2ra-1109/14 — Repararea prejudiciului material şi moral

Dosar nr. 2ra-1109/14 Instanţa de fond: Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău Judecător:I.Stepanov Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău Judecători: M.Anton A.Panov I.Secrieru Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 04 iunie 2014 mun. Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii: Dumitru Mardari şi Vera Macinskaia examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Mătăsaru Anatol împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Consiliului mun.

Chişinău, intervenienţi accesorii Comisariatul General de Poliţie mun. Chişinău, Inspectoratul de Poliţie Rîşcani, mun. Chişinău cu privire la constatarea dreptului încălcat, repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27 iunie 2013 prin care apelul depus de către Ministerul Finanţelor a fost admis, hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 10 aprilie 2013 a fost modificată în parte şi emisă o nouă hotărîre în această parte, ACONSTATAT : La 04 iunie 2008 Mătăsaru Anatolie a depus cerere de chemare în judecată către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Consiliul municipal Chişinău, intervenienţi accesorii: Comisariatul General de poliţie mun.

Chişinău, Inspectoratul de poliţie Rîşcani mun. 1 Chişinău, cu privire la constatarea dreptului încălcat, recuperarea prejudiciului material şi celui moral. În motivarea acţiunii, reclamantul Mătăsaru Anatol, a indicat că, la data de 22.11.2007, aproximativ la orele 12.20, a fost stopat de agenţii Politiei Rutiere pentru a-i verifica actele. După verificarea actelor, agenţii de circulaţie au găsit încâlcări în acte precum ca permisul temporar de conducere auto este expirat prin ce au şi motivat ca a încălcat regulile de circulaţie. După verificarea datelor lui personale si documentarea cazului de către agenţii de circulaţie Moga si Furtuna, la ordinul şefului, aceştia au recurs la reţinerea lui, fiind reţinut pentru a-i verifica datele personale (cu toate ca a prezentat buletinul si alte acte ce-i dovedea identitatea).

În Cps Rascani a fost reţinut in baza unui proces-verbal nr. 0067093 din 22.11.2007 pe art. 174.6 al. 2 CC RM, fiind eliberat a doua zi pe 23.11.2007 prin decizia judecătoreasca (pe dosarul nr. 4A-2101/07). Prejudiciul moral pricinuit prin aceasta reţinere abuzivă, se explică prin frica care i-au insuflat-o faţă de organele de drept şi stresul pe care i l-au produs. Imediat după reţinere, cât şi în celulă a avut o stare de anxietate şi nesiguranţă de ziua de mâine, aceste stări îl încearcă de fiecare dată când se intersectează cu organele de drept. Acest abuz este grav atât din considerentul că a fost admis de poliţe cât şi din considerentul că până în prezent încearcă să-şi restabilească drepturile încălcate şi are deja 5 ani de când merge prin diferite instanţe în speranţa că-i vor fi restabilite drepturile lui, iar persoanele care se fac vinovate de încălcarea lor vor fi pedepsite, pentru ca pe viitor să nu admită astfel de comportament faţă de nimeni.

Ori, dacă acest comportament va rămâne nepedepsit persistă riscul ca în situaţii similare să ajungă rude, prieteni, colegi. Prejudiciul moral se explică şi prin faptul că acest caz s-a întâmplat chiar de ziua lui de naştere, când el urma să ajungă acasă şi să sărbătorească cu familia, prietenii şi rudele, pe când el a fost abuzat de poliţie, reţinut şi ţinut în condiţii inumane şi degradante. La fel, în momentul în care a fost abuzat de poliţie, i-au fost rupte hainele, iar ulterior, m fost nevoit să achite serviciile de evacuare si parcarea automobilului. Celula în care a fost deţinut avea 2,2x2,2m şi în respectiva celulă se mai aflau încă alte 10 persoane, motiv din care nu a dormit noaptea.

Celula nu era dotată cu WC sau robinet, pe post de WC era o căldare descoperită în care persoanele îşi făceau necesităţile fiziologice, drept rezultat în celulă persista un aer greu şi insuportabil că era imposibil să respiri. Iluminarea era asigurată de un bec care abia lumina, cu mâncare nu a fost asigurat căci a doua zi a fost escortat în faţa unui Judecător. In fine a fost bruscat, ameninţat de agenţii Politiei Rutiere Moga si Furtuna care încercau sa-1 bage în portbagajul automobilului lor de serviciu pentru a fi transportat 2 nu ştie unde. Aceste încercări a agenţilor Rutieri de a fi băgat în portbagajul lor au fost oprite de cetăţenii Moghilda Ruslan si alţii care au şi filmat scenele date pe telefonul mobil, iar după ce agentul rutier Moga l-a agresat pe R. Moghilda si l-a deposedat de telefon ulterior izbindu-1 de asfalt cu scopul de a lichida filmările cazului, după ce telefonul nici nu a fost întors la acest moment.

In urma acestor fărădelegi si după intervenţia cetăţenilor el a căpătat posibilitatea sa telefoneze la serviciul 902 si a solicitat intervenirea politiei. După sosirea echipajului 902 si examinarea cazului a fost rugat să se deplaseze la secţia de Politie a Comisariatului Rascani pentru a documenta cazul. Cere, reclamantul Mătăsaru Anatol, admiterea acţiunii. Constatarea violării art. 5 al Convenţiei Europene. constatarea violării art. 3 al Convenţiei Europene, încasarea în mod solidar de la pârâţi a prejudiciului moral în suma de 15 000 MDL, care este o sumă ce ar veni să compenseze drepturile încălcate, încasarea în mod solidar de la pârâţi a prejudiciului material 450 lei (pentru evacuarea maşinii şi parcarea ei), încasarea în mod solidar de la pârâţi a asistentei juridice şi cheltuielilor de judecata în suma de 6500 MDL.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 10 aprilie 2013 acţiunea a fost admisă. A fost constatată violarea art. 3 şi art. 5 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, referitor la Mătăsaru Anatol, domiciliat în mun. Chişinău. A fost încasat de la Statul - Republica Moldova, prin intermediul Ministerului Finanţelor al RM, în beneficiul lui Mătăsaru Anatol, domiciliat în mun. Chişinău, prejudiciul material, în sumă de 450 lei, prejudiciul moral, în sumă de 15 000 lei şi cheltuielile de asistenţă juridică, în sumă de 6 500 lei, în total 21 950 lei (douăzeci şi unu mii nouă sute cincizeci lei). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 iunie 2013, apelul depus de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova a fost admis.

Hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 10 aprilie 2013 a fost modificată, în partea prejudiciului moral şi a cheltuielelor pentru asistenţă juridică, şi în această parte s-a dispus micşorarea sumelor încasate în beneficiul lui Mătăsaru Anatol din contul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova pentru recuperarea prejudiciului moral de la 15 000 lei până la 3000 lei şi suma încasată cu titlu de cheltuieli de judecată pentru asistenţă juridică de 6 500 lei până la 1 500 lei. În rest hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 10 aprilie 2013 a fost menţinută. La data de 29 august 2013, Mătăsaru Anatolie a contestat cu recurs decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 iunie 2013, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi pronunţarea unei noi hotărîri de menţinerea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 10 aprilie 2013. Prin încheierea Colegiului, Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 20 noiembrie 2013, recursul depus de către Mătăsaru Anatolie s-a considerat inadmisibil. 3 Invocînd ilegalitatea aceleiaşi decizii din 27 iunie 2013, la 24 decembrie 2013 Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova a depus cerere de recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. În motivarea recursului Ministerul Finanţelor a indicat că, decizia instanţei de apel a fost adoptată cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi cu încălcarea normelor de drept procedural.

Totodată, mai invocă recurentul că, instanţa de apel nu a constatat şi elucidat toate circumstanţele care au importanţă pentru justa soluţionare a litigiului. Din actele pricinii rezultă cu certitudine că copia motivată a deciziei instanţei de apel din data de 27 iunie 2013 a fost expediată în adresa părţilor la 11 iulie 2013. Instanţa de recurs constată că la materialele cauzei nu sunt anexate probe confirmative care ar certifica data recepţionării de către recurent a copiei deciziei motivate a instanţei de apel, însă, instanţa reţine faptul că la data de 29 iulie 2013 Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău a expediat în adresa Ministerului Justiţiei al RM titlu executoriu nr. 2-12815/13 din data de 10.04.2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mătăsaru Anatolie împotriva Ministerului Finanţelor cu privire la repararea prejudiciului material şi moral în vederea executării acestuia.

Mai mult de cît atît, Colegiul judiciar constată că la data de 29 august 2013 Mătăsaru Anatolie a depus recurs împotriva deciziei recurate, iar la 23 octombrie 2013, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în conformitate cu art. 439 al. (2) CPC a expediat în adresa Ministerului Finanţelor al RM copia recursului depus de către Mătăsaru Anatolie, cu informarea concomitentă a acestora despre necesitatea obligatorie a depunerii referinţei în termenul stabilit.(f.d.53). Avînd în vedere faptul că materialele cauzei contrazic cu vehemenţă cele menţionate de către recurentul Ministerul Finanţelor despre data recepţionării deciziei instanţei de apel, prin prisma prevederilor art. 434 CPC, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, consideră recursul Ministerului Finanţelor al RM depus la data de 24 decembrie 2013 este cu omiterea termenului de declarare a recursului.

Examinînd temeiurile recursului, în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul declarat de către Ministerul Finanţelor al RM este inadmisibil. În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu dispoziţia art. 432 alin. (1) C.P.C., părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

4 Conform prevederilor art. 433 lit. b) C.P.C., cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; Completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că, temeiurile recursului declarat nu se încadrează în prevederile art. 432 alin. (2), (3) şi (4) C.P.C.. Mai mult de cît atît, cauza a fost judecată cu respectarea normelor de drept material şi procesual, iar recursul fiind vădit neîntemeiat. Călăuzindu-se de prevederile art. 440 C.P.C. al RM, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 C.P.C.

şi anume la lit. b), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434CPC. În acest sens, instanţa de recurs accentuează că, potrivit art. 440, alin. (1) C.P.C., în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului.

Astfel, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, aplicînd corespunzător normele de drept material şi respectînd normele de drept procedural, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Ministerul Finanţelor al RM ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. b), art. 440 alin. (1) C.P.C., completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Recursul declarat de către Ministerul Finanţelor al RM se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Vera Macinskaia 5