2ra-1587/14 — Repararea prejudiciului material şi moral

dosarul nr.2ra-1587/14 prima instanţă: L. Lupaşco instanţa de apel: N. Craiu, L Popova, M. Guzun DECIZIE 04 iunie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Svetlana Novac, Tatiana Vieru Dumitru Mardari, Oleg Sternioală examinând recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi Inspectoratul de Poliţie Rîşcani, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Nestor Nina împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova, Departamentului de Poliţie al Inspectoratului general de poliţie al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Inspectoratului de Poliţie mun.

Chişinău al Inspectoratului general de poliţie al Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, cu participarea intervenientului accesoriu Harea Onisim, cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Inspectoratul de Poliţie Râşcani, s-a admis apelul declarat de către Ministerul Finanţelor al RM, s-a casat hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 31 iulie 2013, prin care acţiunea înaintată de către Nestor Nina a fost admisă parţial, c o n s t a t ă La 01 februarie 2007, Nina Nestor s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova, Departamentului de Poliţie al Inspectoratului general de poliţie al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Inspectoratului de Poliţie mun.

Chişinău al Inspectoratului general de poliţie al Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, cu participarea intervenientului accesoriu Harea Onisim, cu privire la repararea prejudiciului material şi moral. În motivarea acţiunii, indică reclamanta că la 01 octombrie 2005, de către colaboratorii poliţiei ai Comisariatului de Poliţie sect. Rîşcani, a fost supusă unui control la locul unde activează şi anume, la Piaţa Agricolă „Socoleni”. Menţionează reclamanta că în urma controlului efectuat, colaboratorii poliţiei au întocmit un proces-verbal de control şi ridicare prin care i-a fost ridicat tot utilajul pe care îl avea în gestionare şi întreaga gamă de produse alimentare destinate comercializării.

Relevă reclamanta, că de către colaboratorii poliţiei au fost ridicate următoarele produse alimentare în sumă de 12850 lei şi utilaj: condiţioner „Samsung” în sumă de 9060 lei; cântar „R N 10c134 N 4908949” în sumă de 920 lei; cântar „Bezimen 10” în sumă de 15 lei; masa de metal în sumă de 1500 lei; vitrina frigorifică în sumă de 25500 lei, vitrina frigorifică verticală în sumă de 11900 lei; congelator în sumă de 13600 lei; butoi de plastic în sumă de 100 lei; perdele în sumă de 500 lei; rafturi în sumă de 2500 lei; lăzi de plastic, 15 bucăţi în sumă de 750 lei, greutăţi din fier în sumă de 500 lei. Susţine reclamanta că în total, colaboratorii poliţiei au ridicat bunuri materiale în valoare de 89695 lei.

Mai menţionează reclamanta că la 02 noiembrie 2005, a fost trasă la răspundere administrativă, în conformitate cu prevederile art. 1747 CCA al RM şi prin hotărârea Comisariatului de Poliţie sect. Râşcani mun. Chişinău, T. Nicorici i-a fost aplicată amendă în mărime de 500 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Râşcani mun. Chişinău din 16 octombrie 2006, s-a dispus anularea hotărârii Comisariatului de Poliţie sect. Râşcani mun. Chişinău, în privinţa Ninei Nestor şi clasarea cauzei. Indică reclamanta că hotărârea respectivă servea temei pentru restituirea bunurilor ridicate de la Nina Nestor conform procesului-verbal din 01.11.2005. Ca rezultat, reclamanta s-a adresat în repetate rânduri Comisariatului de Poliţie sect.

Râşcani mun. Chişinău cu cerinţa de restituire a bunurilor materiale ridicate. Pretinde Nina Nestor, că prin acţiunile nelegitime ale colaboratorilor poliţiei Comisariatului de Poliţie sect. Râşcani mun. Chişinău i-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă de 89695 lei, precum şi o daună morală ce constă din tentativa de atragere nelegitimă la răspundere administrativă a reclamantei. Aceste fapte i-au cauzat suferinţe sufleteşti, temeri, indignare, retrăiri considerabile. La momentul înaintării cererii de chemare în judecată, reclamanta nu era angajată în câmpul muncii şi nu avea surse de existenţă. Cere Nina Nestor, încasarea de la reclamanţi în mod solidar a pagubei materiale în sumă de 89695 lei, precum şi prejudiciul moral, pe care l-a estimat la suma de 200000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 28 septembrie 2009, acţiunea a fost admisă parţial. S-a încasat de la Ministerul Finanţelor al RM în beneficiul Ninei Nestor prejudiciu material în sumă de 69861 lei şi prejudiciul moral în sumă de 7000 lei. A fost refuzată admiterea acţiunii împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM, Comisariatului de poliţie Rîşcani, mun. Chişinău şi intervenientului accesoriu Ion Harea. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău don 10 iunie 2010, apelul declarat de Ministerul Finanţelor al RM, Ministerul Afacerilor Interne al RM şi Comisariatului de poliţie Rîşcani, mun. Chişinău a fost respins cu menţinerea hotărîrii primei instanţe. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 26 ianuarie 2011, recursul declarat de Ministerul Finanţelor al RM a fost admis, casată decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţă, în alt complet de judecată.

La şedinţa Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 14 martie 2012, reclamanta a depus cerere de concretizare a cerinţelor prin care aduce la cunoştinţa instanţei că colaboratorul poliţiei au ridicat din container şi nu din hală bunurile, întocmind procesul-verbal în baza art. 161 indice 2 Cod de Contravenţii Administrative al RM, iar conform hotărârii Comisariatului de Poliţie sect. Râşcani mun. Chişinău din 02 noiembrie 2005, reclamantei i-au fost confiscate bunuri şi anume utilaj în sumă de 66845 lei şi produse alimentare în sumă de 17335 lei. Mai indică reclamanta că despre faptul ridicării mărfii a fost anunţată la telefon la data de 26 noiembrie 2005 de către colaboratorul poliţiei sect.

Râşcani, A. Tulusniuc. Prin hotărârea Judecătoriei Râşcani mun. Chişinău din 03 februarie 2006 s-a dispus anularea hotărârii Comisariatului de Poliţie sect. Râşcani mun. Chişinău din 02 noiembrie 2005, cu restituirea mărfii şi a utilajului, conform procesului-verbal de control şi anexei la el. S-a adresat în repetate reînduri Comisariatului de Poliţie sect. Râşcani mun. Chişinău cu cerinţa de executare a hotărârii prin restituirea bunurilor, însă de fiecare dată era refuzată, pe motiv că la restituire urmau a fi atât reprezentanţii poliţiei cât şi directorul pieţei. Mai mult, reprezentantul poliţiei a anunţat reclamanta că nu cunoaşte unde este depozitată marfa confiscată. Ca rezultat, reclamanta s-a adresat Procuraturii s. Râşcani în privinţa acţiunilor ilegale ale lui Harea Ion.

Prin rezoluţia procurorului sect. Râşcani A. Cardaniuc din 04 aprilie 2004 s-a dispus neînceperea urmăririi penale din motivul lipsei faptului infracţiunii. Prin rezoluţia emisă, procurorul nu s-a expus asupra motivului neexecutării hotărârii instanţei de fond din 03 februarie 2006, deşi reclamanta a menţionat că, în realitate, marfa nu o putea primi. La 09 aprilie 2013, reclamanta mai depune o cerere de concretizare a cerinţelor, indicând în calitate de pârât Ministerul Finanţelor al RM, iar în fapt a menţionat suplimentar celor invocate anterior că după emiterea hotărârii Judecătoriei Râşcani mun. Chişinău din 16 octombrie 2006, prin care s-a dispus anularea hotărârii Comisariatului de Poliţie sect.

Râşcani mun. Chişinău din 02 noiembrie 2005, cu restituirea mărfii şi a utilajului, conform procesului-verbal de control şi anexei la el, a fost nevoită să întreprindă în mod repetat acţiuni în vederea restituirii bunurilor, care nu au fost restituite. Susţine reclamanta că produsele alimentare confiscate, s-au alterat, iar bunurile, printre care utilaje, au devenit nefuncţionale, astfel încât a fost constrânsă să achiziţioneze un alt condiţioner „Samsung” pentru necesităţi în activitate, la preţ de 15690 lei. Precizează reclamanta că nu a fost invitată să-i fie restituite bunurile, de asemenea, a înaintat petiţii la CP Râşcani şi la Procuratura de sector, însă măsuri nu au fost luate. Mai indică reclamanta,că prin acţiunile ilegale ale colaboratorilor poliţiei, i-a fost cauzat un prejudiciu de 90810 lei, bunurile care nu i-au fost restituite.

Prin hotărârea Judecătoriei Râşcani, mun. Chişinău din 31 iulie 2013, acţiunea a fost admisă parţial. S-a încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor al RM în beneficiul Ninei Nestor suma prejudiciului material în mărime de 90810 lei şi prejudiciul moral în sumă de 15000 lei RM, în total 105810 lei. În rest, acţiunile reclamantei împotriva Ministerului Finanţelor al RM cu privire la recuperarea prejudiciului moral, Departamentului de Poliţie al IGP MAI, Inspectoratului de poliţe Rîşcani al DP mun. Chişinău al IGP MAI şi Ministerului Afacerilor Interne al RM, au fost respinse ca neîntemeiate.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2014, apelul înaintat de Inspectoratul de poliţie Rîşcani a fost respins, iar apelul înaintat de Ministerului Finanţelor al RM a fost admis, casată hotărîrea primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care s-a admis parţial acţiunea şi s-a încasat din contul Inspectoratului de Poliţie Râşcani în beneficiul Ninei Nestor prejudiciul material în mărime de 90810 lei şi prejudiciul moral în mărime de 5000 lei, în rest cerinţele s- au respins. La 19 martie 2014, Ministerul Afacerilor Interne al RM şi Inspectoratul de Poliţie Rîşcani au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, solicitând admiterea recursului, casarea decizie instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii.

În motivarea recursului au invocat recurenţii că decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe sunt ilegale şi neîntemeiate, dat fiind faptul că instanţa de apel la examinarea pricinii nu au constatat şi nu au elucidat pe deplin circumstanţele pricinii, precum şi interpretat în mod eronat normele de drept material. În special, indică recurenţii că pe parcursul a unui an de zile Nina Nestor intenţionat nu a binevoit să-şi ridice de sine stătător produsele sale aflate în fosta hală pe care o arenda. Totodată, atrag atenţia recurenţii că marfa enumerată în procesul - verbal de control şi ridicare a fost lăsată la păstrare directorului pieţii care din declaraţiile lui, la moment, se află tot în acel depozit pe teritoriul pieţii, marfa fiind lăsată de colaboratorul de poliţie sub răspundere personală.

Mai mult, pînă la momentul actual, de către dna Nestor Nina, nu a fost prezentat nici un act care ar confirma provenienţa sau dreptul de proprietate asupra mărfii ridicate sau a utilajului păstrat pe teritoriul pieţii, iar conform declaraţiilor martorului Mihai Valeriu (f.d. 128, Vol.II), constatate de către instanţa de judecată, acesta personal a cumpărat condiţionerul şi două frigidere, iar alte două frigidere le-a luat în locaţiune, precum a mai procurat şi marfă din banii proprii. Într-o altă ordine de idei, menţionează recurenţii că instanţele ierarhic inferioare, la emiterea deciziilor îşi întemeiază argumentele pe facturile fiscale prezentate de dna Nestor Nina care datează cu 10.02.2009, vitrina frigorifică WD/WG 456 (f.d.

73 Vol.II); actul de transmitere a utilajului din 06.04.2009, vitrina frigorifică UGUR UDD (f.d. 74, Vol.II), cît şi contractul de locaţiune a vitrinei frigorifice din 06.04.2009, însă fără a lua în calcul că utilajul a fost ridicat de administraţia pieţei la 01.11.2004, iar procesul de control a fost efectuat de poliţie la 01.10.2005. Complementar, indică recurenţii că instanţa de apel neîntemeiat face trimitere la prevederile art. 1404 al Codului Civil, precum şi dispune încasarea prejudiciului de la IP Rîşcani, Nestor Nina în cererile sale nu invocă pretenţii de ordin material faţă de IP Rîşcani sau MAI, dar faţă de administraţia pieţii dlui Harea Ion. Cît priveşte prejudiciul moral, recurenţii consideră că pretenţia urmează a fi respinsă, întemeindu-şi opinia pe prevederile art. 1422 alin. (1) şi 1423 Cod civil.

Precizează recurenţii că în dosar lipsesc probe care ar proba existenţa unui asemenea prejudiciu. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi Inspectoratul de Poliţie Rîşcani întemeiat şi care urmează a fi admis, cu modificarea deciziei instanţei de apel în partea prejudiciului material, prin micşorarea sumei. În conformitate cu art.445 alin.(1) lit. e) CPC , instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să modifice decizia instanţei de apel şi/sau hotărîrea primei instanţe. Potrivit prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Examinînd înscrisurile anexate la dosar, Colegiul sesizează că, decizia instanţei de apel a fost pronunţată la 11 februarie 2014. Dată comunicării actului judecătoresc nu poate fi determinată avînd în vedere că scrisoarea de însoţire a copiei de pe decizie nu conţine data expedierii, precum şi nu este dovada de recepţie a acestuia. Ministerul Afacerilor Interne al RM şi Inspectoratul de Poliţie Rîşcani au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe la 19 martie 2014 şi astfel, acesta se consideră depus în termen. În aceste circumstanţe, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie recurge la examinarea propriu- zisă a cererii de recurs.

Din materialele dosarului se constată că în urma controlului efectuat la Piaţa Agricolă „Socoleni”, la 01 octombrie 2005, de către colaboratorii poliţiei ai Comisariatului de Poliţie sect. Rîşcani, intimatei Nistor Nina i-a fost întocmit un proces-verbal de control şi ridicare prin care i-a fost ridicat tot utilajul pe care îl avea în gestionare şi întreaga gamă de produse alimentare destinate comercializării, în sumă totală de 89695 lei. Atît procesul verbal cît şi ridicarea mărfii şi a utilajului au fost întocmite şi ridicate în lipsa reclamantei – contraveniente, ca urmare constatarea de lipsă a documentelor de provenienţă fiind declarativă. Prin hotărârea Judecătoriei Râşcani mun. Chişinău din 16 octombrie 2006, s-a dispus anularea hotărârii Comisariatului de Poliţie sect.

Râşcani mun. Chişinău din 02 noiembrie 2005, în privinţa Ninei Nestor şi clasarea cauzei, cu efect de restituire a bunurilor ridicate de la Nina Nestor conform procesului-verbal din 01 octombrie 2005, care însă, nu a fost executată de către organul de poliţie. Din aceste considerente, Nistor Nina s-a adresat cu acţiune în instanţa de judecată. Pe parcursul examinării pricinii, Nistor Nina şi-a concretizat cerinţele indicînd că prejudiciul material constituie 90810 lei. Instanţele ierarhic inferioare au emis hotărîrile respective. Învocînd că decizia instanţe de apel şi hotărîrea primei instanţe au fost emise cu încălcarea normelor de drept material, Ministerul Afacerilor Interne al RM şi Inspectoratul de Poliţie Rîşcani au atacat actul judecătoresc cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie.

Analizînd argumentele invocate în recurs prin prisma materialelor cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie îşi expune următoare poziţie. Potrivit prevederilor art. 283 alin. (1) Cod cu privire la contravenţiile administrative, în vigoare la momentul întocmirii actelor organului de poliţie şi a pronunţării hotărîrilor judecătoreşti din 16 octombrie 2006 şi 29 august 2007 (abrogat 31 mai 2009), anularea deciziei odată cu clasarea cazului cu privire la contravenţia administrativă atrage după sine restituirea sumelor de bani percepute, a obiectelor ridicate contra echivalent şi a celor confiscate precum şi anularea celorlalte restricţii, legate de decizia pronunţată anterior.

În cazul imposibilităţii restituirii obiectului se compensează costul lui. Colegiul reţine că bunurile intimatei Nistor Nina au fost ridicate în temeiul art. 251 Cod cu privire la contravenţiile administrative, nominalizat supra, precum şi aplicată amenda administrativă în temeiul art. 161 indice 2 al aceluiaşi cod. Subsecvent, potrivit prevederilor art. 1 la Legii 1545 – XIII din 25 februarie 1998, privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, respectiva lege constituie actul legislativ de bază care reglementează cazurile, modul şi condiţiile de răspundere patrimonială a statului pentru prejudiciul cauzat prin acţiunile ilicite comise în procesele penale şi contravenţionale de organele de urmărire penală, de procuratură şi de instanţele judecătoreşti.

Totuşi, Colegiul învederează că art. 3 alin. (1) lit. c) al legii, statuează că este reparabil prejudiciului material şi moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma efectuării ilegale, în cazul urmăririi penale ori judecării cauzei penale, a percheziţiei, ridicării, punerii ilegale sub sechestru a averii, eliberării sau suspendării ilegale din lucru (funcţie), precum şi în urma altor acţiuni de procedură care limitează drepturile persoanelor fizice sau juridice.

Respectiv, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa de apel corect a apreciat că acesta nu este aplicabil speţei, avînd în vedere că se referă la efectuarea acţiunilor de urmărire penală şi a aplicat prevederile art. 1404 Cod civil, potrivit căruia (1) prejudiciul cauzat printr-un act administrativ ilegal sau nesoluţionarea în termen legal a unei cereri de către o autoritate publică sau de către o persoană cu funcţie de răspundere din cadrul ei se repară integral de autoritatea publică.

Astfel, în conformitate cu prevederile alin. (2) şi (4) aceluiaşi articol, persoanele fizice au dreptul să ceară repararea prejudiciului moral cauzat prin acţiunile indicate la alin.(1). În cazul în care o autoritate publică are o obligaţie impusă de un act adoptat în scopul protecţiei contra riscului de producere a unui anumit fel de prejudiciu, ea răspunde pentru prejudiciul de acest fel cauzat sau nepreîntîmpinat prin neexecutarea obligaţiei, cu excepţia cazului cînd autoritatea publică demonstrează că a dat dovadă de diligenţă rezonabilă în executarea obligaţiei. În context, Colegiul reiterează că Inspectoratul de Poliţie Râşcani avînd deja decizia irevocabilă a Curţii de Apel Chişinău din 29 august 2007 privind anularea procesului-verbal de ridicare şi control, nu s-a conformat şi nu a restituit bunurile ridicate proprietarei, ca rezultat oferind dreptul intimatei (reclamantei) Nestor Nina de a solicita repararea prejudiciului material şi moral.

Cu referire la prejudiciului material, Colegiul reţine că instanţele ierarhic inferioare l-au apreciat în cuantum de 90810 lei. În acest sens, Colegiul constată că suma respectivă a fost solicitată de către intimată prin cererea de concretizare a cerinţelor din 09 aprilie 2013 (f.d. 106 Vol. II). Potrivit înscrisului, vitrina frigorifică, indicată la poziţia 5, este la preţul de 25500 lei. Contrar, instanţa de recurs sesizează că potrivit datelor indicate în actul din 11 aprilie 2005 (f.d. 72 Vol.II), valoarea vitrinei frigorifice este de 17820 lei. Consecvent, Colegiul consideră că din suma prejudiciului acordat de către instanţele ierarhic inferioare, urmează a fi scăzută diferenţa de preţ a vitrinei frigorifice, în mărime 7680. În asemenea circumstanţe, prejudiciul material constituie 83130 lei.

Cu referire la prejudiciul moral, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că potrivit prevederilor art. 1422 alin. (1) şi (2) Cod civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferinţe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparaţia prejudiciului prin echivalent bănesc. Prejudiciul moral se repară indiferent de existenţa şi întinderea prejudiciului patrimonial.

Potrivit art. 1423 Cod civil, mărimea compensaţiei pentru prejudiciu moral se determină de către instanţa de judecată în funcţie de caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului, dacă vinovăţia este o condiţie a răspunderii, şi de măsura în care această compensare poate aduce satisfacţie persoanei vătămate. Caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice le apreciază instanţa de judecată, luînd în considerare circumstanţele în care a fost cauzat prejudiciul, precum şi statutul social al persoanei vătămate. Astfel, Colegiul coroborând prevederile indicate şi circumstanţele cauzei, consideră că instanţele de judecată corect au stabilit că intimata, în toţi aceşti ani, a fost privată de bunurile sale, precum şi că autorităţile nu au executat hotărîrea judecătorească privind restituire a bunurilor, în consecinţă, provocîndu-i Ninei Nestor disconfort emoţional.

Această conjunctură, indubitabil, creează premisele necesare acordării unui prejudiciu moral, motiv pentru care respinge argumentul recurenţilor potrivit căruia pretenţia intimate (reclamantei) cu privire la acordarea prejudiciului moral, urmează a fi respinsă. Avînd în vedere circumstanţele expuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite cererea de recurs înaintată de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi Inspectoratul de Poliţie Rîşcani şi de a modifica decizia instanţei de apel în partea prejudiciului material prin micşorarea sumei de la 90810 lei pînă la 83130 lei, în rest decizia instanţei de apel se menţine.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. e) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se admite recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi Inspectoratul de Poliţie Rîşcani. Se modifică decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Nestor Nina împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova, Departamentului de Poliţie al Inspectoratului general de poliţie al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Inspectoratului de Poliţie mun.

Chişinău al Inspectoratului general de poliţie al Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, cu participarea intervenientului accesoriu Harea Onisim, cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, în partea prejudiciului material, prin micşorarea sumei de la 90810 (nouăzeci mii opt sute zece) lei pînă la 83130 (optzeci şi trei mii o sută treizeci) lei. În rest decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2014 se menţine. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru Dumitru Mardari Oleg Sternioală