2ra-416/14 — Încasarea dublei arvune

prima instanţă: R. Ţurcanu dosar nr. 2ra-416/14 instanţa de apel: N. Cernat, A. Gavriliţa, A. Pahopol DECIZIE 26 martie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte completului, judecătorul Nicolae Clima, Judecătorii Tatiana Vieru, Ion Corolevschi Oleg Sternioală, Svetlana Novac examinînd recursurile declarate de către societatea pe acţiuni „Sigma” şi de către Vinogradova Vera, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Vinogradova Vera împotriva societăţii pe acţiuni „Sigma” cu privire la încasarea dublei arvune, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24 octombrie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de Vinogradova Vera, fiind casată hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun.

Chişinău din 15 aprilie 2013, cu pronunţarea unei noi hotărîri privind admiterea parţială a acţiunii, c o n s t a t ă: La data de 21.11.2012, reclamanta Vera Vinogradova a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „Sigma” cu privire la încasarea dublei arvune. În motivarea acţiunii a indicat că, la 30.01.2009 între SA „Sigma” în calitate de „vînzător” şi Vera Vinogradova în calitate de „cumpărător" a fost încheiat un antecontract de vînzare-cumpărare al imobilelor amplasate în mun. Chişinău, bd.Decebal 76, blocul nr.3, et.9, şi anume, încăperea nr.907 „a" cu suprafaţa de 21,3m.p.; nr.907 „b" cu suprafaţa 32,4 m.p. şi o încăpere auxiliară cu suprafaţa de 2,5m.p..

Potrivit acestui antecontract, Vera Vinogradova şi-a asumat obligaţia de a cumpăra, iar vînzătorul şi-a asumat obligaţia corelativă de a vinde imobilele menţionate mai sus, în termen de o lună de la data întocmirii antecontractului, părţile de asemenea au convenit ca Vera Vinogradova să achite suma de 109 900 lei drept garanţie a executării obligaţiilor sale de cumpărare. Ulterior, avînd în vedere faptul că primul antecontract prevedea preţul de bilanţ - 109 900 lei şi nu cel de piaţă, la înţelegerea părţilor a fost fixată suma de 550 560 lei drept cost al ambelor imobile ce urmau a fi vîndute, astfel, părţile au convenit că Vera Vinogradova să mai achite diferenţa de 440 660 lei.

Prin semnarea antecontractului din 27.02.2009, termenul de o lună stabilit anterior, a 1 fost prelungit ca fiind pînă la finele anului 2010, vînzătorul a motivat această prelungire cu necesitatea de a identifica obiectele ce urmau a fi vîndute şi atribuirea numerelor cadastrale la oficiul cadastral. La 26.02.2009 reclamanta a achitat suma de 109 900 lei, iar pe 27.02.2012 a mai achitat şi sumă de 440 660 lei, acest fapt se confirmă prin chitanţele anexate la materialele dosarului, eliberate de pîrît. Consideră că SA „Sigma" s-a eschivat de la prezentarea la notar şi vînzarea imobilelor, obligaţiile sale nu le-a respectat, nu a vîndut bunurile imobile amplasate în mun. Chişinău, bd. Decebal 76, blocul nr.3, et.9, obiect al actelor juridice semnate de părţi.

Cu atît mai mult ca, bunurile în cauză nici nu au fost identificate cu numere cadastrale, astfel cum s-au înţeles părţile. Solicită reclamanta Vinogradova Vera încasarea de la SA „Sigma” în beneficiul său a dublei arvune achitate în mărime de 110 1120 lei şi a cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 15.04.2013, acţiunea înaintată de Vinogradova Vera a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 24.10.2013, a fost admis apelul declarat de Vinogradova Vera, casată hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 15.04.2013 şi emisă o nouă hotărîre, prin care a fost admisă parţial cererea de chemare în judecată. S-a încasat de la SA „Sigma” în beneficiul Verei Vinogradova suma de 550560 lei şi cheltuielile de judecată în sumă de 2625 lei.

În rest, acţiunea a fost respinsă. S-a încasat de la SA „Sigma” taxa de stat în beneficiul statului în mărime de 13891,80 lei. Invocînd ilegalitatea deciziei enunţate, la data de 18.11.2013, SA „Sigma” a declarat recurs, în termen legal, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel, cu menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului, recurentul a indicat că, decizia instanţei de apel este ilegală, deoarece la emiterea acesteia au fost încălcate esenţial şi aplicate eronat normele de drept material şi procedural, precum şi nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată. Astfel, invocă că antecontractele de vînzare-cumpărare a imobilelor încheiate între SA “Sigma” şi Vinogradova Vera impuneau la unele obligaţii corelative.

SA “Sigma” nu a executat obligaţia asumată prin antecontractul din data de 30.01.2009, deoarece Vinogradova Vera nu a achitat suma impusă în contract. Antecontractul din 27.02.2013 nu este recunoscut de către SA “Sigma”, deoarece directorul general din acea perioadă Oleg Prodan nu a semnat un astfel de contract. Prin urmare, consideră că sînt ilegale şi lipsite de temei pretenţiile Verei Vinogradova. La fel, a indicat că au fost admise ca probe cu încălcarea prevederilor art. 122 alin. (4) CPC, antecontractul din 27.02.2009 şi chitanţele nr. 218 din 26.02.2009 şi nr. 217 din 27.02.2009, care au fost obţinute cu încălcarea 2 prevederilor legii, anume prin inducerea în eroare a participanţilor la proces şi încheierea actului de către o persoană neîmputernicită.

Recurentul a menţionat că dispoziţiile de plată cu nr. 217 şi 218 au fost eliberate de SA „Sigma” la 30.10.2010 şi pe 02.02.2011 către alte persoane şi nicidecum în anul 2009 la data de 26 şi 27 februarie. De asemenea, pe copiile prezentate nu este vizibilă nici semnătura casierului şi nici nu este aplicată ştampila casierului, semnătura contabilului-şef necorespunzînd cu cea a persoanei care deţinea această funcţie la acea perioadă. La fel, a a invocat că pînă la momentul de faţă chitanţele se completează cu pixul şi nu sunt tapate şi modelul folosit de societate nu corespunde cu cel de pe copiile prezentate. Pe cazul falsificării antecontractului din data de 27.02.2009 şi a chitanţelor nr. 217 şi 218 a fost depusă o plîngere şi s-a solicitat numirea unei constatări tehnico-ştiinţifice pentru a se stabili dacă actele sunt falsificate.

Recurentul indică că prin decizia instanţei de apel se atentează ilegal la dreptul de proprietate asupra SA „Sigma”. La data de 03.02.2014, SA „Sigma” a depus supliment la cererea de recurs, în care a invocat că referitor la plîngerea depusă privind falsificarea antecontractului din 27.02.2009 şi chitanţelor nr.217, 218, prin ordonanţa din 06.12.2013 emisă de procurorul în Procuratura s.Botanica, Guţu Aurelia, s-a dispus neînceperea urmăririi penale, din motiv că fapta nu întruneşte elementele infracţiunii şi clasarea procesului penal pe cazul nominalizat. Prin ordonanţa procurorului s.Botanica, Cimbir Marcel, din 30.12.2013, s-a dispus respingerea plîngerii cet.Şchiopu V. asupra ordonanţei de refuz în începerea urmăririi penale din 06.12.2013.

Prin încheierea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 28.01.2014, s-a admis plîngerea SA „Sigma” împotriva ordonanţei de neîncepere a urmăririi penale emise la 06.12.2013 şi ordonanţei din 30.12.2013, au fost declarate nule ordonanţele respective cu remiterea materialelor cauzei în adresa procuraturii Botanica pentru lichidarea încălcărilor depistate. La data de 30.12.2013, Vinogradova Vera a declarat recurs, în termen legal, deoarece scrisoarea privind expedierea copiei deciziei este datată cu 04.11.2013, însă date privind recepţionarea acesteia la materialele cauzei nu sînt, solicitînd admiterea recursului, casarea parţial a deciziei instanţei de apel, cu emiterea unei noi hotărîri, prin care să fie dispusă încasarea de la SA “Sigma” suplimentar arvuna în mărime de 550 560 lei şi 1000 lei – cheltuielile de judecată.

În motivarea recursului, recurenta a invocat că concluziile instanţei de apel în partea ce tine de suma de 550 560 lei achitată conform antecontractelor şi chitanţelor nr. 217 şi 218, precum că acestea nu constituie arvună şi nu urmează a fi încasate în mărime dublă sunt eronate şi neîntemeiate, deoarece părţile în mod benevol au stabilit sancţiuni contractuale pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor asumate, astfel, în temeiul pct. 1 din capitolul Sancţiuni al ambelor antecontracte în cazul în care „viitorul vînzător” – SA „Sigma” în mod unilateral refuză de la executarea obligaţiilor contractuale – 3 încheierea contractului de vînzare-cumpărare, acesta este obligat să restituie viitorului cumpărător dublul sumelor primite.

Respectiv, sancţiunile contractuale instituite de către părţi prin pct.1 din capitolul sancţiuni al ambelor antecontracte au survenit, şi respectiv urmează a fi aplicate în strictă corespundere cu legea, care prescrie caracterul obligatoriu al obligaţiilor asumate de către părţi printr-un act juridic bilateral. Astfel, consideră că instanţa de apel la pronunţarea deciziei trebuia să aplice prevederile art. 725 Cod civil şi să interpreteze condiţiile antecontractelor fără a se limita la sensul literar al termenilor utilizaţi, ci în context şi după sensul exprimat de părţi la încheierea antecontractelor. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel. Verificînd argumentele recursului, coroborat circumstanţelor de drept pe care este întemeiată decizia instanţei de apel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie constată că, instanţa de apel a dat apreciere corectă pretenţiilor deduse judecăţii, circumstanţelor de fapt stabilite, în rezultat, în mod legal şi întemeiat, a casat hotărîrea primei instanţe.

În şedinţa de judecată, s-a stabilit că, prin acţiunea intentată, Vinogradova Vera a solicitat încasarea de la SA „Sigma" în beneficiul său a dublei arvune achitate în mărime de 110 1120 lei şi a cheltuielilor de judecată. Fiind investită cu examinarea prezentului litigiu, prima instanţă s-a pronunţat în favoarea respingerii integrale a acţiunii. Pentru a emite soluţia enunţată, instanţa de fond a reţinut că, au fost prezentate probe pertinente, concludente şi utile care au demonstrat în totalitate faptul că Vinogradova Vera nu a respectat obligaţiunile asumate în baza antecontractului de vînzare-cumpărare, mai mult ca atît, nu a transferat arvuna în mărime de 109 900 lei, din care considerente instanţa de judecată a concluzionat că speţei în litigiu nu îi sunt specifice prevederile art. 631-633 Cod civil cu privire la arvună.

Referitor la antecontractul din 27.02.2009, precum şi chitanţele nr. 217, 218, instanţa de fond a indicat că sunt dubioase. Antecontractul din 27.02.2009 a fost semnată de o persoană nestabilită de SA „Sigma”, iar pe chitanţele nr. 217 şi 218 lipseşte codul fiscal de la persoana de la care s-a încasat sumele de bani. În şedinţa de judecată de către pîrît au fost aduse modele de chitanţe (specimente) cu care operează SA „Sigma”, care la simpla vedere, sunt total diferite de chitanţele prezentate de reclamantă. 4 Referitor la sumele de 109 900 lei şi 440 660 lei, instanţa de fond a indicat că aşa sume nici nu au fost transferate pe contul recurentei SA „Sigma” şi nici nu există vreo informaţie despre aceste sume.

Instanţa de apel a admis apelul declarat de către Vinogradova Vera. A casat hotărîrea atacată şi a pronunţat o nouă hotărîre, prin care a fost admisă parţial acţiunea. În acest context, instanţa de apel a indicat că, Prodan Oleg, care la momentul încheierii antecontractului din 30.01.2009 deţinea funcţia de director al SA „Sigma”, a confirmat că semnătura de pe respectivul act îi aparţine, totodată a confirmat că SA „Sigma” intenţiona să înstrăineze respectivele bunuri. Astfel, instanţa de apel a reţinut că a fost confirmată intenţia semnării actelor. Prin urmare, probele prezentate de Vinogradova Vera, cu referire la antecontracte şi chitanţe au fost apreciate drept admisibile şi pertinente cazului.

Referitor la faptul că antecontractul din 27.02.2009 a fost semnat de o persoană neidentificată şi respectiv neîmputernicită, nu au fost reţinute de către instanţa de apel, din considerentul că prin chitanţa nr. 218 din 27.02.2009 se confirmă achitarea sumei de către Vinogradova Vera. Totodată, faptul că pe respectivele chitanţe de încasare a numerarului este aplicată ştampila SA „Sigma” precum şi semnătura contabilului întreprinderii, instanţa de apel a considerat că nu pot fi ridicate careva dubii privitoare la achitarea sumelor.

Nu au fost reţinute argumentele reclamantei referitor la încasarea dublei arvune, cu referire la sancţiunea prevăzută de antecontract, deoarece potrivit art. 631 Cod civil, înţelegerea asupra arvunei trebuia a fi indicată expres, astfel că sumele respective urmau a fi apreciate şi determinate direct ca fiind achitate ca arvună, însă menţionarea acestora ca fiind avansuri la realizarea contractului, înlătură posibilitatea încasării sumelor ca dubla arvună. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră legală şi întemeiată soluţia instanţei de apel, rezultată din justa interpretare şi aplicare a normelor de drept material. Din materialele cauzei se atestă că la data de 30.01.2009 între SA „Sigma” şi Vinogradova Vera a fost încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, potrivit căruia, SA „Sigma" s-a obligat să vîndă cumpărătorului imobilul situat în mun.

Chişinău, str. Decebal 76 bloc 3, et.9, încăperile nr. 907a cu suprafaţă de 21 m.p., nr. 907 b cu suprafaţa de 32,4 m.p. şi încăperea auxiliară cu suprafaţa de 2,5 m.p. preţul vînzării este de 109 900 lei, ce urma să fie achitat în avans, la momentul semnării antecontractului, iar restul sumei la data autentificării. Potrivit clauzelor antecontractului, părţile au stabilit în pct. 4 că în termen de o lună trebuie să se prezinte la Biroul Notarial pentru încheierea actului autentic. De asemenea, potrivit antecontractului respectiv, părţile au mai stabilit că în cazul neonorării obligaţiunilor antecontractului, anume dacă vânzătorul revine asupra vânzării este obligat să restituie cumpărătorului suma dublă plătită în avans, iar în situaţia în care cumpărătorul se răzgândeşte sau nu plăteşte, va pierde avansul plătit, (f.d.8-9, 69-70).

5 În cadrul judecării pricinii, de către instanţele de judecată ierarhic inferioare, s-a constatat cu certitudine că la data de 27 februarie 2009, recurenţii Vinogradova Vera şi SA „Sigma” au mai încheiat un antecontract de vînzare- cumpărare asupra aceluiaşi imobil sus-indicat. Potrivit pct.1 al acestui contract s-a stabilit că preţul de piaţă al imobilului constituie 550 560 lei. Iar, în baza pct.2, cumpărătorul s-a obligat să mai achite restul avansului în sumă de 440 660 lei, (f.d.10-11, 67-68). Din declaraţiile martorului Prodan Oleg, reiese că, acesta din urmă a deţinut funcţia de director al SA „Sigma” în perioada anilor 2007 – 2009, (f.d.87). Este de menţionat că în temeiul chitanţelor nr. 217 şi nr. 218 datate cu 26 şi respectiv 27 februarie 2009, s-au încasat de la Vinogradova Vera în folosul SA „Sigma” sumele de 109 900 lei şi respectiv de 440 660 lei, (f.d.12).

Totodată la materialele cauzei nu au fost prezentate probe care ar atesta înregistrarea după recurenta Vinogradova Vera a dreptului de proprietate asupra imobilului – obiect al antecontractelor sus-enunţate. Conform art. 210 alin. (1) Cod civil, trebuie să fie încheiate în scris actele juridice dintre persoanele juridice, dintre persoanele juridice şi persoanele fizice şi dintre persoanele fizice dacă valoarea obiectului actului juridic depăşeşte 1000 de lei, iar în cazurile prevăzute de lege, indiferent de valoarea obiectului. În baza dispoziţiei art. 211 alin. (1) Cod civil, nerespectarea formei scrise a actului juridic face să decadă părţile din dreptul de a cere, în caz de litigiu, proba cu martori pentru dovedirea actului juridic.

În conformitate cu prevederile art. 631 Cod civil, arvuna este o suma de bani sau un alt bun pe care o parte contractantă o dă celeilalte părţi pentru a confirma încheierea contractului şi a-i garanta executarea. În caz de dubii, suma plătită este considerată avans. Înţelegerea cu privire la arvună trebuie să fie întocmită în scris.

Avînd în vedere circumstanţele esenţiale ale pricinii în raport cu normele legale sus-indicate, instanţa de recurs reţine ca fiind întemeiată concluzia instanţei de apel privind punerea în sarcina intimatei SA „Sigma” a obligaţiei de restituire a sumei de 550 560 lei achitată conform antecontractelor de vînzare-cumpărare din 30 ianuarie 2009 şi din 27 februarie 2009, precum şi conform chitanţelor nr. 217, 218 din 26 februarie 2009 şi respectiv din 27 februarie 2009. Or, intimata SA „Sigma” nu şi-a executat obligaţia asumată prin antecontractele de vînzare-cumpărare din 30 ianuarie 2009 şi din 27 februarie 2009 în ceea ce priveşte predarea bunului imobil sus-indicat în proprietatea recurentei Vinogradova Vera.

Drept urmare, recurenta este îndreptăţită să beneficieze de restituirea sumelor achitate întru executarea antecontractelor de vînzare-cumpărare din 30 ianuarie 2009 şi din 27 februarie 2009. Instanţa de recurs apreciază critic toate argumentele recurentei SA “Sigma” în ceea ce priveşte neonorarea de către recurenta Vinogradova Vera a obligaţiei de plată a sumelor în baza antecontractelor încheiate, pe motiv că chitanţele nr. 217 şi 218 şi antecontractul de vînzare-cumpărare din 27 februarie 2009 nu conţin semnăturile persoanelor responsabile ale societăţii, respectiv, fiind falsificate. 6 În acest context, Colegiul apreciază chitanţele la dispoziţiile de încasare, nr. 217 şi nr. 218, din 26 februarie 2009 şi din 27 februarie 2009 pentru sumele de 109 900 lei şi de 440660 lei, prezentate de Vinogradova Vera, ca fiind înscrisuri veridice, în sensul art. art. 195, 210 Cod civil, care sînt certificate cu ştampila SA „Sigma”.

Or, informaţia cuprinsă în acestea confirmă existenţa raporturilor contractuale între recurenţii Vinogradova Vera şi SA „Sigma”. Faptul lipsei unei evidenţe contabile în corespundere cu regulile privind contabilitatea, a banilor achitaţi de către recurenta Vinogradova Vera, nu poate fi imputat acesteia din urmă. Mai mult decît atît, recurenta SA “Sigma” nu şi-a exercitat dreptul de a contesta în modul prevăzut de lege autenticitatea chitanţelor nr. 217 şi 218 şi antecontractului de vînzare-cumpărare din 27 februarie 2009. Prin urmare, instanţa de recurs, în lipsa unor probe contrare, conchide în favoarea prezumţiei legalităţi actelor sus-indicate. De asemenea, instanţa de recurs apreciază ca fiind neîntemeiate argumentele recurentei Vinogradova Vera ce ţine de încasarea dublei arvune cu referire la sancţiunea prevăzută de antecontracte, anume că: “dacă vînzătorul revine asupra vînzării este obligat să restituie cumpărătorului de două ori suma plătită în avans”.

Or, clauzele respective indicate în antecontractele de vînzare-cumpărare nu pot fi interpretate în sensul unei înţelegeri cu privire la arvună. În acest context, în interpretarea corectă a dispoziţiei art. 631 Cod civil, instanţa de recurs consideră necesar de a menţiona că părţile trebuie să stipuleze în termeni expreşi, că plata preventivă a fost efectuată anume cu titlu de arvună. În caz de dubii, se va aplica prezumţia potrivit căreia, suma plătită este considerată avans. Astfel că, arvuna se deosebeşte de plata în avans, care la fel ca şi arvuna constituie o plată preventivă, însă nu este în stare să confirme încheierea contractului şi să garanteze executarea obligaţiei, căci partea care a efectuat o plată în avans este în drept să pretindă restituirea, practic în toate cazurile de neexecutare a contractului, iar partea care a primit avansul, nu poate fi obligată nici într-un caz să restituie dublul plăţii primate.

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, decizia instanţei de apel este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către recurenţi sînt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursurile declarate de către SA „Sigma” şi de către Vinogradova Vera şi a menţine decizia instanţei de apel. În conformitate cu art.art. 444, 445 alin. (1) lit. a), 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: 7 Se resping recursurile declarate de către societatea pe acţiuni „Sigma” şi de către Vinogradova Vera.

Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 octombrie 2013, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Vinogradova Vera împotriva societăţii pe acţiuni „Sigma” cu privire la încasarea dublei arvune. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecător Nicolae Clima Judecătorii Tatiana Vieru Ion Corolevschi Oleg Sternioală Svetlana Novac 8