2ra-35/16 — Repararea prejudiciului moral ş.a.

prima instanţă: G. Daşchevici dosarul nr. 2ra-35/16 instanţa de apel: N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol ÎNCHEIERE 14 ianuarie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu, Ion Druţă examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Nina Ursachi, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Veaceslav Mărgineanu împotriva Ninei Ursachi cu privire la repararea prejudiciului moral şi la cererea reconvenţională depusă de Nina Ursachi împotriva lui Veaceslav Mărgineanu cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 septembrie 2015, c o n s t a t ă: La data de 14 ianuarie 2014, Veaceslav Mărgineanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ninei Ursachi cu privire la repararea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii reclamantul a menţionat că, la data de 15 martie 2013, prin decizia agentului constatator din cadrul Inspectoratului de Poliţie Străşeni nr.MAI02 120704, a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenţiei prevăzută de art. 354 din Codul contravenţional şi sancţionat cu amendă în mărime de 10 unităţi convenţionale pentru faptul că la data de 07 martie 2013, între orele 13.00- 14.00, aflîndu-se în curtea casei sale de locuit din str. Iachir,2, or. Străşeni, a adresat cuvinte necenzurate în adresa pîrîtei Nina Ursachi.

Susţine că, nefiind de acord cu decizia agentului constatator, el a contestat-o în instanţa de judecată, iar prin hotărîrea Judecătoriei Străşeni din 16 mai 2013 a fost admisă contestaţia sa şi anulată decizia agentului constatator din cadrul Inspectoratului de Poliţie Străşeni nr. MAI02 120704 din 15 martie 2013, cu încetarea procesului contravenţional intentat în baza art. 354 din Codul contravenţional în privinţa sa din motivul lipsei faptei contravenţionale în acţiunile sale.

Afirmă că, pîrîta, considerînd neîntemeiată hotărîrea judecătorească menţionată, a contestat-o cu recurs, iar prin decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 20 mai 2013 a fost respins recursul declarat de Nina Ursachi ca nefondat şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Străşeni din 16 aprilie 2013. Relevă că, ulterior, pîrîta a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanţei de apel, iar prin hotărîrea Judecătoriei Străşeni din 13 august 2013 a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Nina Ursachi.

Invocă că, pîrîta a declarat recurs împotriva hotărîrii judecătoreşti menţionate, prin care a solicitat casarea hotărîrii judecătoreşti şi remiterea cauzei la o nouă examinare în instanţa de fond, motivînd prin faptul că instanţa de fond eronat a indicat că partea vătămată nu dispune de dreptul de a înainta cererea de revizuire, deoarece în acest caz necesită a fi aplicată analogia legii, precum şi că instanţa de fond nu a luat în consideraţie că martorul Varvara Grosu este în relaţii ostile cu dînsa, în acest sens fiind prezentate probele respective.

Mai invocă că, prin decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 30 octombrie 2013 a fost respins recursul declarat de Nina Ursachi ca fiind nefondat şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Străşeni din 13 august 2013. Menţionează că, a înaintat prezenta cerere din motiv că pîrîta, prin acţiunile sale (plîngerile depuse neîntemeiat, declaraţiile defăimătoare, ponegritoare), a atentat la drepturile sale nepatrimoniale, cauzîndu-i suferinţe fizice şi psihice. Susţine că, pîrîta i-a defăimat numele său, iar pe parcursul a mai mult de 7 luni, timp în care s-a examinat dosarul, i-a fost agravată starea sănătăţii. Solicită încasarea de la pîrîtă a sumei de 10000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral şi a cheltuielilor de judecată.

La data de 28 februarie 2014, Nina Ursachi a depus cerere reconvenţională împotriva lui Veaceslav Mărgineanu cu privire la repararea prejudiciului material şi moral. În motivarea acţiunii reconvenţionale pîrîta a menţionat că, Veaceslav Mărgineanu a înaintat cerere de chemare în judecată, motivînd prin faptul că, la data de 15 martie 2013, prin decizia agentului constatator din cadrul Inspectoratului de Poliţie Străşeni nr. MAI02 120704, a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenţiei prevăzută de art. 354 din Codul contravenţional, iar prin hotărîrea Judecătoriei Străşeni din 16 aprilie 2013 a fost admisă contestaţia lui şi procesul contravenţional a fost încetat. Susţine că, hotărîrea judecătorească enunţată a fost contestată cu recurs, care a fost susţinut şi de agentul constatator, însă instanţa de judecată a menţinut hotărîrea judecătorească, pe care ea o consideră nelegitimă.

Relevă că, ulterior, a fost respinsă şi cererea de revizuire depusă de ea pe motiv că ea nu este în drept să depună cerere de revizuire. Afirmă că, legislaţia naţională nu prevede acţionarea în instanţa de judecată a persoanei injuriate, reieşind din contextul că ea s-a adresat organelor de drept, care au considerat adresarea întemeiată, întocmind un proces-verbal cu privire la contravenţie în privinţa lui Veaceslav Mărgineanu absolut legal şi întemeiat. Invocă că, din cauza acţiunilor lui Veaceslav Mărgineanu i s-a înrăutăţit starea sănătăţii. Solicită încasarea de la Veaceslav Mărgineanu a costului medicamentelor în sumă de 289 de lei, a sumei de 10000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral şi a cheltuielilor de judecată.

La data de 15 octombrie 2014, Nina Ursachi a depus cerere de concretizare a pretenţiilor, solicitînd încasarea de la Veaceslav Mărgineanu a costului medicamentelor în sumă de 339 de lei, a sumei de 10000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral şi a cheltuielilor de judecată. La data de 07 noiembrie 2014, Nina Ursachi a depus cerere de încasare a cheltuielilor de judecată, solicitînd încasarea de la Veaceslav Mărgineanu a taxei de stat, a cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 500 de lei şi a cheltuielilor pentru transport şi expedierea cererilor, xerox în sumă de 73 de lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Călăraşi din 27 februarie 2015 s-au respins acţiunea iniţială şi acţiunea reconvenţională ca fiind neîntemeiate.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 septembrie 2015 s-a respins apelul declarat de Nina Ursachi şi s-a menţinut hotărîrea primei instanţe. La data de 29 octombrie 2015, Nina Ursachi a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe în partea respingerii acţiunii reconvenţionale şi emiterea în această parte a unei noi hotărîri cu privire la admiterea acţiunii reconvenţionale. În motivarea recursului a invocat că, decizia instanţei de apel este neîntemeiată şi neargumentată, deoarece instanţa de apel nu s-a expus obiectiv asupra argumentelor invocate de către ea. Prin referinţa depusă la 26 noiembrie 2015 Veaceslav Mărgineanu a solicitat respingerea recursului ca fiind neîntemeiat şi menţinerea deciziei instanţei de apel.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul a fost depus în termen, or, din materialele pricinii nu poate fi stabilit cu certitudine momentul comunicării recurentei a deciziei contestate pentru a determina respectarea termenului de declarare a recursului. De asemenea, completul consideră că, recursul declarat de Nina Ursachi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Argumentul invocat în recurs precum că, instanţa de apel nu s-a expus obiectiv asupra argumentelor invocate de către ea nu poate fi reţinut, deoarece este declarativ şi nu are suport legal, or, circumstanţele cauzei au fost determinate de instanţa de apel şi apreciate corect cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul juridic în litigiu.

Astfel, instanţa de recurs notează că, recurenta Nina Ursachi nu a invocat nici un argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel. În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „... art. 6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie concluzionează că, din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de declarare a recursului.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Nina Ursachi ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de Nina Ursachi se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu Ion Druţă