2rac-74/15 — Încasarea datoriei

Prima instanță, jud.: S. Lazări dosarul nr. 2rac-74/2015 Instanța de apel, jud.: T. Duca, S. Procopciuc, E. Grumeza ÎNCHEIERE 04 martie 2015 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componentă: Președinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan, Galina Stratulat examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Vitalitifruct-Expo”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Danatol- Trans” împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Vitalitifruct-Expo” cu privire la încasarea datoriei, penalității, dobînzii şi cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Bălţi din 21 octombrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Vitalitifruct-Expo” şi menținută hotărîrii Judecătoriei Teleneşti din 06 martie 2014 c o n s t a t a t ă : La 19 septembrie 2013 reclamantul SRL „Danatol-Trans” a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Vitalitifruct-Expo” cu privire la încasarea datoriei penalității, dobînzii şi cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că, în anii 2012-2013 a încheiat cu SRL „Vitalitifruct-Expo” , contract-comenzi de acordare a serviciilor de transport auto internaţional de mărfuri şi anume: - contractul nr. 20 din 02 mai 2012, cu preţul de 2 850 Euro, echivalentul a 43 872,05 lei, executarea obligaţiilor de către SRL „Danatol-Trans” în baza acestui contract se confirmă prin CMR nr. 0507597, factura fiscală nr. 1194147 din 08 mai 2012, actul de executare a lucrărilor MA 1194147 din 08 mai 2012; - contractul nr. 23 din 09 mai 2012, cu preţul de 400 Euro, echivalentul a 6 146,56 lei, executarea confirmată prin CMR nr. 394736, factura fiscală seria MA nr. 1194126 din 14 mai 2012, actul de executare a lucrărilor nr. MA 1194126 din 14 mai 2014; - contractul nr. 24 din 10 mai 2012, cu preţul de 1400 Euro, echivalentul a 21 102,76 lei, executarea confirmată prin CMR nr. 001, 002, factura fiscală seria MA nr. 1194134 din 18 mai 2012, actul de executare a lucrărilor nr. MA 1194134 din 18 mai 2014; - contractul nr. 399 din 25 mai 2012, cu preţul de 4600 Euro, echivalentul a 69 997,28 lei, executarea confirmată prin CMR nr. 0505667, factura fiscală seria MA nr. 1194206 din 20 iunie 2012, actul de executare nr. MA 1194206 din 20 iunie 2016; - contractul nr. 543 din 08 iunie 2012, cu preţul de 600 Euro, echivalentul a 9 074,28 lei, executarea confirmată prin CMR nr. 0134260,

factura fiscală seria MA 1657231 din 11 iulie 2012, actul de executare a lucrărilor nr. MA 1657231 din 11 iulie 2012; - contractul nr. 39 din 12 iulie 2012, cu preţul de 2700 Euro, echivalentul a 40 654,71 lei, executarea confirmată prin CMR nr. 0134203, factura fiscală MA nr. 1657232 din 17 iulie 2012, actul de executare nr. MA 1657232 din 17 iulie 2012; - contractul nr. 625 din 03 august 2012, cu preţul de 500 Euro, echivalentul a 7 717,40 lei, confirmat prin CMR nr. 002, factura fiscală MA nr. 1657296 din 10 august 2012, actul de executare nr. MA 1657296 din 10 august 2012; - contractul nr. 626 din 03 august 2012, cu preţul de 1800 Euro, echivalentul a 27 782,64 lei, confirmat prin CMR nr. 001, factura fiscală MA nr. 1657795 din 10 august 2012, actul de executare nr. MA 1657795 din 10 august 2012; - contractul nr. 26/319 din 23 mai 2013, cu preţul de 3150 euro, echivalentul a 50 946,21 lei, confirmată prin CMR nr. 001, factura fiscală MA 0175544 din 29 mai 2013, actul de executare a lucrărilor nr.WH0175544 din 29 mai 2013; - contractul nr. 27 din 18 iunie 2013, cu preţul de 886 Euro, echivalentul a 14 491,24 lei, executarea confirmată prin CMR nr. 003, factura fiscală WT nr. 0175600 din 26 iunie 2013, actul de executare a lucrărilor nr. WH 0175544 din 29 mai 2013. Susţine reclamantul că şi-a îndeplinit pe deplin obligaţiile contractuale,

fapt care se confirmă prin actele corespunzătoare, cît şi prin lipsa reclamaţiilor din partea pîrîtului, însă pîrîtul nu şi-a executat obligaţiunile asumate de achitare a plăţii pentru serviciile recepţionate. La 21 februarie 2014 reclamantul a înaintat o cerere suplimentară împotriva pîrîtului privind concretizarea cerinţelor acţiunii, în motivarea căreia a invocat că suma datoriei pîrîtului către reclamant constituie 144 547,90 lei. Pentru nerestituirea în termen a datoriei acumulate, pîrîtul urmează să achite penalitate de întîrziere calculată pe o perioadă de 180 zile în cuantum de 0,5%, ceea ce constituie 130 093,11 lei, potrivit graficului penalitatea este prevăzută în cuantum de 1% şi constituie 260 186,22 lei, dobînda de întîrziere în sumă de 13598,39 lei, calculată pentru anul 2013, în total suma de 288 239,4 lei, cît şi cheltuielile de judecată şi anume încasarea sumei taxei de stat şi a cheltuielilor de asistenţă juridică.

Cere reclamantul încasarea de la pîrît în beneficiul său a datoriei în mărime de 144 547,90 lei, a penalităţii în mărime de 130 093,11 lei, a dobînzii de întîrziere în mărime de 13 598,39 lei, cheltuielile de judecată compuse din taxa de stat şi cheltuielile pentru asistenţă juridică. La 28 februarie 2014 reclamantul a mai înaintat o cerere de concretizare a pretenţiilor din acţiune, în motivarea căreia a invocat că datoria pîrîtului faţă de reclamant pînă la data de 26 ianuarie 2014 a constituit suma de 144 487,90 lei. La 20 februarie 2014 în contul stingerii datoriei, pîrîtul a achitat suma de 102 565 lei, astfel, datoria pîrîtului faţă de reclamant constituind suma de 41 922 lei, dobînda de întîrziere calculată în temeiul art. 585, 619 Cod civil, - 13 612,86 lei, penalitatea în mărime de 0,5%, micşorată unilateral de către reclamant, pentru fiecare zi de întîrziere constituie 129 526,29 lei.

Cere reclamantul încasarea de la pîrît în beneficiul său a datoriei pentru serviciile prestate în mărime de 41 922 lei, a dobînzii de întîrziere în mărime de 13 612,86 lei, penalitatea micşorată pînă la 0,5%, în mărime de 129 526,29 lei, precum şi încasarea cheltuielilor de judecată constituite din taxa de stat în mărime de 8628,81 lei, onorariul avocatului în mărime de 6000 lei, cheltuielile de transport- 828,24 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Teleneşti din 06 martie 2014 acţiunea a fost admisă. A fost încasat de la SRL „Vitalitifruct-Expo” în beneficiul SRL „Danatol- Trans” cu titlu de datorie suma de 41 922 lei, cu titlu de dobîndă de întîrziere suma de 13 612,86 lei, cu titlu de penalitate suma de 129 526,29 lei şi cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 15 475,43 lei.

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe la 10 martie 2014, SRL „Vitalitifruct-Expo” a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Teleneşti din 06 martie 2014, solicitând casarea parţială a hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri prin care cerinţa privind încasarea penalităţii şi a dobînzii de întîrziere să fie respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 21 octombrie 2014 a fost respins apelul declarat de SRL „Vitalitifruct-Expo” şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Teleneşti din 06 martie 2014. La 17 decembrie 2014, SRL „Vitalitifruct-Expo” a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălţi din 21 octombrie 2014 şi a hotărîrii Judecătoriei Teleneşti din 06 martie 2014, solicitînd casarea deciziei instanței de apel şi parţial a hotărîrii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care cererea de chemare în judecată cu privire la încasarea penalităţii şi a dobînzii de întîrziere să fie respinsă.

În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu soluțiile luate de prima instanță și instanța de apel, în partea admiterii cerinţelor de încasare a penalităţii şi dobînzii de întîrziere, pe care le consideră ilegale și neîntemeiate, deoarece nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, fapt care a dus la emiterea unor hotărîri ilegale. Studiind temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art. 432 CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către SRL „Vitalitifruct-Expo” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, instanța de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către SRL „Vitalitifruct-Expo” în esența lor sunt expuse asupra circumstanțelor de fapt și nu de drept, cărora instanța de apel le-a dat o apreciere corectă conform cerințelor art. 130 CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor. Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanță, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respins, or recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu și temeinicia în fapt.

Aici, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către SRL „Vitalitifruct-Expo” ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e Recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Vitalitifruct- Expo”, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat