2ra-3887/13 — Încasarea prejudiciilor

Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău Dosarul nr. 2ra-3887/13 Judecător: I. Stepanov Curtea de Apel Chişinău Judecători: A. Marina, A. Panov, I. Secrieru Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 20 noiembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecători: Ion Corolevschi, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Mătăsaru Anatol, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de Mătăsaru Anatol către Ministerul Finanţelor al RM, Ministerul Afacerilor Interne al RM, Consiliul municipal Chişinău, intervenienţi accesorii Comisariatul General de Poliţie mun.

Chişinău, Inspectoratul de poliţie Rîşcani, mun. Chişinău, cu privire la constatarea dreptului încălcat, recuperarea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27 iunie 2013, CONSTATĂ : La 04 august 2008 Mătăsaru Anatol a depus cerere de chemare în judecată către Ministerul Finanţelor, Ministerul Afacerilor Interne, Consiliul municipal Chişinău, intervenienţi accesorii Comisariatul General de Poliţie mun. Chişinău, Inspectoratul de poliţie Rîşcani mun. Chişinău, cu privire la constatarea dreptului încălcat, recuperarea prejudiciului material şi moral. În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că, la data de 22.11.2007, aproximativ la orele 12.20, a fost stopat de agenţii Poliţiei Rutiere pentru a-i verifica actele.

După verificarea actelor, agenţii de circulaţie au găsit încălcări în acte precum că permisul temporar de conducere auto este expirat prin ce au şi motivat că a încălcat regulile de circulaţie. După verificarea datelor lui personale şi documentarea cazului de către agenţii de circulaţie Moga si Furtuna, la ordinul şefului lor, Dumitriu, aceştea au recurs la reţinerea lui, fiind reţinut pentru a-i verifica datele personale (cu toate că a prezentat buletinul şi alte acte ce-i dovedea identitatea). În CPS Rîşcani, mun. Chişinău a fost reţinut în baza unui proces-verbal nr. 0067093 din 22.11.2007 pe art. 174.6 alin. (2) CCo RM, fiind eliberat a doua zi pe 23.11.2007 prin decizia judecătoreasca (pe dosarul nr. 4A-2101/07).

Prejudiciul moral pricinuit prin aceasta reţinere abuziva, se explică prin frica care i-au insuflat-o faţă de organele de drept şi stresul pe care i l-au produs şi este imens. 1 Imediat după reţinere, cît şi în celulă a avut o stare de anxietate şi nesiguranţă în ziua de mîine, aceste stări îl încearcă de fiecare dată cînd se intersectează cu organele de drept. Acest abuz este grav atît din considerentul că a fost admis de poliţe cît şi din considerentul că pînă în prezent încearcă să-şi restabilească drepturile încălcate şi are deja 5 ani de cînd merge prin diferite instanţe în speranţa că-i vor fi restabilite drepturile lui, iar persoanele care se fac vinovate de încălcarea lor vor fi pedepsite, pentru ca pe viitor să nu admită astfel de comportament faţă de nimeni.

Or, dacă acest comportament va rămîne nepedepsit, persistă riscul ca în situaţii similare să ajungă rude, prieteni, colegi. Prejudiciul moral se explică şi prin faptul că acest caz s-a întîmplat chiar de ziua lui de naştere, cînd el urma să ajungă acasă şi să sărbătorească cu familia, prietenii şi rudele, pe cînd el a fost abuzat de poliţie, reţinut şi ţinut în condiţii inumane şi degradante. La fel, în momentul în care a fost abuzat de poliţie, i-au fost rupte hainele, iar ulterior, a fost nevoit să achite serviciile de evacuare şi parcare a automobilului. Celula în care a fost deţinut avea 2,2 x 2,2 m şi în respectiva celulă se mai aflau încă alte 10 persoane, motiv din care nu a dormit noaptea.

Celula nu era dotată cu WC sau robinet, pe post de WC era o căldare descoperită în care persoanele îşi făceau necesităţile fiziologice, drept rezultat în celulă persista un aer greu şi insuportabil că era imposibil să respiri. Iluminarea era asigurată de un bec care abia lumina, cu mîncare nu a fost asigurat căci a doua zi a fost escortat în faţa unui judecător. În fine a fost bruscat, ameninţat de agenţii Politiei Rutiere, Moga şi Furtuna care încercau să-l bage în portbagajul automobilului lor de serviciu pentru a fi transportat nu ştie unde. Aceste încercări a agenţilor rutieri de a-l băga în portbagajul lor au fost oprite de cetăţenii Moghilda Ruslan şi alţii care au şi filmat scenele date pe telefonul mobil, iar după ce agentul rutier Moga l-a agresat pe R. Moghilda şi l-a deposedat de telefon, ulterior izbindu-l de asfalt cu scopul de a lichida filmările cazului, iar telefonul nici nu a fost întors pînă la acest moment.

În urma acestor fărădelegi şi după intervenţia cetăţenilor, el a căpătat posibilitatea sa telefoneze la serviciul 902 şi a solicitat intervenţia poliţiei. După sosirea echipajului 902 şi examinarea cazului a fost rugat să se deplaseze la secţia de Politie a Comisariatului Rîşcani pentru a documenta cazul. Cere reclamantul Mătăsaru Anatol, admiterea acţiunii, constatarea violării art. 3 şi 5 al Convenţiei Europene, încasarea în mod solidar de la pîrîţi a prejudiciului moral în suma de 15 000 lei, care este o sumă ce ar veni să compenseze drepturile încălcate, încasarea în mod solidar de la pîrîţi a prejudiciului material de 450 lei (pentru evacuarea maşinii şi parcarea ei), încasarea în mod solidar de la pîrîţi a asistenţei juridice şi cheltuielilor de judecata în suma de 6 500 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 10 aprilie 2013, acţiunea depusă de Mătăsaru Anatol a fost admisă în sensul formulat. La 12 aprilie 2013, Ministerul Finanţelor al RM a contestat cu apel hotărîrea instanţei de fond, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 10 aprilie 2013, cu emiterea unei hotărîri noi prin care acţiunea înaintată de Mătăsaru Anatol să fie respinsă ca neîntemeiată. În motivarea cererii, apelantul a indicat că la examinarea cauzei instanţa nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea 2 pricinii în fond, a interpreta şi a aplicat eronat normele dreptului material şi nu a analizat multilateral şi multiaspectual probele aduse de părţi în cadrul procesului.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 iunie 2013, a fost admis apelul declarat de Ministerul Finanţelor al RM şi s-a modificat hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 10 aprilie 2013 în partea prejudiciului moral şi a chletuielilor pentru asistenţă juridică, după cum urmează: s-au micşorat sumele încasate în beneficiul lui Mătăsaru Anatol din contul Ministerului Finanţelor al RM pentru recuperarea prejudiciului moral de la 15 000 lei pînă la 3 000 lei şi suma încasată cu titlu de cheltuieli de judecată pentru asistenţă juridică de la 6 500 lei pînă la 1 500 lei. În rest, hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 10 aprilie 2013 a fost menţinută. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt în parte întemeiate.

În motivarea deciziei, instanţa de apel a invocat prevederile art. 1423 alin. (1) Cod civil al RM, care statuiază că mărimea compensaţiei pentru prejudiciu moral se determină de către instanţa de judecată în funcţie de caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului, dacă vinovăţia este o condiţie a răspunderii, şi de măsura în care această compensare poate aduce satisfacţie persoanei vătămate. De asemenea conform prevederile alin. (2) a aceluiaşi articol, caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice le apreciază instanţa de judecată, luînd în considerare circumstanţele în care a fost cauzat prejudiciul, precum şi statutul social al persoanei vătămate.

Instanţa de apel şi-a argumentat decizia şi în baza art. 1422 Cod civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferinţe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparaţia prejudiciului prin echivalent bănesc. Potrivit art. 11 din Legea nr. 1545 din 25.02.1998, privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, mărimea compensaţiei pentru repararea prejudiciului moral se stabileşte de instanţa de judecată în modul prevăzut de prezenta lege.

Mărimea concretă a compensaţiei se determină luîndu-se în considerare gravitatea infracţiunii de a cărei săvîrşire a fost învinuită persoana respectivă, caracterul şi gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală şi la examinarea cauzei penale în instanţa de judecată, rezonanţa pe care a avut-o în societate informaţia despre învinuirea persoanei, durata urmăririi penale, precum şi durata examinării cauzei penale în instanţa de judecată, natura dreptului personal lezat şi locul lui în sistemul de valori al persoanei, suferinţele fizice, caracterul şi gradul suferinţelor psihice, măsura în care compensaţia bănească poate atenua suferinţele fizice şi psihice cauzate, durata aflării nelegitime a persoanei în detenţie.

Totodată, a fost indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată în partea în care acţiunea lui Mătăsaru Anatol cu privire la constatarea dreptului încălcat, a fost admisă. 3 La 29 august 2013, Mătăsaru Anatol a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27 iunie 2013, cu menţinerea integrală a hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 10 aprilie 2013. În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse în cererea de chemare în judecată.

Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei. Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). 4 Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de Mătăsaru Anatol, asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Mătăsaru Anatol ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Mătăsaru Anatol, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27 iunie 2013, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Mătăsaru Anatol către Ministerul Finanţelor al RM, Ministerul Afacerilor Interne al RM, Consiliul municipal Chişinău, intervenienţi accesorii Comisariatul General de poliţie mun. Chişinău, Inspectoratul de poliţie Rîşcani, mun. Chişinău, cu privire la constatarea dreptului încălcat, recuperarea prejudiciului material şi a celui moral.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ion Corolevschi Iuliana Oprea 5