2r-527/15 — Repararea prejudiciului material şi moral

prima instanţă: L. Lupaşco dosarul nr. 2r-527/15 instanţa de apel: N. Craiu, L Popova, M. Guzun DECIZIE 19 august 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iuliana Oprea, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Inspectoratul de poliţie Rîşcani municipiul Chişinău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Ninei Nestor împotriva Ministerului Finanţelor, Departamentului de poliţie al Inspectoratului general al poliţiei, Inspectoratului de poliţie Rîşcani municipiul Chişinău al Direcţiei de poliţie municipiul Chişinău a Inspectoratului general al poliţiei şi Ministerului Afacerilor Interne, intervenient accesoriu Onisim Harea cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 07 mai 2015, prin care a fost respinsă cererea cu privire la explicarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2014 depusă de către Inspectoratul de poliţie Rîşcani municipiul Chişinău, c o n s t a t ă: La 01 februarie 2007, Nina Nestor a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor, Ministerului Afacerilor Interne, Comisariatului General de Poliţie şi Comisariatului de poliţie Rîşcani mun.

Chişinău, intervenient accesoriu Onisim Harea cu privire la repararea prejudiciului material şi moral. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că la 01 octombrie 2005, de către colaboratorii poliţiei ai Comisariatului de poliţie Rîşcani a fost supusă unui control la locul, unde activează şi, anume, la Piaţa Agricolă „Socoleni”. Menţionează că în urma controlului efectuat, colaboratorii poliţiei au întocmit un proces-verbal de control şi ridicare, prin care i-a fost ridicat tot utilajul, pe care îl avea în gestionare şi întreaga gamă de produse alimentare destinate comercializării.

Susţine că de către colaboratorii poliţiei au fost ridicate următoarele: produse alimentare în sumă de 12850 lei şi utilaj: condiţioner „Samsung” în sumă de 9060 lei; cântar „R N 10c134 N 4908949” în sumă de 920 lei; cântar „Bezimen 10” în sumă de 15 lei; masa de metal în sumă de 1500 lei; vitrina frigorifică în sumă de 25500 lei, vitrina frigorifică verticală în sumă de 11900 lei; congelator în sumă de 13600 lei; butoi de plastic în sumă de 100 lei; perdele în sumă de 500 lei; rafturi în sumă de 2500 lei; lăzi de plastic, 15 bucăţi în sumă de 750 lei şi greutăţi din fier în sumă de 500 lei. Afirmă că colaboratorii poliţiei au ridicat bunuri materiale în valoare totală de 89695 lei. Invocă că la 02 noiembrie 2005, ea a fost trasă la răspundere administrativă în conformitate cu prevederile art. 1747 CCA şi prin hotărârea Comisariatului de poliţie Rîşcani mun.

Chişinău, T. Nicorici i-a fost aplicată o amendă în mărime de 500 lei, însă ulterior, prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 16 octombrie 2006 a fost anulată hotărârea Comisariatului de poliţie Rîşcani mun.Chişinău în privinţa sa şi a fost clasată cauza. Mai invocă că hotărârea respectivă servea temei pentru restituirea bunurilor ridicate de la ea conform procesului-verbal de control şi ridicare din 01 octombrie 2005. Menţionează că ea s-a adresat în repetate rânduri la Comisariatul de poliţie Rîşcani mun. Chişinău cu cerinţa de restituire a bunurilor materiale ridicate. Susţine că prin acţiunile nelegitime ale colaboratorilor poliţiei Comisariatului de poliţie Rîşcani mun. Chişinău i-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă de 89695 lei, precum şi o daună morală, ce constă din tentativa de atragere nelegitimă la răspundere administrativă a reclamantei.

Aceste fapte i-au cauzat suferinţe sufleteşti, temeri, indignare, retrăiri considerabile. Prin urmare, solicită încasarea de la pârâţi a sumei de 89695 lei, cu titlu de prejudiciu material şi a sumei de 200000 lei, cu titlu de prejudiciu moral. Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 28 septembrie 2009 acţiunea a fost admisă parţial şi au fost încasate de la Ministerul Finanţelor în beneficiul Ninei Nestor suma de 69861 lei, cu titlu de prejudiciu material şi suma de 7000 lei, cu titlu de prejudiciu moral. În rest acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 iunie 2010 a fost respins apelul declarat de către Ministerul Finanţelor, Ministerul Afacerilor Interne şi Comisariatului de poliţie Rîşcani mun.

Chişinău şi a fost menţinută hotărârea primei instanţe. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 20 ianuarie 2011 a fost admis recursul declarat de către Ministerul Finanţelor, au fost casate decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe şi a fost restituită pricina spre rejudecare în prima instanţă, în alt complet de judecată. La 14 martie 2012, Nina Nestor a depus o cerere de concretizare a pretenţiilor, invocând că colaboratorul poliţiei, A.Tulusniuc a ridicat toate produsele alimentare şi utilajul frigorific, care deja se aflau în containerul pieţei şi nu din hală, întocmind procesul-verbal în baza art.1612 din Codul cu privire la contravenţiile administrative, iar conform hotărârii Comisariatului de poliţie Rîşcani mun.

Chişinău din 02 noiembrie 2005, reclamantei i-au fost confiscate bunuri şi, anume, utilaj în sumă de 66845 lei şi produse alimentare în sumă de 17335 lei. Mai invocă că despre faptul ridicării mărfii a fost anunţată la telefon la 26 noiembrie 2005 de către colaboratorul poliţiei, A. Tulusniuc. Menţionează că ulterior, prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 03 februarie 2006 a fost anulată hotărârea Comisariatului de poliţie Rîşcani mun. Chişinău din 02 noiembrie 2005, cu restituirea mărfii şi a utilajului, conform procesului-verbal de control şi anexei la el. Susţine că ea s-a adresat în repetate rînduri la Comisariatul de Poliţie Rîşcani mun. Chişinău cu cerinţa de executare a hotărârii prin restituirea bunurilor, însă de fiecare dată era refuzată, pe motiv că la restituire urmau a fi atât reprezentanţii poliţiei, cât şi directorul pieţei.

Mai mult, reprezentantul poliţiei a anunţat reclamanta că nu cunoaşte unde este depozitată marfa confiscată. Ca rezultat, ea s-a adresat la Procuratura Rîşcani mun. Chişinău în privinţa acţiunilor ilegale ale lui Ion Harea, iar prin rezoluţia procurorului din Procuratura Rîşcani, A.Cardaniuc din 04 aprilie 2004 s-a dispus neînceperea urmăririi penale din motivul lipsei faptului infracţiunii. Afirmă că prin rezoluţia emisă, procurorul nu s-a pronunţat asupra motivului neexecutării hotărârii instanţei de fond din 03 februarie 2006, deşi, ea a menţionat că, în realitate, marfa nu o putea primi. Prin urmare, solicită încasarea de la Ion Harea a sumei de 84180 lei, cu titlu de prejudiciu material şi a sumei de 200000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

La 09 aprilie 2013, Nina Nestor a mai depus o cerere de concretizare a cerinţelor, indicând în calitate de pârât Ministerul Finanţelor, iar în fapt a menţionat suplimentar celor invocate anterior că după emiterea hotărârii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 16 octombrie 2006, prin care s-a dispus anularea hotărârii Comisariatului de poliţie Rîşcani mun. Chişinău din 02 noiembrie 2005, cu restituirea mărfii şi a utilajului, conform procesului-verbal de control şi anexei la el, a fost nevoită să întreprindă în mod repetat acţiuni în vederea restituirii bunurilor, care nu au fost restituite. Susţine că produsele alimentare confiscate s-au alterat, iar bunurile, printre care utilaje, au devenit nefuncţionale, astfel încât a fost constrânsă să achiziţioneze un alt condiţioner „Samsung” pentru necesităţi în activitate, la preţ de 15690 lei.

Afirmă că ea nu a fost invitată pentru restituirea bunurilor, de asemenea, a înaintat petiţii la Comisariatul de poliţie Rîşcani mun. Chişinău şi la procuratura de sector, însă măsuri nu au fost luate. Invocă că prin acţiunile ilegale ale colaboratorilor poliţiei i-a fost cauzat un prejudiciu material în mărime de 90810 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 31 iulie 2013 acţiunea a fost admisă parţial şi a fost încasată din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul Ninei Nestor suma de 90810 lei, cu titlu de prejudiciu material şi suma de 15000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, în total suma de 105810 lei. În rest acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2014 a fost respins apelul declarat de către Inspectoratul de poliţie Rîşcani mun. Chişinău, a fost admis apelul declarat de către Ministerului Finanţelor, casată hotărârea primei instanţe şi emisă o nouă hotărâre, prin care acţiunea a fost admisă parţial şi au fost încasate din contul Inspectoratului de poliţie Rîşcani mun. Chişinău în beneficiul Ninei Nestor suma de 90810 lei, cu titlu de prejudiciu material şi suma de 5000 lei, cu titlu de prejudiciu moral. În rest acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 04 iunie 2014 a fost admis recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne şi Inspectoratul de poliţie Rîşcani mun.

Chişinău şi modificată decizia instanţei de apel în partea prejudiciului material prin micşorarea sumei de la 90810 lei pînă la 83130 lei. În rest decizia instanţei de apel a fost menţinută. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 17 septembrie 2014 a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Ministerul Afacerilor Interne şi Inspectoratul de poliţie Rîşcani mun. Chişinău. La 08 octombrie 2014, Inspectoratul de poliţie Rîşcani mun. Chişinău a depus o cerere de explicare a deciziei instanţei de apel, prin care a solicitat extinderea dispozitivului în partea ce ţine de posesorul, căruia îi va rămîne bunurile ridicate de administraţia pieţii SRL „Ovio-Grup” din 04 noiembrie 2004 şi lăsate la păstrare de colaboratorii de poliţie la 01 octombrie 2005, luând în consideraţie că procedura de confiscare în folosul statului nu a fost efectuată şi prejudiciul urmează a fi încasat din contul Inspectoratului de poliţie Rîşcani mun.

Chişinău. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 07 mai 2015 a fost respinsă cererea cu privire la explicarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2014 depusă de către Inspectoratul de poliţie Rîşcani municipiul Chişinău. La 21 mai 2015, în termenul prevăzut de lege, Inspectoratul de poliţie Rîşcani mun. Chişinău a declarat recurs împotriva încheierii instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii instanţei de apel şi explicarea în posesia cui va rămîne bunurile ridicate de administraţia pieţii SRL „Ovio-Grup” din 04 noiembrie 2004 şi lăsate la păstrare de colaboratorii de poliţie la 01 octombrie 2005. Recurentul Inspectoratul de poliţie Rîşcani mun. Chişinău, în motivarea recursului, a indicat că nu este de acord cu încheierea instanţei de apel, deoarece instanţa de apel a încălcat legislaţia în vigoare.

Menţionează că instanţa de apel a concluzionat că în privinţa mărfii şi a utilajului ridicate în baza dispoziţiei directorului SRL „Ovio-Grup” din 04 noiembrie 2004 şi lăsate la păstrare de colaboratorii de poliţie la 01 octombrie 2005 a fost deja emisă decizia irevocabilă din 29 iunie 2007, însă din actele prezentate rezultă că procedura de confiscare nu a fost înfăptuită, astfel, nu este clar în baza cărei norme de drept instanţa de apel a constatat restituirea Ninei Nestor a mărfii şi a echivalentului bănesc.

Susţine că conform declaraţiei actualului director al pieţei, Onisim Harea, bunurile la moment se află tot în acel depozit, fapt confirmat prin actul de predare- primire din 29 noiembrie 2008 şi certificatul din 26 decembrie 2012. Afirmă că conform declaraţiilor martorului Valeriu Muhai, acesta a declarat că el personal a cumpărat condiţionerul şi două frigidere, iar alte două frigidere le- a luat în locaţiune, precum şi a mai procurat şi marfă din banii proprii.

Invocă că instanţa de apel, la emiterea deciziei, s-a bazat pe facturile fiscale prezentate de către Nina Nestor din 10 februarie 2009, actul de primire-redare a vitrinei frigorifice WD/WG 456 din 10 februarie 2009, actul de transmitere a vitrinei frigorifice UGUR din 06 aprilie 2009 şi contractul de locaţiune a vitrinei frigorifice din 06 aprilie 2009, însă fără a lua în calcul că utilajul a fost ridicat de administraţia pieţei la 01 noiembrie 2004, iar controlul a fost efectuat de colaboratorii de poliţie la 01 octombrie 2005. Mai invocă că este neîntemeiată concluzia instanţei de apel precum că în cazul în care recurentul consideră că dispune de careva drepturi asupra bunurilor confiscate, poate să solicite revendicarea acestor drepturi separat, deoarece conform deciziei irevocabile din 29 iulie 2007, bunurile urmează a fi restituite Ninei Nestor, iar în cazul adresării de către recurent, va fi încălcat dreptul de proprietate a intimatei asupra bunurilor, care îi aparţin.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii primei instanţe din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. Pe parcursul judecării pricinii s-a constatat că la 08 octombrie 2014, Inspectoratul de poliţie Rîşcani mun.

Chişinău a depus o cerere de explicare a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2014. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 07 mai 2015 a fost respinsă cererea cu privire la explicarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2014 depusă de către Inspectoratul de poliţie Rîşcani municipiul Chişinău. Judecând recursul, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că încheierea instanţei de apel este întemeiată şi legală. După cum rezultă din actele pricinii, prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 31 iulie 2013 acţiunea a fost admisă parţial şi a fost încasată din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul Ninei Nestor suma de 90810 lei, cu titlu de prejudiciu material şi suma de 15000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, în total suma de 105810 lei.

În rest acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Ulterior, prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2014 a fost respins apelul declarat de către Inspectoratul de poliţie Rîşcani mun. Chişinău, a fost admis apelul declarat de către Ministerului Finanţelor, casată hotărârea primei instanţe şi emisă o nouă hotărâre, prin care acţiunea a fost admisă parţial şi au fost încasate din contul Inspectoratului de poliţie Rîşcani mun. Chişinău în beneficiul Ninei Nestor suma de 90810 lei, cu titlu de prejudiciu material şi suma de 5000 lei, cu titlu de prejudiciu moral. În rest acţiunea a fost respinsă.

În conformitate cu art. 251 alin. (1) CPC, dacă sunt necesare explicaţii referitor la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii sau dacă hotărârea cuprinde dispoziţii contradictorii, instanţa emitentă poate, la cererea participanţilor la proces sau a executorului judecătoresc, să dea explicaţii asupra dispozitivului ori să omită dispoziţiile contradictorii fără a modifica cuprinsul hotărârii. Reieşind din prevederile legale enunţate, instanţa emitentă poate, la cererea participanţilor la proces sau a executorului judecătoresc, să dea explicaţii asupra dispozitivului ori să omită dispoziţiile contradictorii fără a modifica cuprinsul hotărârii doar cînd sunt necesare explicaţii referitor la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii sau dacă hotărârea cuprinde dispoziţii contradictorii.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că instanţa de apel corect a concluzionat că dispozitivul deciziei din 11 februarie 2014 conţine dispoziţii clare şi prin urmare, nu necesită careva explicaţii referitor la extinderea acestuia. Or, decizia nu cuprinde nici dispoziţii contradictorii. Mai mult ca atît, soluţia dată de către instanţa de apel a fost menţinută de către Curtea Supremă de Justiţie, fiind micşorat doar cuantumul prejudiciului material pînă la 83130 lei. Prin urmare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa de apel temeinic şi legal a respins cererea cu privire la explicarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2014 depusă de către Inspectoratul de poliţie Rîşcani mun.

Chişinău, iar recurentul nu a invocat în cererea de recurs nici un argument, ce ar răsturna concluzia instanţei de apel. Astfel, din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine încheierea instanţei de apel. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Inspectoratul de poliţie Rîşcani municipiul Chişinău.

Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 07 mai 2015 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Ninei Nestor împotriva Ministerului Finanţelor, Departamentului de poliţie al Inspectoratului general al poliţiei, Inspectoratului de poliţie Rîşcani municipiul Chişinău al Direcţiei de poliţie municipiul Chişinău a Inspectoratului general al poliţiei şi Ministerului Afacerilor Interne, intervenient accesoriu Onisim Harea cu privire la repararea prejudiciului material şi moral. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Iuliana Oprea Ion Corolevschi