2ri-54/15 — Compensarea creanţelor reciproce

prima instanță: E. Fistican dosarul nr.2ri-54/15 DECIZIE 04 martie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari Vladimir Timofti Petru Moraru examinând recursul declarat de către Societatea pe Acţiuni „Agromec”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii pe Acţiuni „Agromec” împotriva Societăţii pe Acţiuni „OrhAgroService” în proces de insolvabilitate cu privire la compensarea creanţelor reciproce, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 30 octombrie 2014, prin care acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată, c o n s t a t ă La 20 februarie 2014, SA „Agromec” a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „OrhAgroService” în proces de insolvabilitate cu privire la compensarea creanţelor reciproce.

În motivarea acțiunii a invocat că la situația din 20 decembrie 2006, SA „OrhAgroService” în proces de insolvabilitate avea o datorie față de SA „Agromec” în sumă de 44772,61 lei, fapt ce se confirmă prin actul de verificare a decontărilor reciproce. Prin hotărîrea Curții de Apel Economice din 15 noiembrie 2007, a fost admisă cererea introductivă a SA „Moldagrotehnica” și a fost intentat procesul de insolvabilitate față SA „OrhAgroService” . În procesul insolvabilității întreprinderea SA „Agromec” a fost recunoscută în calitate de creditor, fiind validată creanța în mărime de 44 772,61 lei.

Menționează că prin hotărîrea Judecătoriei Orhei din 20 aprilie 2012, a fost admisă parțial cererea SA „OrhAgroService în proces de insolvabilitate și a fost încasat din contul SA „Agromec„ prejudiciul în sumă de 240 000 lei și taxa de stat în mărime de 7 200 lei, iar cererea reconvențională înaintată de SA „Agromec” SA împotriva SA „OrhAgroService” în proces de insolvabilitate cu privire la anularea contractului de păstrare a fost respinsă ca nefondată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 noiembrie 2012, a fost respins apelul declarat de SA „Agromec” fiind menținută hotărîrea primei instanțe, iar prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 06 noiembrie 2013, a fost respins ca inadmisibil recursul declarat de SA „Agromec”.

Ulterior, prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 06 noiembrie 2013, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de SA „Agromec”. În astfel de circumstanțe consideră reclamantul că persistă obligațiuni reciproce privind achitarea datoriei ce se referă la masa debitoare a SA „OrhAgroService” în proces de insolvabilitate, iar avînd în vedere creanța existentă pînă la inițierea procesului de insolvabilitate, administratorul insolvabilității conform legislației în vigoare urmează să efectueze compensarea a datoriei. Solicită obligarea administratorului insolvabilității SA „OrhAgroService” să efectueze compensarea creanțelor reciproce între SA „Agromec” și SA „OrhAgroService” și suspendarea executării pe procedura nr. 120/78/01/13 privind încasarea sumei de 240 000 lei din contul SA „Agromec” pînă la efectuarea compensării creanțelor reciproce.

Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 30 octombrie 2014, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. La 14 ianuarie 2015, SA „Agromec” a declarat recurs împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărîrii contestate şi emiterea unei noi hotărîri cu privire la admiterea cerinţelor integral. În motivarea recursului a invocat că în cadrul examinării cauzei prima instanță a încălcat și aplicat eronat normele de drept material. Astfel, consideră că prima instanță a aplicat eronat prevederile art. 43 al Legii insolvabilității care reglementează modul de executare a creanţelor chirografare şi a cheltuielilor masei debitoare, deoarece odată ce SA „OrhAgroService” în calitatea sa de creditor este în drept de a solicita de la debitorul SA „Agromec” suma de 240 000 lei, respectiv, și debitorul SA „Agromec” are dreptul la compensarea sumei de 44 777,61 lei.

Totodată cu referire la prevederile art. 82 alin. (2) al Legii insolvabilității susține că atît intentarea procesului de insolvabilitate față de SA „OrhAgroService” cît și condițiile stabilite de procesul de insolvabilitate nu pot limita dreptul SA „Agromec” la compensarea creanței în volumul și condițiile care au existat pînă la intentarea procesului de insolvabilitate. Menționează că deși, reieșind din art. 82 al. (5) al Legii insolvabilității, dreptul la compensare poate fi limitat în procesul insolvabilității doar în cazul în care, creanţa creditorului faţă de masa debitoare a apărut după intentarea procedurii de insolvabilitate, aceste prevederi nu sunt aplicabile litigiului în speță deoarece datoria SA „OrhAgroService” față de SA „Agromec” și respectiv cerințele SA „Agromec” față de SA „OrhAgroService” au apărut pînă la intentarea procesului de insolvabilitate.

Afirmă că art. 43 al Legii insolvabilității aplicat de prima instanță la examinarea cauzei reglementează modul de repartizare a masei debitoare, însă litigiul în speță ține de soluționarea chestiunii privind formarea masei debitoarea, care este constituită din proprietatea SA „OrhAgroService”, inclusiv mobilă și imobilă ce-i aparține în mod legal, iar din Actul de compensări reciproce și din lista creditorilor SA „OrhAgroService” rezultă că debitorul dispune de proprietatea SA „Agromec” în sumă de 44 777,61 lei. Prin urmar,e este de părerea că după ce prin hotărîre judecătorească a fost încasat de SA „Agromec” în beneficiul SA „OrhAgroService” suma de 240 000 lei, „OrhAgroService” este în drept să primească de la SA „Agromec” doar suma de 195 222,39 lei ce constituie diferența din suma de 240 000 lei, pe care o datorează SA „Agromec” în baza hotărîrii judecătorești și suma de 44 777,61 lei pe care SA „OrhAgroService” o deține din proprietatea SA „Agromec”.

Consideră că hotărîrea pronunțată de prima instanță încalcă grav dreptul de proprietate al SA „Agromec” și confirmă însușirea arbitrară a bunurilor SA „Agromec” în sumă de 44 777,61 lei, fără acordul său și contrar normelor legale. La , 27 ianuarie 2015, SA „Agromec” a depus cerere de recurs suplimentară în care a invocat că prima instanță concluzionînd că refuzul administratorului insolvabilității de a efectua compensarea creanțelor reciproce este întemeiat în baza art. 82 al Legii insolvabilității nu a explicat modalitatea de aplicare a acestei norme legale asupra circumstanțelor cauzei. Mai mult, prima instanță eronat a concluzionat că cerințele SA „Agromec” față de SA „OrhAgroService” au apărut după intentarea procesului de insolvabilitate în privința SA „OrhAgroService” și nejustificat a reținut la caz aplicabilitatea art. 82 al Legii insolvabilității, care interzice aplicarea compensării.

Iar, stabilind că aplicarea compensării după confirmarea creanțelor creditorilor va leza drepturile creditorilor cu un rang mai înalt nu a indicat norma legală care interzice efectuarea compensării după data confirmării creanțelor creditorilor. Dimpotrivă, este de părerea că reieșind din prevederile art. 82 alin. (2) al Legii insolvabilității, intentarea procesului de insolvabilitate nu poate limita dreptul la compensare în volumul și condițiile care existau pînă la intentarea procesului de insolvabilitate. Menționează că în litigiul cu privire la încasarea sumei de 240 000 lei SA „Agromec” figurează în calitate de debitor, iar SA „OrhAhroService” în calitate de creditor, respectiv SA „Agromec” în temeiul art. 651-652 Cod civil are dreptul la compensare creanțelor, iar limitarea acestui drept poate avea loc doar în temeiul unei norme legale însă prima instanță nu a făcut referire nici la o normă legală în acest sens.

Mai mult decît atît, prima instanță a lăsat fără apreciere și nu s-a expus asupra cerințelor cu privire la suspendarea executării pe procedura cu privire la încasarea sumei de 240 000 lei pînă la data efectuării compensării, or, atîta timp cît compensarea nu este efectuată urmează să fie încetată executarea încasării de la SA „Agromec” a sumei de 240 000 lei sau cel puțin a sumei de 44 772,61 lei, care deja aparține SA „OrhAgroService”. În conformitate cu art. 429 alin. (1) CPC, pot fi atacate cu recurs deciziile pronunţate de curţile de apel în calitatea lor de instanţe de apel, cât şi hotărârile pronunţate de curţile de apel în procedura de insolvabilitate. Potrivit art. 8 alin. (1) al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, hotărîrile şi încheierile instanţei de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile calendaristice din data pronunţării şi numai în cazurile prevăzute expres de prezenta lege.

Iar, conform art. 248 alin.(6) a Legii insolvabilităţii, în toate cazurile, asupra acţiunii prevăzute la alin.(1), instanţa de insolvabilitate se pronunţă prin hotărîre, care poate fi contestată cu recurs de persoanele vizate în ea. După cum atestă materialele cauzei, copia hotărîrii primei instanțe din 30 octombrie 2014, a fost expediată în adresa recurentului SA „Agromec” la data de 17 decembrie 2014 (f.d. 92), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către destinatar materialele cauzei nu conțin. Astfel, instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 14 ianuarie 2015, în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către SA „Agromec” este întemeiat și urmează a fi admis cu casarea hotărîrii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, pronunţând o nouă hotărâre. Fiind investită cu acţiunea SA „Agromec” împotriva SA „OrhAgroService” în proces de insolvabilitate, cu privire la obligarea compensării creanțelor reciproce și suspendarea executării procedurii nr. 120/78/01/13 privind încasarea sumei de 240 000 lei, prima instanţă a ajuns la concluzia netemeiniciei acțiunii și respingerii acesteia.

În favoarea concluziei enunțate prima instanță cu referire la prevederile art. 43 al Legii insolvabilității a concluzionat că compensarea creanțelor reciproce între SA „Agromec” și SA „OrhAgroService” nu poate avea loc, întrucît creanța SA „Agromec” este o creanță de rangul V și nu poate fi achitată înainte de creanțele de rangul superior, iar distribuirea mijloacelor către creditorii de rangul V va avea loc după achitarea creanțelor garantate și creanțelor de rangul III validate în procesul de insolvabilitate față de SA „OrhAgroService” . La fel, prima instanță invocînd prevederile art. 82 al Legii insolvabilității a reținut că în speță compensarea nu poate fi aplicată din motiv că creanța creditorului față de masa debitoare a apărut după intentarea procedurii de insolvabilitate.

Instanţa de recurs constată, însă, că deşi, la soluţionarea pricinii au fost stabilite pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru judecarea cauzei în fond, concluziile primei instanțe în privinţa netemeiniciei acțiunii înaintate de către SA „Agromec” şi soluţia dată în sensul respingerii acesteia sunt incorecte, fapt ce rezultă din aplicarea greşită şi interpretarea eronată de către prima instanță a normelor de drept material aplicabile la caz, precum şi aprecierea incorectă a probelor prezentate. Astfel, după cum denotă actele cauzei la data de 20 decembrie 2006, în urma verificării decontărilor reciproce între SA „OrhAgroService” și SA „Agromec” s-a constatat că SA „OrhAgroService” înregistrează o datorie față de SA „Agromec” în mărime de 44 772,61 lei, în acest sens în aceeași zi a fost întocmit Actul de verificare a decontărilor reciproce Anexa nr. 3 (f.d.

8, 22). La fel, este constatat că SA „OrhAgroService” nu a achitat datoria față SA „Agromec”, iar prin hotărîrea Curții de Apel Economice din 15 noiembrie 2007, a fost admisă cererea introductivă depusă de către SA „Moldagrotehnica” și intentată procedura de insolvabilitate față de SA „OrhAgroService” în cadrul căreia SA „Agromec” a fost recunoscută în calitate de creditor chirografar de rangul V (alte creanțe chirografare care nu sunt de rang inferior), fiind validată creanța acestuia în sumă de 44 772,61 lei (f.d. 6, 61-62).

Tot materialul probator atestă că, prin hotărîrea Judecătoriei Orhei din 20 aprilie 2012 pronunțată în cadrul altui proces judiciar, a fost încasat din contul SA „Agromec” în beneficiul SA „OrhAgroService” în proces de insolvabilitate prejudiciul material în mărime de 240 000 lei și taxa de stat în sumă de 7 200 lei, hotărîrea respectivă devenind irevocabilă la 24 aprilie 2013, cînd prin încheierea Curții Supreme de Justiție a fost considerat inadmisibil recursul declarat de SA „Agromec” împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 noiembrie 2012, prin care a fost respins apelul declarat de către SA „Agromec” și menținută hotărîrea primei instanțe (f.d. 9-10, 63-69).

Iar, la data de 20 februarie 2014, SA „Agromec” în calitate de creditor chirografar și considerînd că are obligațiuni reciproce cu SA „OrhAgroService” privind achitarea datoriei ce se referă la masa debitoare a societății în proces de insolvabilitate, s-a adresat în instanța de insolvabilitate solicitînd obligarea administratorului insolvabilității SA „OrhAgroService” să efectueze compensarea creanțelor reciproce existențe între SA „Agromec” și SA „OrhAgroSevice”. După cum instituie art. 41 al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, creditor chirografar este creditorul negarantat care la momentul intentării procesului de insolvabilitate are o creanță patrimonială față de debitor. Creanţa patrimonială a creditorului chirografar se consideră născută pînă la momentul intentării procesului de insolvabilitate în cazul în care raporturile pe care se bazează au apărut pînă la acest moment.

Reieșind din prevederile art. 43 al Legii menționate, creanțele chirografare se împart în ranguri și se execută conform rangului acestora. Creanțele următorului rang se execută numai după executarea în totalitate a creanțelor rangului precedent. Totodată conform art. 651 alin. (1) Cod civil, compensarea este stingerea reciprocă a unei obligații și a unei creanțe opuse certe lichide, de aceeași natură și exigibile. Iar, în conformitate cu art. 82 alin. (4) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, compensarea poate fi aplicată chiar dacă creanţele debitorului faţă de creditor, conform condiţiilor existente la data intentării procedurii de insolvabilitate, încă nu au ajuns la scadenţă.

În sensul prevederilor legale enunțate instanța de recurs reține că deși, creanțele chirografare se împart în ranguri și se execută conform rangului acestora, iar creanțele următorului rang se execută după executarea în totalitate a creanțelor rangului precedent, în cazul existenței unei obligații și a unei creanțe reciproce, certe lichide, de aceeași natură și exigibile, poate fi aplicată compensarea reciprocă a creanței indiferent de faptul dacă creanțele debitorului față de creditor au ajuns sau nu la scadență.

Sub acest aspect, la caz prezintă importanță atît Actul de verificare a decontărilor Anexa nr. 3 din 20 decembrie 2006 din care rezultă că SA „OrhAgroService” are o datorie față de SA „Agromec” în mărime de 44 772,61 lei cît și hotărîrea Judecătoriei Orhei din 20 aprilie 2012 devenită irevocabilă la 24 aprilie 2013, prin care a fost încasat de la SA „Agromec” în beneficiul SA „OrhAgroSrervice” prejudiciul în mărime de 240 000 lei, care atestă incontestabil existența unei obligații și a unei creanțe reciproce între SA „Agromec” și SA „OrhAgroService” în proces de insolvabilitate.

Prin urmare, raportînd la circumstanțele cauzei prevederile legale, instanța de recurs reține că prima instanță eronat a concluzionat că la caz nu poate fi aplicată compensarea creanțelor reciproce atîta timp cît nu se vor achita creanțele de rangul superior creanței SA „Agromec”, or art. 82 alin. (4) al Legii insolvabilității indică expres că compensarea poate fi aplicată chiar dacă creanţele debitorului faţă de creditor, încă nu au ajuns la scadenţă. În același sens, Colegiul civil și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, constată că prima instanță neîntemeiat a aplicat la caz prevederile art. 43 al Legii insolvabilității, deoarece prevederile acestei norme reglementează modul de executare a creanţelor chirografare şi a cheltuielilor masei debitoare, pe cînd litigiul în speță se referă la chestiunea privind efectuarea compensării creanțelor reciproce.

Totodată, prin prisma art. 82 alin. (5) al Legii insolvabilității, care indică că compensarea nu poate fi aplicată dacă creanţa creditorului faţă de masa debitoare a apărut după intentarea procedurii de insolvabilitate, prima instanță în mod eronat a stabilit că creanţa SA „Agromec” a apărut după intentarea procedurii de insolvabilitate față de SA „OrhAgroService” și în privința acestei creanțe nu poate fi aplicată compensarea. Aceasta deoarece, după cum rezultă din suportul probator, datoria SA „OrhAgroService” față de SA „Agromec” a fost constatată la 20 februarie 2006 prin Actul de verificare a decontărilor reciproce Anexa nr. 3, fapt care nu a fost negat nici de către debitorul, iar procesul de insolvabilitate a fost intentat la 15 noiembrie 2007 (f.d.

8, 61). De altfel, la caz se va mai remarca că după intentarea procedurii de insolvabilitate a fost constatată datoria SA „Agromec” față de SA „OrhAgroService” în sumă de 240 000 lei formată în perioada 2003 – 2006, însă acest fapt nu constituie temei de a nu fi aplicată compensarea creanțelor reciproce, deoarece în procesul privind încasarea sumei de 240 000 lei SA „Agromec” figurează în calitate de debitor, iar SA „OrhAgroService” cu calitatea de creditor. Respectiv, este incontestabil că creanța creditorului chirografar SA „Agromec” a apărut ca urmare a raporturilor ce au avut loc pînă la momentul intentării procesului de insolvabilitate în privința SA „OrhAgroService” și se consideră că a luat naștere pînă la momentul intentării procesului de insolvabilitate.

În circumstanțele relatate și dat fiind faptul că conform art. 82 alin. (1) al Legii insolvabilității, creanţele creditorilor sînt examinate de către administrator/lichidator pentru a se stabili posibilitatea aplicării procedurii de achitare prin compensare, instanța de recurs consideră că cerințele SA „Agromec” cu privire la obligarea administratorul insolvabilității SA „OrhAgroServoce” să efectueze compensarea creanțelor reciproce SA „Agromec” și SA „OrhAgroService” sunt întemeiate și urmează a fi admise.

Cît priveşte cerinţa recurentului cu privire la suspendarea executării pe procedura nr. 120/78/01/13 privind încasarea sumei de 240 000 lei de la SA „Agromec” pînă la efectuarea compensării creanței, instanța de recurs consideră inoportun de a se expune asupra temeiniciei acesteia, în timp ce cerința principală cu privire la obligarea administratorului insolvabilității SA „OrhAgroService” la efectuarea compensării creanțelor reciproce între SA „Agrtomec” și SA „OrhAgroService” s-a constat a fi întemeiată, care urmează a fi admisă. Faţă de cele ce preced, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de SA „Agromec” de a casa integral hotărârea primei instanţe şi a pronunţa o nouă hotărâre cu privire la admiterea acțiunii.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Societatea pe Acțiuni „Agromec”. Se casează integral hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 30 octombrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii pe Acţiuni „Agromec” împotriva Societăţii pe Acţiuni „OrhAgroService” în proces de insolvabilitate cu privire la compensarea creanţelor reciproce, şi se emite o nouă hotărâre, prin care: Se admite acțiunea Societății de Acțiuni „Agrome” împotriva Societăţii pe Acţiuni „OrhAgroService” în proces de insolvabilitate cu privire la compensarea creanţelor reciproce.

Se obligă administratorul insolvabilității Societății pe Acțiuni „OrhAgroService” să efectueze compensarea creanțelor reciproce între Societatea pe Acțiuni „Agromec” și Societatea pe Acțiuni „OrhAgroService”. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari Vladimir Timofti Petru Moraru