2rh-296/14 — Repararea prejudiciului material şi moral

dosarul nr.2rh-296/14 prima instanţă: L. Lupaşco instanţa de apel: N. Craiu, L Popova, M. Guzun instanţa de recurs: N. Clima, Sv. Novac, T. Vieru, D. Mardari, O. Sternioală ÎNCHEIERE 17 septembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Vera Macinskaia, Valeriu Doagă , Ion Corolevschi, Sveatoslav Moldovan examinînd cererea de revizuire depusă de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi Inspectoratul de Poliţie Rîşcani, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Nestor Nina împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova, Departamentului de Poliţie al Inspectoratului general de poliţie al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Inspectoratului de Poliţie mun.

Chişinău al Inspectoratului general de poliţie al Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, cu participarea intervenientului accesoriu Harea Onisim, cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 04 iunie 2014, prin care recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi Inspectoratul de Poliţie Rîşcani a fost admis şi modificată decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2014, c o n s t a t ă La 01 februarie 2007, Nina Nestor s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova, Departamentului de Poliţie al Inspectoratului general de poliţie al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Inspectoratului de Poliţie mun.

Chişinău al Inspectoratului general de poliţie al Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, cu participarea intervenientului accesoriu Harea Onisim, cu privire la repararea prejudiciului material şi moral. În motivarea acţiunii, indică reclamanta că la 01 octombrie 2005, de către colaboratorii poliţiei ai Comisariatului de Poliţie sect. Rîşcani, a fost supusă unui control la locul unde activează şi anume, la Piaţa Agricolă „Socoleni”. Menţionează reclamanta că în urma controlului efectuat, colaboratorii poliţiei au întocmit un proces-verbal de control şi ridicare prin care i-a fost ridicat tot utilajul pe care îl avea în gestionare şi întreaga gamă de produse alimentare destinate comercializării.

Relevă reclamanta, că de către colaboratorii poliţiei au fost ridicate următoarele produse alimentare în sumă de 12850 lei şi utilaj: condiţioner „Samsung” cu preţulde 9060 lei, cântar „R N 10c134 N 4908949” cu preţul de 920 lei, cântar „Bezimen 10” cu preţul de 15 lei, masa de metal de 1500 lei. vitrina frigorifică de 25500 lei, vitrina frigorifică verticală de 11900 lei, congelator de 13600 lei, butoi de plastic de 100 lei, perdele de 500 lei, rafturi de 2500 lei, lăzi de plastic, 15 bucăţi de 750 lei, greutăţi din fier de 500 lei. Susţine reclamanta că în total, colaboratorii poliţiei au ridicat bunuri materiale în valoare de 89695 lei. Mai menţionează reclamanta că la 02 noiembrie 2005, a fost trasă la răspundere administrativă, în conformitate cu prevederile art. 1747 CCA al RM şi prin hotărârea Comisariatului de Poliţie sect.

Râşcani mun. Chişinău, T. Nicorici i-a fost aplicată amendă în mărime de 500 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Râşcani mun. Chişinău din 16 octombrie 2006, s-a dispus anularea hotărârii Comisariatului de Poliţie sect. Râşcani mun. Chişinău, în privinţa Ninei Nestor şi clasarea cauzei. Indică reclamanta că hotărârea respectivă servea temei pentru restituirea bunurilor ridicate de la Nina Nestor conform procesului-verbal din 01.11.2005. Ca rezultat, reclamanta s-a adresat în repetate rânduri Comisariatului de Poliţie sect. Râşcani mun. Chişinău cu cerinţa de restituire a bunurilor materiale ridicate. Pretinde Nina Nestor, că prin acţiunile nelegitime ale colaboratorilor poliţiei Comisariatului de Poliţie sect.

Râşcani mun. Chişinău i-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă de 89695 lei, precum şi o daună morală ce constă din tentativa de atragere nelegitimă la răspundere administrativă a reclamantei. Aceste fapte i-au cauzat suferinţe sufleteşti, temeri, indignare, retrăiri considerabile. La momentul înaintării cererii de chemare în judecată, reclamanta nu era angajată în câmpul muncii şi nu avea surse de existenţă. Cere Nina Nestor, încasarea de la reclamanţi în mod solidar a pagubei materiale în sumă de 89695 lei, precum şi prejudiciul moral, pe care l-a estimat la suma de 200000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 28 septembrie 2009, acţiunea a fost admisă parţial. S-a încasat de la Ministerul Finanţelor al RM în beneficiul Ninei Nestor prejudiciu material în sumă de 69861 lei şi prejudiciul moral în sumă de 7000 lei.

A fost refuzată admiterea acţiunii împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM, Comisariatului de poliţie Rîşcani, mun. Chişinău şi intervenientului accesoriu Ion Harea. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău don 10 iunie 2010, apelul declarat de Ministerul Finanţelor al RM, Ministerul Afacerilor Interne al RM şi Comisariatului de poliţie Rîşcani, mun. Chişinău a fost respins cu menţinerea hotărîrii primei instanţe. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 26 ianuarie 2011, recursul declarat de Ministerul Finanţelor al RM a fost admis, casată decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţă, în alt complet de judecată. La şedinţa Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 14 martie 2012, reclamanta a depus cerere de concretizare a cerinţelor prin care aduce la cunoştinţa instanţei că colaboratorii poliţiei au ridicat din container şi nu din hală bunurile, întocmind procesul-verbal în baza art. 161 indice 2 Cod Contravenţional al RM, iar conform hotărârii Comisariatului de Poliţie sect. Râşcani mun. Chişinău din 02 noiembrie 2005, reclamantei i-au fost confiscate bunuri şi anume utilaj în sumă de 66845 lei şi produse alimentare în sumă de 17335 lei. Mai indică reclamanta că despre faptul ridicării mărfii a fost anunţată la telefon la data de 26 noiembrie 2005 de către colaboratorul poliţiei sect. Râşcani, A. Tulusniuc. Prin hotărârea Judecătoriei Râşcani mun.

Chişinău din 03 februarie 2006 s-a dispus anularea hotărârii Comisariatului de Poliţie sect. Râşcani mun. Chişinău din 02 noiembrie 2005, cu restituirea mărfii şi a utilajului, conform procesului-verbal de control şi anexei la el. S-a adresat în repetate reînduri Comisariatului de Poliţie sect. Râşcani mun. Chişinău cu cerinţa de executare a hotărârii prin restituirea bunurilor, însă de fiecare dată era refuzată, pe motiv că la restituire urmau a fi atât reprezentanţii poliţiei cât şi directorul pieţei. Mai mult, reprezentantul poliţiei a anunţat reclamanta că nu cunoaşte unde este depozitată marfa confiscată. Ca rezultat, reclamanta s-a adresat Procuraturii s. Râşcani în privinţa acţiunilor ilegale ale lui Harea Ion.

Prin rezoluţia procurorului sect. Râşcani A. Cardaniuc din 04 aprilie 2004 s-a dispus neînceperea urmăririi penale din motivul lipsei faptului infracţiunii. Prin rezoluţia emisă, procurorul nu s-a expus asupra motivului neexecutării hotărârii instanţei de fond din 03 februarie 2006, deşi reclamanta a menţionat că, în realitate, marfa nu o putea primi. La 09 aprilie 2013, reclamanta mai depune o cerere de concretizare a cerinţelor, indicând în calitate de pârât Ministerul Finanţelor al RM, iar în fapt a menţionat, suplimentar celor invocate anterior, că după emiterea hotărârii Judecătoriei Râşcani mun. Chişinău din 16 octombrie 2006, prin care s-a dispus anularea hotărârii Comisariatului de Poliţie sect.

Râşcani mun. Chişinău din 02 noiembrie 2005, cu restituirea mărfii şi a utilajului, conform procesului-verbal de control şi anexei la el, a fost nevoită să întreprindă în mod repetat acţiuni în vederea restituirii bunurilor, care nu au fost restituite. Susţine reclamanta că produsele alimentare confiscate, s-au alterat, iar bunurile, printre care utilaje, au devenit nefuncţionale, astfel încât a fost constrânsă să achiziţioneze un alt condiţioner „Samsung” pentru necesităţi în activitate, la preţ de 15690 lei. Precizează reclamanta că nu a fost invitată să-i fie restituite bunurile, de asemenea, a înaintat petiţii la CP Râşcani şi la Procuratura de sector, însă măsuri nu au fost luate. Mai indică reclamanta,că prin acţiunile ilegale ale colaboratorilor poliţiei, i-a fost cauzat un prejudiciu de 90810 lei, bunurile care nu i-au fost restituite.

Prin hotărârea Judecătoriei Râşcani, mun. Chişinău din 31 iulie 2013, acţiunea a fost admisă parţial. S-a încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor al RM în beneficiul Ninei Nestor suma prejudiciului material în mărime de 90810 lei şi prejudiciul moral în sumă de 15000 lei RM, în total 105810 lei. În rest, acţiunile reclamantei împotriva Ministerului Finanţelor al RM cu privire la recuperarea prejudiciului moral, Departamentului de Poliţie al IGP MAI, Inspectoratului de poliţe Rîşcani al DP mun. Chişinău al IGP MAI şi Ministerului Afacerilor Interne al RM, au fost respinse ca neîntemeiate.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2014, apelul înaintat de Inspectoratul de poliţie Rîşcani a fost respins, iar apelul înaintat de Ministerului Finanţelor al RM a fost admis, casată hotărîrea primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care s-a admis parţial acţiunea şi s-a încasat din contul Inspectoratului de Poliţie Râşcani în beneficiul Ninei Nestor prejudiciul material în mărime de 90810 lei şi prejudiciul moral în mărime de 5000 lei, în rest cerinţele s-au respins. La 19 martie 2014, Ministerul Afacerilor Interne al RM şi Inspectoratul de Poliţie Rîşcani au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, solicitând admiterea recursului, casarea decizie instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 04 iunie 2014, recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi Inspectoratul de Poliţie Rîşcani a fost admis. S-a modificat decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Nestor Nina împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova, Departamentului de Poliţie al Inspectoratului general de poliţie al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Inspectoratului de Poliţie mun. Chişinău al Inspectoratului general de poliţie al Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, cu participarea intervenientului accesoriu Harea Onisim, cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, în partea prejudiciului material, prin micşorarea sumei de la 90810 (nouăzeci mii opt sute zece) lei pînă la 83130 (optzeci şi trei mii o sută treizeci) lei.

În rest decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2014 a fost menţinută. La 21 iulie 2014, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi Inspectoratul de Poliţie Rîşcani au depus cerere de revizuire împotriva decizia Curţii Supreme de Justiţie din 04 iunie 2014, cerând admiterea cererii, casarea integrală a deciziei Curţii Supreme de Justiţie 04 iunie 2014, deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2014 şi hotărîrii Judecătoriei Râşcani, mun. Chişinău din 31 iulie 2013, cu pronunţarea unei noi decizii privind prin care să fie respinse ca neîntemeiate pretenţiile Ninei Nestor faţă de Ministerul Afacerilor Interne şi Inspectoratului de Poliţie Rîşcani. În motivarea cererii de revizuire susţin revizuenţii că pe parcursul a unui an de zile Nina Nestor intenţionat nu a binevoit să-şi ridice de sine stătător produsele sale aflate în fosta hală pe care o arenda.

Totodată, atrag atenţia revizuenţii că marfa enumerată în procesul - verbal de control şi ridicare a fost lăsată la păstrare directorului pieţii care din declaraţiile lui, la moment, se află tot în acel depozit pe teritoriul pieţii, marfa fiind lăsată de colaboratorul de poliţie sub răspundere personală. De asemenea, indică revizuenţii că pînă la momentul actual, de către Nestor Nina, nu a fost prezentat nici un act care ar confirma provenienţa sau dreptul de proprietate asupra mărfii ridicate sau a utilajului păstrat pe teritoriul pieţii, iar conform declaraţiilor martorului Mihai Valeriu (f.d. 128, Vol.II), constatate de către instanţa de judecată, acesta personal a cumpărat condiţionerul şi două frigidere, iar alte două frigidere le-a luat în locaţiune, precum a mai procurat şi marfă din banii proprii.

Într-o altă ordine de idei, indică revizuenţii că la emiterea hotărîrii, instanţa, îşi întemeiază argumentele pe facturile fiscale prezentate de dna Nestor Nina care datează cu 10.02.2009, vitrina frigorifică WD/WG 456 (f.d. 73 Vol.II); actul de transmitere a utilajului din 06.04.2009, vitrina frigorifică UGUR UDD (f.d. 74, Vol.II), cît şi contractul de locaţiune a vitrinei frigorifice din 06.04.2009, însă fără a lua în calcul că utilajul a fost ridicat de administraţia pieţei la 01.11.2004, iar procesul de control a fost efectuat de poliţie la 01.10.2005. Complementar, revizuenţii atrag atenţia asupra faptului că instanţa de apel neîntemeiat face trimitere la prevederile art. 1404 al Codului Civil.

Cît priveşte prejudiciul moral, revizuenţii consideră că acest capăt de cerere este nejustificat deoarece potrivit pct. 28 al Hotărîrii Plenului CSJ din 09.10.2006 nr. 9 „Cu privire la aplicarea de către instanţele de judecată a legislaţiei ce reglementează repararea prejudiciului moral”, obligaţia de a proba faptul pricinuirii prejudiciului moral (suferinţe psihice sau fizice suportate) o exercită partea vătămată, de aceea în cererea despre compensarea prejudiciului moral acesta trebuie să indice de către cine, în ce circumstanţe şi în baza căror acţiuni (inacţiuni) i-au fost cauzate, fapt neconstatat de către instanţa de judecată, fiind bazat doar pe nişte presupuneri. Concomitent, solicită revizuenţii stabilirea calităţii procesuale a participanţilor la proces şi anume: Departamentului de Poliţie al Inspectoratului general de poliţie al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Inspectoratului de Poliţie mun.

Chişinău al Inspectoratului general de poliţie al Ministerului Afacerilor Interne, nu sunt aşa persoane juridice şi ele contravin Hotărîrii Guvernului nr. 778 din 27.11.2009 cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, structurii şi efectivului – limită ale aparatului central al acestuia. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente. Colegiul notează că motivele revizuirii sînt prevăzute limitativ de art.449 CPC.

Astfel, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă, comiterea unei infracţiuni în legătură cu pricina care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii; c) instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentinţa sau decizia instanţei judecătoreşti care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere; g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a iniţiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova; h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declaraţie, o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale care poate fi remediată, cel puţin parţial, prin anularea hotărîrii pronunţate de o instanţă de judecată naţională.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că revizuenţii invocă drept temei de revizuire aceleaşi argumente invocate în cererea de recurs. Prin urmare, Colegiul menţionează că potrivit art. 451 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art.447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 şi anexîndu-se probele ce le confirmă. Coroborând cele expuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie constată că revizuenţii, nu au indicat vreun temei al declarării revizuirii.

Mai mult, Colegiul reiterează că unul din elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că o soluţie definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată (cauza Roşca c. Moldovei, nr. 6276/02, § 24, din 22 martie 2005). Principiul securităţii raporturilor juridice presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat (res judecata). Acest principiu insistă asupra faptului, că nici o parte la proces nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri care este definitivă şi executorie, chiar în scopul reluării procesului de judecată şi o nouă soluţionare a cauzei. Competenţa Curţii Supreme de Justiţie este de a corecta lacunele în drept şi omisiunile justiţiei, şi nici într-un caz de a efectua o reexaminare.

Revizuirea nu trebuie tratată ca un recurs în anulare, şi nici existenţa a două păreri asupra aceleiaşi probleme nu poate servi temei pentru reexaminare. Ca excepţie de la acest principiu se face în cazul în care reexaminarea este necesară în temeiul circumstanţelor fundamentale şi obligatorii. În consecinţă, admiterea cererii de revizuire în împrejurările reţinute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securităţii raporturilor juridice (Popov (2) contra Moldovei, E. Duca contra Moldovei ş.a). În acelaşi timp, Curtea susţine că dreptul la judecarea într-un mod echitabil de către o instanţă, aşa precum este garantat de articolul 6 § 1 al Convenţiei, trebuie interpretat în lumina Preambulului Convenţiei, care, în partea sa relevantă, declară preeminenţa dreptului, o parte a moştenirii comune a Statelor Contractante.

Din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi Inspectoratul de Poliţie Rîşcani ca inadmisibilă. În conformitate cu art. 269-270, 453 al.(1) lit. a) şi 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Se respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi Inspectoratul de Poliţie Rîşcani împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 04 iunie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Nestor Nina împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova, Departamentului de Poliţie al Inspectoratului general de poliţie al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Inspectoratului de Poliţie mun.

Chişinău al Inspectoratului general de poliţie al Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, cu participarea intervenientului accesoriu Harea Onisim, cu privire la repararea prejudiciului material şi moral. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Vera Macinskaia Valeriu Doagă Ion Corolevschi Sveatoslav Moldovan