2ra-1191/14 — Constatarea faptului încălcării dreptului la executare în termenul rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi repararea prejdiciului moral.

Dosar nr. 2ra- 1191/14 Instanţa de fond: Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău Judecător: Iu. Potîngă Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău Judecători: N. Vascan Iu. Cotruţă I.Secrieru Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 30 aprilie 2014 mun.

Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii: Dumitru Mardari şi Vera Macinskaia examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ministerul Finanţelor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Bogaci Victor împotriva Ministerului Finanţelor cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la executare în termenul rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi repararea prejdiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din data de 20 februarie 2013, prin care apelul depus de către Bogaci Victor a fost admis, hotărîrea Judecătoriei Răşcani mun.

Chişinău din 30 iulie 2012 a fost casată şi emisă o nouă hotărîre de admitere parţială a acţiunii, ACONSTATAT : La data de 06 aprilie 2012 Bogaci Victor s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la executare în termenul rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi repararea prejdiciului moral. In motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că prin hotărîrea instanţei de 1 contencios administrative a Curţii de Apel Chişinău din 07.06.2011 s-a admis partial cererea de chemare în judecată depusă de către Bogaci Victor împotriva Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale privind eliberarea informaţiei solicitate repararea prejudiciului moral, s-a obligat pîrîtul să prezinte reclamantului în termen de 5 zile informaţia solicitată prin cererea din 26.11.2009 în volum deplin, în rest acţiunea a fost respinsă.

Prin decizia Colegiului Civil al Curţii Supreme de Justiţie din 26.10.2011 s-a admis recursul declarat de Bogaci Victor, a fost casată parţial hotărârea instanţei de contencios administrativ a Curţii de Apel Chişinău din 07.06.2011 în partea respingerii acţiunii privind repararea prejudiciului moral, cu pronunţarea în această parte a unei noi hotărîri, prin care se încasează de la pîrîtul Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale în beneficiul reclamantului Bogaci Victor prejudiciul moral în sumă de 500 lei. Reclamantul Bogaci Victor menţionează că hotărârea judecătorească a intrat în vigoare la data de 26.10.2011, iar, la data de 14.12.2011 Curtea de Apel Chişinău a expediat în adresa pîrîtului Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale hotărîrile judecătoreşti, care sunt executorii, însă ultima ignorează şi intenţionat nu execută hotărîrile respective.

Reclamantul Bogaci Victor consideră că prin încălcarea drepturilor reclamantului la executarea hotărârii judecătoreşti definitive în termenul rezonabil, reclamantul a fost lipsit de dreptul la proprietate, prin neachitarea prejudiciului moral în sumă de 500 lei. Reclamantul Bogaci Victor, în temeiul art. 1 Protocol 1 al CEDO, a Legii nr. 87 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, consideră că prin imposibilitatea executării hotărârii judecătoreşti nominalizate, i se încalcă dreptul de proprietate, stabilit de art. 1 Protocolul nr. 1 adiţional CEDO, fapt care duce la frustrări morale, care sunt estimate de reclamant la suma de 10000 lei.

Prin hotărîrea judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 30 iulie 2012, s-a admis parţial cererea de chemare în judecată a reclamantului Bogaci Victor şi s-a constatat faptul încălcării dreptului reclamantului Bogaci Victor la executarea în termen rezonabil a hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 07.06.2011 şi a deciziei Colegiului civil şi de .tencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 26.10.2011, în partea ce ţine de prezentarea reclamantului în termen de 15 zile informaţia solicitate prin cererea din 26.11.2009 în volum deplin, care constituie în sine o satisfacţie echitabilă pentru prejudiciul moral, în rest acţiunea fiind respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinpu din 20 februarie 2013 a fost admisă cererea de apel declarată de către apelantul Bogaci Victor.

A fost casată hotărîrea judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 30 iulie 2012, în partea respingerii pretenţiei reclamantului Bogaci Victor, privind încasarea de la pîrîtul Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova în beneficiul reclamantului a prejudiciului moral în mărime de 10000 lei şi în această parte se adoptă o hotărîre 2 nouă, prin care: a fost admisă parţial cerinţa reclamantului Bogaci Victor privind încasarea prejudiciului moral şi se încasează de la pîrîtul Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova în beneficiul reclamantului prejudiciul moral în mărime de 1500 (una mie cinci sute) lei. Hotărîrea judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 30 iulie 2012, în partea constatării faptului încălcării dreptului reclamantului Bogaci Victor la executarea în termen rzonabil a hotărîrii Colegiului civil şi de contencios administrativ a Curţii de Apel Chişinău :n 07.06.2011 şi a deciziei Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme ie Justiţie din 26.10.2011, referitor la obligarea prezentării reclamantului în termen de 15 le a informaţiei solicitate prin cererea din 26.11.2009 în rest a fost menţinută. Invocînd ilegalitatea acestei decizii, la 10 februarie 2014, Ministerul Finanţelor a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel cu pronunţarea unei noi hotărîri de menţinere a hotărîrii primei instanţe.

În motivarea recursului Ministerul Finanţelor a indicat că, decizia instanţei de apel a fost adoptată cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi cu încălcarea normelor de drept procedural. Totodată, mai invocă recurentul că, instanţa de apel nu a constatat şi elucidat toate circumstanţele care au importanţă pentru justa soluţionare a litigiului. Din actele pricinii rezultă cu certitudine că decizia a fost pronunţată la 20 februarie 2013, însă la materialele cauzei lipsesc date care ar certifica data recepţionării de către recurent a copiei deciziei recurate. Astfel, prin prisma prevederilor art. 434 C.P.C., instanţa de recurs consideră că recursul depus la data de 10 februarie 2014 de către Ministerul Finanţelor a fost declarat în termen.

Examinînd temeiurile recursului, în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul declarat de către Ministerul Finanţelor este inadmisibil. În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu dispoziţia art. 432 alin. (1) C.P.C., părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) C.P.C., cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) C.P.C..

Completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că, temeiurile recursului declarat nu se încadrează în prevederile art. 432 alin. (2), (3) şi (4) C.P.C.. Mai mult de cît atît, cauza a fost judecată cu respectarea normelor de drept material şi procesual, iar recursul fiind vădit neîntemeiat. 3 Călăuzindu-se de prevederile art. 440 C.P.C. al RM, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 C.P.C. şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) C.P.C..

În acest sens, instanţa de recurs accentuează că, potrivit art. 440, alin. (1) C.P.C., în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului. Astfel, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, aplicînd corespunzător normele de drept material şi respectînd normele de drept procedural, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Ministerul Finanţelor ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) C.P.C., completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Recursul declarat de către Ministerul Finanţelor se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Preşedintele şedinţei, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Vera Macinskaia 4