3ra-252/15 — Cu privire la anularea încheierii de refuz şi obligarea notarului de a elibera certificat de moştenitor legal

Dosarul nr. 3ra-252/15 Instanţa de fond: Judecătoria Sângerei– N. Corcea Instanţa de apel: CA Bălţi – Iu. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi ÎNCHEIERE 04 martie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul: Tamara Chişca-Doneva, Judecători: Dumitru Mardari, Maria Ghervas, examinând chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului declarat de Nina Pogoneţ, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nina Pogoneţ împotriva notarului public Corneliu Miron cu privire la anularea încheierii de refuz şi obligarea notarului de a elibera certificat de moştenitor legal, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 04 decembrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de Nina Pogoneţ şi menţinută hotărârea Judecătoriei Sângerei din 14 mai 2014, CONSTATĂ : La 25 martie 2014 Nina Pogoneţ a depus cerere de chemare în judecată împotriva notarului public Corneliu Miron cu privire la anularea încheierii de refuz şi obligarea notarului de a elibera certificat de moştenitor legal.

În motivarea acţiunii reclamanta a invocat că tatăl său Procopi Locomon a decedat la 09 februarie 2004, iar mama dânsei Tatiana Locomon, a decedat la 01 iulie 2004. După decesul părinţilor săi, Nina Pogoneţ în termen de 6 luni, la 30 noiembrie 2004, s-a adresat la notar cu declaraţie de acceptare a succesiunii şi cerere privind eliberarea certificatului de moştenitor legal. Prin încheierea din 06 martie 2014 notarul public Corneliu Miron i-a refuzat în eliberarea certificatului de moştenitor legal în temeiul art. 41 alin. (1) lit. a) al Legii cu privire la notariat nr. 1453 din 08 noiembrie 2002. Considerând încheierea de refuz ca fiind ilegală şi neîntemeiată, reclamanta a solicitat anularea acesteia cu obligarea notarului Corneliu Miron de a elibera certificatul de moştenitor legal în temeiul declaraţiei sale de acceptare a succesiunii.

1 Prin hotărârea Judecătoriei Sângerei din 14 mai 2014 acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. (f. d. 63) Nefiind de acord cu hotărârea primei instanţe, Nina Pogoneţ a declarat apel, solicitând casarea hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acţiunea să fie admisă integral. (f. d. 74-77) Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 04 decembrie 2014 cererea de apel a fost respinsă şi menţinută hotărârea primei instanţe. (f. d. 133) Întru susţinerea soluţiei date, instanţele ierarhic inferioare au menţionat că asupra patrimoniului succesoral la care pretinde Nina Pogoneţ, de către testatorii Procopii Locoman şi Tatiana Locoman au fost eliberate testamente pe numele Ecaterinei Grosu şi că părţile se află în litigiu privind dreptul de proprietate asupra averii succesorale.

Astfel, instanța de apel în temeiul art. 1571 Cod civil, a stabilit că notarul public Corneliu Miron justificat i-a refuzat Ninei Pogoneţ în eliberarea certificatului de moştenitor. La 06 ianuarie 2015 Nina Pogoneţ a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acţiunea să fie admisă integral. În motivarea recursului recurenta a invocat dezacordul cu decizia instanţelor de judecată, menţionând că instanţa de apel nu a elucidat pe deplin circumstanţele esenţiale ale litigiului, nejustificat a respins probele prezentate de către Nina Pogoneţ întru argumentarea poziţiei sale, iar aceste fapte i-au provocat pagube morale şi materiale.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. La caz se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 06 ianuarie 2015, în termen. Verificând materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ ajunge la concluzia că recursul declarat de Nina Pogoneţ nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Astfel, Nina Pogoneţ a invocat că instanţa de apel a emis decizia cu interpretarea sau aplicare eronată a normei materiale, ne fiind elucidate pe deplin circumstanţele esenţiale ale cauzei, iar acest fapt a atribuit o soluţie greşită litigiului dedus instanţei spre judecare. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, analizând recursul în raport cu actele cauzei menţionează că recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea 2 eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurenta şi respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, dispoziţiile art. 432 alin. (2), (3) CPC au caracter de concretizare a motivului de recurs, determinând cazurile concrete în prezenţa cărora se consideră că normele de drept material şi procedural au fost încălcate sau eronat aplicate.

Recursul exercitat conform secţiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. Iar alin. (4) al aceluiași articol stipulează că, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Prin urmare, reieşind din prevederile art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Totodată, călăuzindu-se de art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC al RM şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Examinând argumentele cererii de recurs prin prisma normelor legale ce reglementează relaţiile dintre părţi, ținând cont de actele anexate la dosar, se constată că recursul înaintat de Nina Pogoneţ împotriva deciziei instanţei de apel nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC al RM.

Potrivit celor expuse, în temeiul art. 432, 433, 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie DISPUNE : Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Nina Pogoneţ, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 04 decembrie 2014, în pricină civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nina Pogoneţ împotriva notarului public Corneliu Miron cu privire la anularea încheierii de refuz şi obligarea notarului de a elibera certificat de moştenitor legal. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul: Tamara Chişca-Doneva Judecători: Dumitru Mardari Maria Ghervas 3