2ra-1110/14 — Încasarea prejudiciului moral

Prin hotărârea judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 17 iulie 2013 fost respinsă cererea de chemare în judecată a lui Buzadji Piotr împotriva Ministerului Finanţelor, intervenientului accesoriu Procuratura Generală privind încasarea prejudiciului material şi moral, şi a fost admisă parţial cererea de chemare în judecată a Anei Buzadji, Buzadji Dumitru şi Buzadji Constantin prin care s-a încasata prejudiciului material şi moral din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Finanţelor, în beneficiul Anei Buzadji, prejudiciul material în sumă de 10000 lei, prejudiciul moral în sumă de 10000 lei şi cheltuielile pentru asistenţă juridică în sumă de 1000 lei, în beneficiul lui Buzadji Dumitru, prejudiciul material în sumă de 10000 lei, prejudiciul moral în sumă de 10000 lei şi cheltuielile pentru asistenţă juridică în sumă de 1000 lei, în beneficiul lui Buzadji Constantin, prejudiciul material în sumă de 10000 lei, prejudiciul moral în sumă de 10000 lei şi cheltuielile pentru asistenţă juridică în sumă de 1000 lei, în rest pretenţiile au fost respinse ca neîntemeiate. 1

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 decembrie 2013 s-a respins cererile de apel declarate de Buzadji Piotr şi Ministerul Finanţelor. S-a admis cererea de apel declarată de Buzadji Ana, Buzadji Dumitru şi Buzadji Constantin.

S-a casat hotărîrea judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 17 iulie 2013 în partea în care s-a încasat din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Finanţelor, în beneficiul Anei Buzadji prejudiciul material în mărime de 10000 lei, prejudiciul moral în mărire de 10000 lei şi cheltuielile asistenţă juridică în mărire de 1000 lei, s-a încasat din contul Ministerul Finanţelor, în beneficiul lui Buzadji Dumitru prejudiciul material în mărime de 10000 lei, prejudiciul moral în mărime de 10000 lei şi cheltuielile de judecată pentru acordarea asistenţei juridice în mărime de 1000 lei, s-a încasat din contul Ministerului Finanţelor, în beneficiul lui Buzadji Constantin prejudiciul material în mărime de 10000 lei prejudiciul moral în mărime de 10000 lei şi cheltuielile de judecată pentru acordarea asistenţei juridice în mărime de 1000 lei.

S-a emis o nouă hotărîre nouă prin care s-a admis parţial pretenţiile Anei Buzadji, Buzadji Dumitru şi Buzadji Constantin şi s-a încasat din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Finanţelor, în beneficiul Anei Buzadji prejudiciul material în sumă de 25000 lei, prejudiciul moral în sumă de 30000 lei şi cheltuielile de asistenţă juridică în sumă de 1000lei, în beneficiul lui Buzadji Dumitru, prejudiciul material în sumă de 18000 lei, prejudiciul moral în sumă de 30000 lei şi cheltuielile pentru asistenţă juridică în sumă de 1000 lei, în beneficiul lui Buzadji Constantin, prejudiciul material în sumă de 25000 lei, prejudiciul moral în sumă de 30000 lei şi cheltuielile de asistenţă juridică în sumă de 1000 lei.

S-a menţinut hotărîrea judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 17 iulie 2013 privind respingerea ca nelegitimă şi neîntemeiată a cererii de chemare în judecată a lui Buzadji Piotr împotriva Ministerul Finanţelor.

La 03 februarie 2014 Buzadji Piotr, Buzadji Ana, Buzadji Dumitru şi Buzadji Constantin au declarat recurs împotriva hotărîrii judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 17 iulie 2013 şi deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04 decembrie 2014 şi casarea integrală a hotărîrii judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 17 iulie 2013 şi a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04 decembrie 2014, cu emiterea unei decizii privind admiterea integrală a acţiunii.

În motivarea recursului recurenţii au invocat că instanţa de fond şi de apel eronat au interpetat prevederile art.3,6,10,11 din Legea nr.1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti şi art.1422 şi 1423 Cod civil, or potrivit sentinţei judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 09 iunie 2011 instanţa l-a achitat pe Bujadji Piotr pe 15 capete de acuzare, iar prin respingerea pretenţiilor lui Buzadji Piotr i-au fost încălcate drepturile fundamentale şi accesul liber la justiţie.

La 07 februarie 2014, Ministerul Finanţelor a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04 decembrie 2013, solicitând casarea Deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04 decembrie 2013 şi a hotărîrii Judecătoriei 2 Rîşcani mun. Chişinău din 17 iulie 2013 şi emiterea unei hotărîrii noi de respingerea a pretenţiilor.

În motivarea recursului recurentul a reiterat că instanţele inferioare nu au stabilit corect de către cine şi în circumstanţe ilegale s-au cauzat suferinţe morale, prin ce s-au manifestat acestea, în ce constă graviditatea prejudiciului cauzat deoarece urmărirea penală s-a desfăşurat în conformitate cu prevederile Codului de Procedură Penală. Cuantumul sumelor acordate cu titlul prejudiciului moral este exagerat şi nejustificat. Cheltuielile de asistenţă juridică la fel au fost admise nejustificat deoarece partea trebuie să le formuleze şi să le probeze prin liste detaliate să facă referire la modul veridic de prestare a serviciilor, precum şi onorariul perceput pentru o oră de reprezentare în instanţă.

Potrivit scrisorii Curţii de Apel Chişinău se relevă că în adresa recurenţilor Buzadji Piotr, Buzadji Ana, Buzadji Dumitru şi Buzadji Constantin Decizia Curţii de Apel din 04 decembrie 2013 a fost expediată la 14 ianuarie 2014, deci recursul înaintat la 03 februarie 2014 este depus în termen.

Recurentul Ministerul Finanţelor a invocat că decizia instanţei de apel a recepţionat-o la 21 ianuarie 2014, deci s-a conformat prevederilor legale şi recursul declarat la 07 februarie februarie 2014 este depus în termen.

La 18 martie 2014, recurenţii au depus referinţă la recursul înaintat de Ministerul Finanţelor, prin care solicită să fie respins ca neîntemeiat.

În conformitate cu art.432 Cod de Procedură Civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Analizând modul în care recurenţii Buzadji Piotr, Buzadji Ana, Buzadji Dumitru şi Buzadji Constantin şi Ministerul Finanţelor şi-au exercitat dreptul la recurs, Colegiul consideră recursurile înaintate drept inadmisibile din următoarele motive.

Potrivit art. 437 alin.(1) lit. f) Cod de Procedură Civilă cererea de recurs trebuie să conţină, printre altele, esenţa şi temeiurile recursului, argumentul ilegalităţii deciziei atacate”. Totodată, participanţii la proces sunt în drept să declare recurs numai în cazul în care invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) sau (4) Cod de Procedură Civilă. Astfel, recursul împotriva deciziei instanţei de apel este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea actului de dispoziţie contestat. Colegiul constată că argumentele invocate de recurent în cererea de recurs vizează temeinicia deciziei instanţei de apel şi a hotărârii instanţei de fond şi ar putea fi încadrate temeiul prevăzut de art. 386 alin.(1) lit. b) Cod de Procedură Civilă, aplicabil doar procedurii de apel. Asemenea temei nu se regăseşte în art. 432 Cod de Procedură Civilă aplicabil recursului.

Colegiul reţine că, potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Cod de Procedură Civilă, instanţa de recurs nu verifică 3 modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de Procedură Civilă, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de Procedură Civilă. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Cu referire la argumentul recurentului privind aplicarea eronată de către instanţele judecătoreşti inferioare a normelor de drept material, Colegiul menţionează că în cererea de recurs nu se indică prin ce s-a manifestat aplicarea eronată a normelor de drept material şi din care circumstanţe aceasta rezultă. Colegiul reţine că acest argument al recurentului poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudenţa sa constantă că art. 6 paragraful 1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva deciziei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi a apreciat corect probele administrate, iar argumentele invocate în cererea de recurs poartă caracter declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Buzadji Piotr, Buzadji Ana, Buzadji Dumitru şi Buzadji Constantin şi Ministerul Finanţelor.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de Procedură Civilă, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se recunoaşte inadmisibil recursul declarat de Buzadji Piotr, Buzadji Ana, Buzadji Dumitru şi Buzadji Constantin împotriva hotărîrii judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 17 iulie 2013 şi a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04 decembrie 2014. 4 Se recunoaşte inadmisibil recursul declarat de Ministerul Finanţelor împotriva hotărîrii judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 17 iulie 2013 şi deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04 decembrie 2013. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Galina Stratulat Judecătorii Iurie Bejenaru Dumitru Mardari 5