2013 c o n s t a t ă La 06 decembrie 2012, reclamantul, Alexandr Carauş a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎI „Covaliova-Şah” cu privire la încasarea arvunei în mărime dublă şi a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că, la 04 aprilie 2012 între Alexandr Carauş şi ÎI „Covaliova-Şah” reprezentată de administratorul Irina Covaliova a fost încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare a bunului imobil cu suprafaţa de 38,0 m.p., situat în mun. Chişinău, str. Albişoara nr. 4. Potrivit antecontractului încheiat, Î.I. „Covaliova-Şah” s-a obligat să încheie cu reclamantul Alexandr Carauş contract de vînzare-cumpărare pînă la data de 04 octombrie 2012. Menţionează reclamantul că, pct. 3 al antecontractului, indică că preţul convenţiei a fost determinat de către părţi în valoare de 79 800 euro şi arvuna în mărime de 10 000 euro. Precizează reclamantul că, din contractul de arvună semnat de părţi, se confirmă în mod incontestabil achitarea de către reclamant a sumei arvunei cuvenite, urmînd efectuarea obligaţiei pînă la data de 04 octombrie 2012 prin încheierea contractului de vînzare-cumpărare.

În termenul convenit de către pîrît, reclamantul a fost înştiinţat că Î.I. „Covaliova-Şah” refuză încheierea contractului de vînzare-cumpărare. Cere reclamantul Alexandr Carauş încasarea arvunei în mărime de 10 000 euro şi a cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 06 noiembrie 2013, acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 noiembrie 2014 a fost respins apelul declarat de către Alexandr Carauş şi a fost menţinută hotărârea judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 06 noiembrie 2013. La 30 ianuarie 2015, recurentul Alexandr Carauş a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerând admiterea recursului, casarea integrală a hotărârilor judecătoreşti şi pronunţarea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acţiunii.

În motivarea recursului, recurentul a indicat că nu este de acord cu decizia instanţei de apel, şi nici cu hotărârea primei instanţe, deoarece acestea ar fi fost emise cu interpretarea eronată a normelor de drept material. Mai mult ca atât, consideră recurentul că ambele instanţe de judecată nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată şi eronat ar fi interpretat-o. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către recurentul Alexandr Carauş nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe, dar a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel şi prima instanţă, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432. alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului, invocate în speţă, sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către recurentul Alexandr Carauş ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul recurentului Alexandr Carauş se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Mihai Poalelungi judecătorul Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru