2rac-56/14 — Încasarea datoriei

dosar nr:2rac-56/14 prima instanţă: Judecătoria Teleneşti judecător –V.Stihu instanţa de apel: Curtea de Apel Bălţi judecători – Tatiana Duca Stela Procopciuc Ana Albu ÎNCHEIERE 09 aprilie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecător – Ala Cobăneanu Judecători –Ion Vîlcov, Vera Macinskaia examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de SRL ,,Nectar-Expo” SRL şi SRL ,,Vitalitifruct-Expo”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de SRL ,,Nectar-Expo” împotriva SRL ,,Vitalitifruct- Expo” privind încasarea sumei şi a dobînzilor de întîrziere, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 22 octombrie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de SRL ,,Vitalitifruct-Expo”, casată parţial hotărârea Judecătoriei Teleneşti din 18.12.2012, constată La 27 martie 2012, SRL ,,Nectar-Expo” a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL ,,Vitalitifruct-Expo” privind încasarea sumei cu titlu de datorie.

În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că, la 03.03.2009 între reclamant în calitate de cumpărător şi pîrît în calitate de vînzător, a fost încheiat contractul de vînzare - cumpărare nr.3, prin care părţile s-au obligat să cumpere –vîndă materiale de origine italiană ale producătorului Firma ,,Griba”: sîrmă, lăcate, stîlpi. Menţionează reclamantul că, la 18.01.2010, prin ordinul de plată nr.15, a transferat suma de 68204, 47 lei, în contul pîrîtului pentru procurarea produselor date. La 10.03.2009, a încheiat cu pîrîtul contractul nr.003 obiect al căruia era vînzarea - cumpărarea sistemului de irigare de origine italiană ,,Griba”. La 11.03.2009, prin ordinul de plată nr.63, reclamantul a transferat pe contul pîrîtului 175411, 38 lei.

Pe parcursul anilor 2009-2010, indică reclamantul că nu a primit produsele comandate şi nici nu i-au fost restituiţi banii pe marfa comandată. La 16.12.2010 şi la 18.01.2012, reclamantul a adresat pîrîtului o somaţie prin care a solicitat livrarea mărfurilor sau restituirea datoriei în sumă de 68204, 47 lei şi respectiv 175411, 38 lei, precum şi dobînda aferentă calculată la ziua achitării, fapt care a fost lăsat fără nici un răspuns de către pîrît. La toate încercările de a contacta telefonic pîrîtul, acesta refuza categoric, fără a indica motivul nerestituirii mijloacelor financiare achitate. 1 Consideră reclamantul că luînd în consideraţie faptul că pîrîtul nu achită datoria, este în drept de a calcula în temeiul art.619 Cod civil al RM, o dobîndă pentru folosirea resurselor financiare în scopuri proprii.

Cere , reclamantul de a încasa de la pîrît în folosul său a datoriei în sumă de 175411, 38 lei şi 68204, 47 lei, dobînda de întîrziere în sumă de 89743 lei şi respectiv 25173, 98 lei, şi încasarea cheltuielilor de judecată. Prin încheierea Judecătoriei sect.Rîşcani, mun.Chişinău din 02.07.2010 , pricina a fost strămutată pentru examinare după competenţă Judecătoriei Teleneşti. Prin hotărârea Judecătoriei Teleneşti din 18.12.2012, acţiunea a fost admisă integral. La 18.02.2013, SRL ,,Vitalitifruct-Expo”, nefiind de acord cu hotărârea primei instanţe, a declarat apel, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărârii cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 22.10.2013, a fost admis apelul declarat de SRL ,,Vitalitifruct-Expo”, casată parţial hotărârea Judecătoriei Teleneşti din 18.12.2012, în partea ce ţine de dobînda de întîrziere şi cheltuielile de judecată, şi în această parte a fost emisă o nouă hotărâre, prin care acţiunea a fost admisă parţial. S-a încasat de la SRL ,,Vitalitifruct-Expo”, în beneficiul SRL ,,Nectar-Expo” 51653, 23 lei cu titlu de dobîndă de întîrziere şi 8858.06 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest acţiunea a fost respinsă. În rest a fost menţinută hotărârea Judecătoriei Teleneşti din 18.12.2012. La 29 noiembrie 2013, SRL ,,Nectar –Expo” a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanţei de apel, cu pronunţarea unei noi hotărâri, prin care să fie menţinută hotărârea primei instanţe.

În motivarea recursului, recurentul a invocat că nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi au fost aplicate eronat normele de drept material. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de SRL ,,Nectar-Expo”, în termen, deoarece copia deciziei a fost expediată în adresa recurentului la 14 noiembrie 2013, fapt confirmat prin scrisoarea de expediere ( f.d.261). La 25.02.2014, SRL ,,Vitalitifruct-Expo” a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel şi hotărârii prtimei instanţe, solicitînd admiterea recursului, casarea integral a deciziei Curţii de Apel Bălţi din 22.10.2013 şi hotărârii Judecătoriei Teleneşti din 18.12.2012, cu pronunţarea unei noi hotărâri , prin care cererea să fie respinsă ca neîntemeiată.

În motivarea recursului, recurentul a invocat că instanţele judecătoreşti au încălcat şi aplicat eronat normele de drept material şi anume au aplicat o lege , care nu trebuia aplicată. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de SRL ,,Vitalitifruct-Expo” în termen, deoarece copia deciziei a fost expediată în adresa reprezentantului recurentului- Iurie Bargan la 14 noiembrie 2013, fapt confirmat prin scrisoarea de expediere 2 (f.d.261), însă careva dovada de recepţionare a acesteia la materialele dosarului lipseşte. Pînă la momentul examinării cauzei în recurs nu a fost prezentată referinţa, din care considerente, Colegiul a decis examinarea recursului în baza probelor existente la materialele cauzei.

În conformitate cu art. 432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Conform art. 432 CPC (temeiurile declarării recursului): (1) Părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de SRL ,,Nectar-Expo” şi SRL ,,Vitalitifruct-Expo” sunt declarative şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

3 Instanţa de recurs consideră că, argumentele invocate de către recurenţii SRL ,,Nectar-Expo” şi SRL ,,Vitalitifruct-Expo” în cererea de recurs, nu pot fi reţinute, deoarece nu denotă încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către SRL ,,Nectar-Expo”în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel, cărora instanţele judecătoreşti le-au dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC.

Călăuzindu-se de art. 440 CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În acelaşi timp, completul relevă că, recursul exercitat conform secţiunii a II- a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art. 6 parag.

1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate şi a aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de către SRL ,,Nectar-Expo”şi SRL ,,Vitalitifruct-Expo”, ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursurile declarate de către de SRL ,,Nectar-Expo” şi SRL ,,Vitalitifruct- Expo”, se consideră ca inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecător Ala Cobăneanu Judecătorii Ion Vîlcov Vera Macinskaia 4