2ra-387/15 — Anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcţie şi încasarea salariului pentru absenţa forţată de la lucru

Prima instanţă, Jud. Bălţi: A. Donos dosarul nr. 2ra-387/15 Instanţa de apel, Curtea de Apel Bălţi: Al. Gheorghieş, N. Chircu, A. Albu ÎNCHEIERE 04 martie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii: Iurie Bejenaru Iuliana Oprea examinînd, fără înştiinţarea participanţilor la proces, chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Tcaci Dina, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Dinei Tcaci împotriva Centrului Militar Teritorial Bălţi al Ministerului Apărării al Republicii Moldova cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcţie şi încasarea salariului pentru absenţa forţată de la lucru, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 16 octombrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Dina Tcaci şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 10 iunie 2014, c o n s t a t ă: La 01 octombrie 2013, Dina Tcaci a depus cerere de chemare în judecată împotriva Centrului Militar Teritorial Bălţi al Ministerului Apărării cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcţie şi încasarea salariului pentru absenţa forţată de la lucru.

În motivarea acţiunii reclamanta Dina Tcaci a indicat că în baza ordinului comandantului Centrului Militar Teritorial Bălţi al Ministerului Apărării nr. 174 din 13 septembrie 2013, a fost eliberată din funcţia specialist secţia recrutare- încorporare, consilier de clasa III, în temeiul art. 63 alin. (1) lit. c) din Legea „Cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public” nr. 158 din 04 iulie 2008 – reducerea efectivului de personal sau lichidarea funcţiei publice. Susţine că la baza concedierii sale a servit directiva şefului Marelui Stat Major al Armatei Naţionale nr. 35/2/0359 din 30 iulie 2013 „Privind punerea în aplicare a modificărilor în statele de organizare nr. 8/373 ale Centrului Militar Teritorial Bălţi” şi ordinul Centrului Militar Teritorial Bălţi nr. 56 din 09 august 2013 „Cu privire la punerea în aplicare a modificărilor în statele de organizare nr. 8/373 ale Centrului Militar Teritorial Bălţi”.

Consideră reclamanta că ordinul Centrului Militar Teritorial Bălţi al Ministerului Apărării nr. 174 din 13 septembrie 2013 este neîntemeiat şi ilegal, deoarece nu a fost respectată procedura de concediere, şi anume potrivit art. 63 alin. (2) al Legii „Cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public” nr. 158 1 din 04 iulie 2008, în cazul eliberării din funcţia publică în condiţiile art. 63 alin. (1) lit. a) – lit. c), autoritatea publică este obligată să acorde funcţionarilor publici un preaviz cu o durată de 30 de zile calendaristice, însă ea revenind din concediul anual de odihnă la 13 august 2013, a făcut cunoştinţă cu ordinul Centrului Militar Teritorial Bălţi nr. 56 din 09 august 2013 „Cu privire la punerea în aplicare a modificărilor în statele de organizare nr. 8/373 ale Centrului Militar Teritorial Bălţi”, abia la 14 august 2013 şi eliberată din funcţia publică la 13 septembrie 2013. De asemenea, susţine că au fost încălcate şi prevederile art. 63 alin. (3) al Legii „Cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public” nr. 158 din 04 iulie 2008, adică pîrîtul nu i-a propus o altă funcţie vacantă corespunzătoare în cadrul autorităţii publice, deşi în cadrul subdiviziunii Secţia Administrativ-Militară Rîşcani era vacantă o funcţie de funcţionar public de acelaşi nivel.

Cere Dina Tcaci să fie anulat ordinul Centrului Militar Teritorial Bălţi al Ministerului Apărării nr. 174 din 13 septembrie 2013, prin care a fost eliberată din funcţia specialist secţia recrutare-încorporare, consilier de clasa III cu restabilirea ei în funcţia anterior deţinută în cadrul acestei autorităţi publice şi încasarea din contul pîrîtului în beneficiul său a salariului pentru absenţa forţată de la lucru şi cheltuielile de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 10 iunie 2014, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 16 octombrie 2014, a fost respins apelul declarat de către Dina Tcaci şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 10 iunie 2014. La 31 decembrie 2014, Tcaci Dina a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd casarea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 16 octombrie 2014 şi hotărîrii Judecătoriei Bălţi din 10 iunie 2014 cu emiterea unei hotărîri noi prin care acţiunea să fie admisă. Recurenta Dina Tcaci a invocat că instanţele de judecată ierarhic inferioare au apreciat arbitrar probele administrate, fapt ce a adus la încălcarea şi aplicarea eronată a normelor de drept material şi normelor de drept procedural.

În susţinerea cererii de recurs Dina Tcaci a indicat că instanţa de apel a desconsiderat că intimatul Centrul Militar Teritorial Bălţi al Ministerului Apărării, în perioada de preaviz, nu i-a propus o altă funcţie vacantă corespunzătoare în cadrul acestei autorităţii publice, mai mult ca atît, nu a demonstrat faptul că ea nu corespundea funcţiei care era vacantă la momentul concedierii - specialist mobilizare din Secţia Administrativ-Militară Rîşcani şi că această funcţie este inclusă în Nomenclatorul funcţiilor, care necesită accesul la secretul de stat prevăzut de Regulamentul „Cu privire la asigurarea regimului secret în cadrul autorităţilor publice şi a altor persoane juridice” aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1176 din 22 decembrie 2010. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele dosarului atestă că copia de pe decizia Curţii de Apel Bălţi din 16 octombrie 2014 a fost expediată în adresa Dinei Tcaci la 17 noiembrie 2014, dar nu a fost recepţionată de către recurentă, fapt ce rezultă de pe plicul cu aviz de recomandare, restituit instanţei de apel de către oficiul poştal Bălţi-21 la 20 2 noiembrie 2014 (f.d. 131, 132). Însă, recurenta menţionează în cererea de recurs că cu decizia instanţei de apel a făcut cunoştinţă la 17 noiembrie 2014, fiind recepţionată de către avocatul ei Iurie Caraman. În circumstanţele relevante, recursul declarat de către Dina Tcaci se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege. La 27 ianuarie 2015, în adresa Centrului Militar Teritorial Bălţi al Ministerului Apărării a fost expediată copia recursului declarat de către Dina Tcaci cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei la recurs.

La 02 martie 2015, Centrul Militar Teritorial Bălţi al Ministerului Apărării a depus referinţă, solicitînd să fie considerat ca inadmisibil recursul declarat de către Dina Tcaci, cu menţinerea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 16 octombrie 2014 şi hotărîrii Judecătoriei Bălţi din 10 iunie 2014, pe care le consideră legale şi întemeiate. Examinînd temeiurile recursului declarat de către Dina Tcaci în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Conform prevederilor art. 432 alin. (1), alin. (2), alin. (3), alin. (4) şi alin. (5) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicare eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor 3 fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Dina Tcaci, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentei cu soluţia pronunţată de către instanţele de judecată ierarhic inferioare, şi nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse. Colegiul consideră că nu pot fi reţinute ca motiv al admisibilităţii prezentului recurs argumentele invocate de către recurenta Dina Tcaci precum că intimatul Centrul Militar Teritorial Bălţi al Ministerului Apărării, în perioada de preaviz, nu i- a propus funcţia vacantă corespunzătoare în cadrul acestei autorităţii publice, şi anume, de specialist mobilizare din Secţia Administrativ-Militară Rîşcani, precum şi, nu a demonstrat faptul că ea nu corespundea acestei funcţii la momentul concedierii, deoarece contravine materialelor pricinii.

Astfel, potrivit înscrisurilor din dosar, după modificarea statelor de personal, funcţii vacante corespunzătoare pregătirii, calificării şi similare celei deţinute anterior de către recurentă în cadrul Centrului Militar Teritorial Bălţi nu erau, dat fiind faptul că funcţia de specialist secţia de recrutare-încorporare a fost redusă în toate centrele militare din ţară prin directiva Şefului Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, comandant al Armatei nr. 35/2/0359 din 30 iulie 2013, fapt ce rezultă din pct. 4 din extrasul ordinului nr. 56 din 09 august 2013 „Cu privire la punerea în aplicare a modificărilor în statele de organizare nr. 8/373 ale Centrului Militar Teritorial Bălţi” emis de către Centrul Militar Teritorial Bălţi (f.d.

7-8). Mai mult decît atît, funcţia de specialist mobilizare din Secţia Administrativ- Militară Rîşcani, la care face referire recurenta, vacantă la momentul concedierii sale, prevedea o pregătire şi obligaţii funcţionale distincte funcţiei deţinute anterior de către aceasta, fiindcă trebuia să întrunească anumite condiţii legale imperative de angajare în funcţia respectivă, şi anume necesita forma 2 de acces la secretul de stat, pe cînd recurenta nu avea acces la secretul de stat la nici una din cele 4 forme prevăzute de art. 24 din Legea nr. 245 din 27 noiembrie 2008 „Cu privire la secretul de stat”. Cu atît mai mult că, reieşind din prevederile art. 26 alin. (5) din aceiaşi Lege, nu se admite numirea (angajarea) cetăţeanului într-o funcţie care implică lucrul cu informaţii atribuite la secretul de stat sau accesul la secretul de stat înainte de prezentarea concluziei asupra materialelor verificării cetăţeanului.

Or, în situaţia în care recurenta, dorind să se angajeze în funcţia respectivă, urma să depună cerere în ordine generală prevăzută de legislaţia din domeniu în vigoare.

Este irelevant şi argumentul recurentei precum că intimatul nu a prezentat instanţei de judecată probe prin care s-ar fi confirmat faptul că funcţia de specialist mobilizare din Secţia Administrativ-Militară Rîşcani este inclusă în Nomenclatorul funcţiilor care necesită accesul la secretul de stat prevăzut de Regulamentul „Cu privire la asigurarea regimului secret în cadrul autorităţilor publice şi a altor persoane juridice” aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1176 din 22 decembrie 2010, deoarece prin prisma art. 5 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 245 din 27 noiembrie 4 2008 „Cu privire la secretul de stat”, autorităţile publice centrale şi locale, în colaborare cu Serviciul de Informaţii şi Securitate aprobă nomenclatoarele departamentale de informaţii ce urmează a fi secretizate şi nomenclatoarele funcţiilor colaboratorilor cărora urmează să li se perfecteze dreptul de acces la secretul de stat.

Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constitui temei pentru casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că recursul exercitat conform Secţiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi de drept procedural, verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar şi nu temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speţa Purcell c. Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra cărora instanţa de apel s-a pronunţat deja în modul corespunzător. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Dina Tcaci ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. (1) şi alin. (2), art. 433 lit. a) şi art. 440, CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Dina Tcaci, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Iuliana Oprea 5