2rh-64/15 — Încasarea salariului şi a pagubei morale

Judecătoria Donduşeni Dosarul nr. 2rh-64/15 Judecător: L.Ţurcan Curtea de Apel Bălţi Judecători: Iu.Grosu, A.Corcenco, D.Corolevschi Curtea Supremă de Justiţie Judecători: V.Doagă, S.Moldovan, Iu.Oprea Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 04 martie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Iurie Bejenaru, Iuliana Oprea Examinînd cererea de revizuire înaintată de Prinico Serghei, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Prinico Serghei împotriva ÎM „Magt-Vest” SRL cu privire la încasarea salariului, suma indexaţiei, procentul pentru fiecare zi de întîrziere, paguba morală şi cheltuielile de judecată, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 03 decembrie 2014, CONSTATĂ : La 13.06.2013, reclamantul Prinico Serghei a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎM „Magt-Vest” SRL cu privire la încasarea salariului, suma indexaţiei, procentului pentru fiecare zi de întîrziere, paguba morală şi cheltuielile de judecată.

În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că, prin contractul individual de munca nr.142 din 12 aprilie 2011, el a fost angajat ca şofer pe automobilul MAZ- 53-371 cu categoria N4, cu salariul lunar în mărime de 1 760,98 lei. Prin ordinul nr.36 din 07.2012 a fost eliberat din lucru în baza art. 85 alin. (l) Codul muncii. Susţine că conform datelor din contabilitate, pe lunile mai şi iunie 2011, salariul a fost calculat în sumă totală de 8 432 lei, pe care, din vina administraţiei fabricii, nu l-a primit pînă la moment. De fiecare dată cînd se adresa pentru a primi salariul, i se spunea că nu sînt bani, apoi i se mai motiva precum că el a consumat motorină mai mult de norma prevăzută în timpul lucrului în sumă de 3 000 lei, pe care trebue s-o achite.

Menţionează reclamantul că referitor la supraconsumul de motorină, administraţia fabricii s-a adresat cu o cerere în Procuratura r-lui Donduşeni, pentru a fi deschis un dosar penal în privinţa lui. Prin scrisoarea nr. 191/13-342 din 08.02.2013, Procuratura l-a înştiinţat că, în privinţa lui s-a dispus refuzul pornirii urmării penale din motivele lipsei în acţiunile lui a faptei infracţiunii prevăzută de Legea penală. Administraţia fabricii era obligată să-i plătească salariul în ziua eliberării, însă acest lucru nu l-a făcut, cauzîndu-i un prejudiciu material şi moral. 1 Mai indică că compensarea pierderilor cauzate de neachitarea la timp a salariului se efectuiaza prin indexarea obligatorie în mărimea deplină a sumei salariului calculat dacă acesta constituie cel puţin o lună calindaristică de la data stabilită pentru achitarea salariului lunar.

Suma de 12 004,82 lei este suma salariului împreună cu procentul de inflaţie, plata suplimentară pentru fiecare zi de întîrziere, pe care administraţia fabricii este obligată să o plătească. Prin hotărîrea Judecătoriei Donduşeni din 24 octombrie 2013, acţiunea a fost admisă parţial, fiind dispusă încasarea de la ÎM „Magt-Vest” SRL în beneficiul lui Prinico Serghei salariul în sumă de 6 544,36 lei şi cheltuielile de asistenţă juridică în mărime de 1 000 lei. În rest acţiunea a fost respinsă.

Nefiind de acord cu hotărîrea instanţei de fond, la 19.11.2013, Prinico Serghei a atacat-o cu apel, solicitînd admiterea cererii de apel, modificarea hotărîrii Judecătoriei Donduşeni din 24 octombrie 2013 în sensul încasării salariului reţinut în mărime de 8 432 lei, suma de 395 lei în urma inflaţiei avute pe perioada anului 2012-2013, fiecare zi de întîrziere 0,1 la sută din suma neplătită la timp în mărime de 8,32 lei conform art. 330 alin.(2) din Codul muncii pînă la intrarea în vigoare a hotărîrii judecătoreşti, prejudiciul moral cauzat în sumă de 20 000 lei, şi suma de 1500 lei cheltuielele de judecată.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 08 mai 2014, a fost admis apelul declarate de Prinico Serghei, casată integral hotărîrea Judecătoriei Donduşeni din 24 octombrie 2013 şi a fost emisă o hotărîre nouă de admitere parţială a acţiunii, fiind dispusă încasarea de la ÎM „Magt-Vest” SRL în beneficiul lui Prinico Serghei salariul neachitat în sumă de 8 432,29 lei, întîrzierea la neplata salariului în sumă de 554,40 lei şi indexarea inflaţiei în sumă de 396,32. În rest, pretenţia cu privire la încasarea prejudiciului moral a fost respinsă ca nefondată. Considerînd ilegală decizia instanţei de apel, la 21.07.2014, Prinico Serghei a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea parţială a deciziei Curţii de Apel Bălţi din 08 mai 2014 şi încasarea de la intimat a sumei procentului pentru fiecare zi de întîrziere de 5 565,31 lei, cheltuielile de judecată în mărime de 2 500 lei şi prejudiciul moral în sumă de 3 000 lei.

Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 03 decembrie 2014, recursul declarat de Prinico Serghei a fost considerat inadmisibil. La 22.01.2015, Prinico Serghei a depus cerere de revizuire a încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 03 decembrie 2014, solicitînd admiterea revizuirii, casarea încheierii şi rejudecarea pricinii. În motivarea cererii de revizuire, revizuentul a invocat temeiul prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, menţionînd că după ce a făcut cunoştinţă cu decizia instanţei de apel, a constatat că s-a comis o eroare la calcularea indexării sumei procentului de reţinere a plăţii salariale, cheltuielile de judecată şi prejudiciul moral, iar instanţa de recurs nu a examinat recursul în temeiul prevederilor art. 130 şi 342 alin. (2) lit. c) CPC.

Examinînd motivele invocate de revizuent, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ ajunge la concluzia că cererea de revizuire urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, pornind de la următoarele. În conformitate cu lit. a) alin. (1) art. 453 CPC al RM, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. 2 Revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate şi sunt probate circumstanţe, fapte ori evenimente, prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esenţiale pentru relaţiile în litigiu şi de natură să influienţeze soluţia adoptată. Drept temeiuri pentru revizuirea unei hotărîri irevocabile, de către legislator sunt definite cele conţinute în art. 449 CPC şi ele sunt indicate exhaustiv.

Pornind de la aceste cerinţe, Colegiul relevă că revizuirea unei hotărîri date de către instanţă este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărîrii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC. În acelaşi timp, acest temei trebuie să vizeze situaţia de fapt, care a fost obiectul examinării în instanţa de fond, dat fiind că instanţa de recurs verifică corectitudinea aplicării şi interpretării de către prima instanţă a normelor de drept material şi procesual, în limitele materialelor din dosar şi în limitele recursului declarat. Or, nu poate fi revizuită o hotărîre care elucidează o anumită situaţie de fapt, asupra căreia s-a pronunţat instanţa de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situaţie.

Din textul cererii de revizuire, înaintate la 22.01.2015, Colegiul civil, comercial şi de contencos administrativ constată că revizuentul solicită revizuirea încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 03 decembrie 2014, iar temeiul invocat este lit. b) art. 449 CPC. Astfel, potrivit art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Colegiul reţine că, pentru a redeschide procesul pe temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, este important ca circumstanţele sau faptele date, existente obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, să fie confirmate în faţa instanţei prin prezentarea unor probe concludente.

Legea, art. 449 lit. b) CPC, vorbeşte despre circumstanţe (fapte) necunoscute anterior petiţionarului, dar întrucît examinarea fondului cauzei prezumă că instanţa a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, este evident că o condiţie esenţială pentru admiterea revizuirii este că şi instanţei nu i-au fost şi nu au putut fi cunoscute aceste circumstanţe (fapte). Pentru acest motiv de revizuire esenţial este ca revizuentul să probeze că nu a ştiut anterior pronunţării hotărîrii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanţe sau fapte şi că nu a avut posibilitatea de a le cunoaşte, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire.

Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Astfel, ca o condiţie esenţială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanţele (faptele) să fi existat obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, ele urmînd a fi diferenţiate de faptele noi apărute după pronunţarea hotărîrii. Faptele noi apărute după darea hotărîrii pot servi temei de adresare cu o nouă acţiune în judecată, dar nu ca temei de revizuire.

Circumstanţele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influenţeze esenţial soluţia dată iniţial de instanţă, în sensul că nu orice circumstanţe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci cînd sînt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi 3 circumstanţe conduc după sine la apariţia, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părţile în litigiu şi deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei. În acelaşi timp, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, decade sau lipseşte revizuentul de posibilitatea invocării unui atare temei.

La caz, Colegiul conchide că revizuentul nu a probat nici într-un fel prezenţa acestui temei de revizuire. Or, afirmaţia cum că după ce a făcut cunoştinţă cu decizia instanţei de apel, a constatat că s-a comis o eroare la calcularea indexării sumei procentului de reţinere a plăţii salariale, cheltuielile de judecată şi prejudiciul moral, iar instanţa de recurs nu a examinat recursul în temeiul prevederilor art. 130 şi 342 alin. (2) lit. c) CPC, nu poate fi reţinută ca temei prevăzut la art. 449 lit. b) CPC - circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului. Potrivit jurisprudenţei Curţii Supreme de Justiţie, la examinarea cererii de revizuire, instanţa se limitează doar la aprecierea admisibilităţii temeiurilor de revizuire invocate.

În consecinţă, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ conchide că circumstanţele invocate de revizuent drept temei de revizuire, nu se încadrează în cele exhaustiv prevăzute la art. 449 CPC. Prin cererea – obiectul prezentei şedinţe, revizuentul nu a prezentat nici unul din temeiurile conţinute în norma indicată. Colegiul reiterează că, posibilitatea reiniţierii procesului de judecată urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenţiei, care declară preeminenţa dreptului o parte a moştenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci cînd instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie (Brumărescu v. Romania, Roşca v. Moldova).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătoreşti. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii, doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare (Roşca v. Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele menţionate Colegiu consideră că prezenta cerere de revizuire nu poate fi admisă. Astfel, Colegiul conchide că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, or retractarea neîntemeiată a unei hotărîri judecătoreşti irevocabile produce efecte grave pentru părţi, întrucît se încalcă principiul stabilităţii raporturilor juridice, fiindcă unul dintre elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, 4 că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea ( art. 449 CPC) admite revizuirea numai în cazuri strict determinate.

În baza celor expuse şi în conformitate cu art. 449, 451-453 din Codul de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Prinico Serghei împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 03 decembrie 2014, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Prinico Serghei împotriva ÎM „Magt-Vest” SRL cu privire la încasarea salariului, suma indexaţiei, procentul pentru fiecare zi de întîrziere, paguba morală şi cheltuielile de judecată. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Iuliana Oprea 5