2ra-330/15 — Repararea prejudiciului material şi moral

prima instanţă: V. Suciu dosarul nr. 2ra-330/15 instanţa de apel: N. Budăi, I. Muruianu, N. Craiu ÎNCHEIERE 26 februarie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Sveatoslav Moldovan şi Dumitru Mardari examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Mucerscaia Ana, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mucerscaia Ana împotriva lui Focşa Veaceslav, Ninei Constantinova, Dicusar Anatolii, Russu Sergiu şi Valentinei Bradu cu privire la repararea prejudiciului material, moral şi încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 30 octombrie 2014 c o n s t a t ă La 19 aprilie 2011 Mucerscaia Ana a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Focşa Veaceslav şi Ninei Constantinova cu privire la repararea prejudiciului material, moral şi încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii a menţionat, că la 19.08.2009 procurorul Brigai Sergiu, a dispus intentarea cauzei penale nr. 2009130082 în temeiul art. 186 alin. (2) lit. b), c) şi d) din Codul penal. Face referire că, a fost intentată cauza penală la plângerile depuse la 06.05.2009, 01.06.2009 şi 09.08.2009 referitor la sustragerea bunurilor ce-i aparţin cu drept de proprietate în sumă de 74800 lei. În rezultatul efectuării acţiunilor de urmărire penală s-a stabilit, că bunurile au fost sustrase de către Focşa Veaceslav şi Constantinova Nina. Totodată, cercetarea pe cauza penală vizată a fost efectuată de către ofiţerul de urmărire penală a Inspectoratului de Poliţie Dubăsari Dicusar Anatolie, care a micşorat intenţionat şi cu rea voinţă, valoarea prejudiciului material cauzat ei până la 3000 lei.

Relevă că, Dicusar Anatolie i-a promis restituirea bunurilor sustrase şi a dus-o în eroare, impunînd-o la 31.08.2009 să scrie sub a sa dictare, cererea în adresa procurorului Sergiu Russu cu privire la renunţarea la pretenţiile materiale şi morale, fară a fi încheiată tranzacţia de împăcare. În aceaşi zi, l-a telefonat pe Dicusar Anatolie şi l-a anunţat, că nu doreşte să se împace cu Focşa Veaceslav şi Constantinova Nina, solicitând anularea cererii de 1 renunţare la pretenţii. Astfel, fără ca bunurile sustrase să-i fie restituite, procurorul Sergiu Brigai a încetat la 09.09.2009 urmărirea penală pe cauza menţionată. După încetarea urmăririi penale, Veaceslav Focşa şi Nina Constantinova au refuzat să-i restituie bunurile sustrase şi prejudiciul material cauzat.

Menţionează că, în rezultatul acţiunilor ilegale nominalizate a suferit un stres nervos în rezultatul cărui fapt s-a îmbolnăvit de diabet zaharat, fapt ce a avut ca consecinţă înrăutăţirea vederii. Astfel, cheltuielile de diagnosticare şi tratamentul bolilor, procurarea glucometrului şi a lentilelor pentru ochelari constituie suma de 7668,75 lei. Prin urmare, deoarece maladiile de care s-a îmbolnăvit nu se vindecă, şi costul tratamentului suportat este mare în raport cu pensia ce o primeşte, consideră ca fiind rezonabilă încasarea cu titlu de reparare a prejudiciului moral suma de 20000 lei.

Solicită Mucerscaia Ana încasarea în mod solidar şi în beneficiul său, din contul lui Veaceslav Focşa şi Ninei Constantinova costul real a bunurilor sustrase în mărime de 74800 lei, suma de 20000 lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral, cheltuielile legate de diagnosticarea şi tratarea bolii în sumă de 5354,32 lei şi a cheltuielilor legate de asistenţa juridică în sumă de 3000 lei. Totodată, Mucerscaia Ana a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Dicusar Anatolii, Russu Sergiu şi Valentinei Bradu cu privire la repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin acţiunile ilegale. În motivarea acţiunii Mucerscaia Ana a menţionat circumstanţele de fapt indicate în cererea de chemare în judecată declarată împotriva lui Focşa Veaceslav şi Ninei Constantinova.

Suplimentar a menţionat că, la 23.07.2010 în prezenţa procurorului Bradu Valentina a luat cunoştinţă de materialele cauzei penale nr. 2009130082, în rezultatul cărui fapt a depistat că corpurile delicte au fost falsificate. Consideră Mucerscaia Ana că, acţiunile de falsificare a probelor delicte au fost întreprinse de către Dicusar Anatolie, pe care motiv consideră oportună pretenţia cu privire la încasarea în beneficiul său din contul lui Dicusar Anatolie suma de 5800 lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral.

Solicită Mucerscaia Ana încasarea în mod solidar din contul lui Dicusar Anatolii, Russu Sergiu şi Valentinei Bradu suma de 90000 lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral, cheltuielile legate de efectuarea expertizei în sumă de 1317 lei, cheltuielile legate de deplasarea la şedinţele de judecată în sumă de 1818 lei, cheltuielile legate de tratamentul medical în sumă de 1630 lei, cheltuielile legate de depunerea cererii de apel în sumă de 105 lei precum şi încasarea din contul lui Dicusar Anatolie a costului bunurilor pierdute în sumă de 6150 lei.

Prin încheierea Judecătoriei Dubăsari din 07.10.2013 pricina civilă intentată la acţiunea Anei Mucerscaia împotriva lui Focşa Veaceslav şi Ninei Constantinova cu privire la repararea prejudiciului material, moral şi încasarea cheltuielilor de judecată s- a conexat cu pricina civilă intentată la acţiunea Anei Mucerscaia împotriva lui Dicusar Anatolii, Russu Sergiu şi Valentinei Bradu cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.

Prin hotărârea Judecătoriei Dubăsari din 05.03.2014 s-a admis parţial cererea de chemare în judecată declarată de Ana Mucerscaia, s-a încasat în mod solidar de la Constantinova Nina şi Focşa Veaceslav în beneficiul Anei Mucerscaia suma de 6150 lei 2 cu titlu de reparare a prejudiciului material, în rest pretenţiile privind repararea prejudiciului material în partea ce ţine de suma restantă în valoare de 68650 lei şi a cheltuielilor legate de diagnosticarea şi tratarea bolii în sumă de 5568,41 lei s-au respins, s-a încasat în mod solidar de la Constantinova Nina şi Focşa Veaceslav în beneficiul Anei Mucerscaia suma de 5000 lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral, în rest pretenţia privind repararea prejudiciului moral în partea ce ţine de suma restantă în valoare de 15000 lei s-a respins, s-a încasat în mod solidar de la Constantinova Nina şi Focşa Veaceslav în beneficiul Anei Mucerscaia cheltuielile de judecată legate de plata asistenţei juridice în mărime de 3000 lei şi cheltuielile de transport în mărime de 1818 lei, s-a încasat de la de la Constantinova Nina şi Focşa Veaceslav în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 334,5 lei, pretenţiile Anei Mucerscaia cu privire la încasarea în mod solidar de la Dicusar Anatolii, Russu Sergiu şi Bradu Valentina în beneficiul său a sumei de 90000 lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral,

a sumei de 1630 lei cu titlu de reparare a prejudiciului material legat de tratamentul şi diagnosticarea bolii, precum şi pretenţia cu privire la încasarea de la Dicusar Anatolii a costului bunurilor pierdute în sumă de 6150 lei, s-au respins ca neîntemeiate. În motivarea soluţiei adoptate, prima instanţa a concluzionat că, Constantinova Nina şi Focşa Veaceslav urmează să repare prejudiciul cauzat în rezultatul acţiunilor de sustragere a bunurilor ce aparţin cu drept de proprietate Anei Mucerscaia. Referitor la pretenţia Anei Mucerscaia cu privire la repararea prejudiciului material rezultat din îmbolnăvirea cu diabet zaharat şi înrăutăţirea vederii, instanţa de judecată a menţionat că, raportul de expertiză medico-legală nr. 181 din 17.05.2013 denotă lipsa legăturii cauzale între maladiile provocate şi acţiunile ilegale a Ninei Constantinova şi Focşa Veaceslav.

De asemenea, prima instanţă a conchis că, materialele pricinii atestă lipsa condiţiilor necesare a fi întrunite în vederea reparării prejudiciului rezultat din acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi a instanţelor de judecată, pe care motiv pretenţiile Anei Mucerscaia împotriva lui Dicusar Anatolii, Russu Sergiu şi Valentinei Bradu au fost respinse. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 30 octombrie 2014 s-a respins cererea de apel declarată de Mucerscaia Ana şi s-a menţinut hotărârea Judecătoriei Dubăsari din 05.03.2014. În motivarea soluţiei adoptate, instanţa de apel a reiterat argumentele menţionate în hotărârea Judecătoriei Dubăsari din 05.03.2014. La 22 decembrie 2014 Mucerscaia Ana a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 30 octombrie 2014 solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel cu restituirea pricinii spre rejudecare în alt complet de judecată.

În motivarea cererii de recurs Mucerscaia Ana a menţionat că, instanţele ierarhic inferioare au aplicat eronat normele de drept material, concluziile instanţelor de judecată sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, precum şi circumstanţele pricinii nu au fost determinate şi elucidate pe deplin. Examinând temeiul recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă 3 încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Argumentul invocat în recurs precum, că instanţele ierarhic inferioare au aplicat eronat normele de drept material, concluziile instanţelor de judecată sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, precum şi circumstanţele pricinii nu au fost determinate şi elucidate pe deplin, nu pot fi reţinute deoarece sunt declarative şi nu au suport legal, or circumstanţele cauzei au fost determinate de instanţele de judecată şi apreciate corect cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul juridic în litigiu.

Astfel, instanţa de recurs notează că, Mucerscaia Ana nu a invocat nici un argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel. În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CtEDO, fosta 4 Comisie a arătat că “... art.6 paragraf l din Convenţie, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul conchide, că din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Mucerscaia Ana ca inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Mucerscaia Ana se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Sveatoslav Moldovan Dumitru Mardari 5