- Dosarul nr.
- 2ra-371/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 4 martie 2015
- Părțile
- Reider Victor vs Direnco Alexandru
- Pe scurt
- Temeiurile declararii recursului
2ra-371/15 — Încasarea datoriei și cheltuielilor de judecată
prima instanţă: V. Efros dosarul nr. 2ra-371/15 instanţa de apel: N. Vascan, E. Clim și I. Cotruță ÎNCHEIERE 04 martie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul: Nicolae Clima Judecătorii: Galina Stratulat şi Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către Dîrenco Alexandru, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Reider Victor împotriva lui Dîrenco Alexandru cu privire la încasarea datoriei și cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 08 octombrie 2014, prin care s-a respins apelul declarat de Dîrenco Alexandru şi s-a menţinut hotărîrea primei instanţe c o n s t a t ă La 17 mai 2010 Reider Victor a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Dîrenco Alexandru cu privire la încasarea datoriei (f.d.
3). În motivarea acţiunii Reider Victor a indicat că la 21 ianuarie 2010 a împrumutat lui Dîrenco Alexandru suma de 10000 dolari SUA. A cerut restituirea sumei, însă Dîrenco Alexandru invocînd lipsa surselor financiare a solicitat acordarea unui termen suplimentar, necătînd la faptul că împrumutul a fost acordat cu condiția restituirii în timp de o lună, maxim două luni. La 01 aprilie 2010 a solicitat restituirea împrumutului acordînd lui Dîrenco Alexandru termen de 30 zile. Cere Reider Victor încasarea de la Dîrenco Alexandru datoria în sumă de 10000 dolari SUA. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 06 iulie 2010 acţiunea lui Reider Victor a fost admisă. S-a încasat de la Dîrenco Alexandru în beneficiul lui Reider Victor datoria în sumă de 10000 dolari SUA și cheltuielile de judecată constituite din taxa de stat achitată în sumă de 200 lei.
S-a încasat de la Dîrenco Alexandru în beneficiul statului taxa de stat neachitată la depunerea acțiunii în sumă de 3649 lei (f.d. 12-13). La 26 august 2010 Dîrenco Alexandru a depus apel împotriva hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 06 iulie 2010 (f.d. 16). Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 18 ianuarie 2011 nu a dat curs cererii de apel acordînd apelantului termen pînă la 01 februarie 2011 pentru achitarea taxei de stat, iar prin încheierea din 01 februarie 2011 a restituit lui Dîrenco Alexandru apelul declarat pe motiv că nu a îndeplinit în termenul acordat neajunsurile indicate (f.d. 27, 33). 1 La 23 februarie 2011 Dîrenco Alexandru a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 01 februarie 2011 (f.d.
39). Curtea Supremă de Justiție prin decizia din 25 mai 2011 a admis recursul lui Dîrenco Alexandru, a casat încheierea Curții de Apel Chișinău din 01 februarie 2011 și a trimis pricina la rejudecare în instanța de apel de la stadia de primire a cererii de apel (f.d. 48-51). Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 06 decembrie 2011 a admis apelul lui Dîrenco Alexandru, a casat hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 06 iulie 2010 și a trimis pricina la rejudecare în prima instanță, în alt complet de judecată (f.d. 61-63). În ședința de judecată a primei instanțe din 07 noiembrie 2012 avocatul Babără Victor a înaintat în interesele lui Dîrenco Alexandru demers solicitînd amînarea examinării pricinii pe motiv că există un dosar ce urmează a fi conexat cu prezenta acțiune (f.d.90).
La 11 septembrie 2012 Dîrenco Alexandru a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Reider Victor, Ghimp Petru și Iachimciuc Vitalie cu privire la declararea nulității recipiselor. În motivarea acțiunii Dîrenco Alexandru a invocat că la 21 ianuarie 2010 a împrumutat de la Reider Victor suma de 10000 dolari SUA. La 21 ianuarie 2010 au fost întocmite recipisele în care se indică că a împrumutat de la Ghimp Petru suma de 10000 dolari SUA și de la Iachimciuc Vitalie suma de 44000 lei. Menționează că de fapt nu a împrumutat sumele nominalizate și că recipisele respective au fost întocmite fiind presat psihic și fizic. Cere Dîrenco Alexandru constatarea și declararea nulității recipiselor întocmite la 21 ianuarie 2010 cu Reider Victor, Ghimp Petru și Iachimciuc Vitalie.
La 29 octombrie 2012 avocatul Babără Victor a înaintat în interesele lui Dîrenco Alexandru cerere solicitînd conexarea pricinilor nominalizate pentru examinare într-un singur proces. Prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 29 octombrie 2012 s-a transmis dosarul nr. 2-5307/12 judecătorului Judecătoriei Centru mun. Chișinău Efros Valeriu pentru examinarea demersului înaintat de avocatul Babără Victor în interesele lui Dîrenco Alexandru privind conexarea pricinilor nominalizate pentru examinare într-un singur proces. Prin încheierea Judecătoriei Centru mun.
Chișinău din 24 ianuarie 2013 s-a conexat pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Reider Victor împotriva lui Dîrenco Alexandru cu privire la încasarea datoriei cu pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Dîrenco Alexandru împotriva lui Reider Victor, Ghimp Petru și Iachimciuc Vitalie cu privire la declararea nulității recipiselor pentru a fi examinate într-un singur proces (f.d.
92). Prin mandatul nr. 0313564 din 28 februarie 2013 avocatul Dudulica Liubomir a fost împuternicit de Ghimp Petru să-i acorde asistenţă juridică cu dreptul de a semna şi depune cerere de chemare în judecată, să atace hotărîrea judecătorească, etc. În ședința de judecată a primei instanțe din 30 mai 2013 avocatul Dudulica Liubomir a înaintat în interesele lui Ghimp Petru demers solicitînd încetarea procesului în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Dîrenco Alexandru 2 împotriva lui Ghimp Petru cu privire la declararea nulității recipisei invocînd existența unui litigiu între aceleași părți, cu privire la același obiect și aceleași temeiuri în care s- a emis hotărîre judecătorească rămasă irevocabilă.
În aceiași ședință de judecată din 30 mai 2013 Dîrenco Alexandru a înaintat demers solicitînd scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată depusă la 11 septembrie 2012 împotriva lui Reider Victor, Ghimp Petru și Iachimciuc Vitalie cu privire la declararea nulității recipiselor. Prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 30 septembrie 2013 s-au admis demersurile înaintate de Dîrenco Alexandru și avocatul Dudulica Liubomir în interesele lui Ghimp Petru fiind dispusă încetarea procesului civil la cererea de chemare în judecată depusă depusă de Dîrenco Alexandru împotriva lui Reider Victor, Ghimp Petru și Iachimciuc Vitalie cu privire la declararea nulității recipiselor.
În ședința de judecată a primei instanțe din 06 decembrie 2013 Reider Victor și avocatul Grișina Lada au concretizat pretențiile din acțiune solicitînd încasarea de la Dîrenco Alexandru în beneficiul reclamantului datoria în sumă de 10000 dolari SUA, cheltuielile de judecată constituite din taxa de stat achitată în sumă de 3739,20 lei și cheltuielile de judecată pentru asistență juridică în sumă de 5600 lei (f.d. 127). Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 06 decembrie 2013 acţiunea lui Reider Victor a fost admisă. S-a încasat de la Dîrenco Alexandru în beneficiul lui Reider Victor datoria în sumă de 10000 dolari SUA și cheltuielile de judecată în sumă de 9339,20 lei (f.d. 128, 131-132).
La 09 ianuarie 2014 Dîrenco Alexandru a depus apel nemotivat, iar la 20 februarie 2014 apel motivat împotriva hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 06 decembrie 2013 (f.d. 134-135, 142-143, 158-159). Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 08 octombrie 2014 a respins apelul declarat de Dîrenco Alexandru, a menținut hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 06 decembrie 2013 și a încasat de la Dîrenco Alexandru în beneficiul lui Reider Victor cheltuielile de judecată suportate în instanța de apel în sumă de 600 lei (f.d. 175-178). În motivarea soluţiilor instanţele judecătoreşti au indicat că prin recipisa eliberată de Dîrenco Alexandru la 21 ianuarie 2010 se confirmă împrumutul acordat de Reider Victor în sumă de 10000 dolari SUA.
Dîrenco Alexandru nu a prezentat probe concludente că recipisa dată a fost întocmită sub presiune. Instanța de apel a indicat că recipisa a fost semnată între persoane fizice, obligația fiind asumată de o persoană fizică și nu poate reține argumentul apelantului că împrumutul a fost pentru a fi introdus în capitalul întreprinderii mixte „Pro-Family” societate cu răspundere limitată. La 30 decembrie 2014 Dîrenco Alexandru a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 08 octombrie 2014, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri de respingere integrală a acțiunii. În motivarea recursului Dîrenco Alexandru a indicat că hotărîrile judecătorești sunt ilegale, neîntemeiate, deoarece normele de drept material au fost aplicate eronat.
3 A mai indicat că suma de 10000 dolari SUA a fost depusă de Reider Victor pe contul întreprinderii mixte „Pro-Family” societate cu răspundere limitată pînă la întocmirea recipisei; că instanța de apel nu a dat apreciere că prima instanță la 06 decembrie 2014 nu a primit hotărîrea în privința acțiunii sale de anulare a recipiselor depusă la 11 septembrie 2012; că Reider Victor nu a solicitat valabilitatea recipisei și prima instanță nu a recunoscut valabilitatea acesteia. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.
În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Verificând încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate de Dîrenco Alexandru în cererea de recurs pe baza materialelor din dosar și a referinței depuse, audiind raportul verbal al judecătorului raportor, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că acesta este inadmisibil din următoarele motive.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. Dîrenco Alexandru în cererea de recurs temeiuri prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă nu a invocat. În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului.
Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nici-o referire cu privire la fondul recursului. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudenţa sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
Astfel, din motivele menţionate şi având în vedere că prima instanţă şi instanţa de apel au examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi apreciind corect probele administrate au emis hotărîri legale, iar argumentele invocate de Dîrenco Alexandru în cererea de recurs poartă caracter 4 declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Dîrenco Alexandru se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, Judecătorul: Nicolae Clima Judecătorii: Galina Stratulat Sveatoslav Moldovan 5