2ra-299/15 — Anularea hotărîrii Comisiei pentru examinarea cererilor privind restituirea valorii averii confiscate ilegal, încasarea compensaţiei băneşti şi repararea prejudiciului moral

Prima instanţă, Jud. Edineţ: Gh. Bîrsan dosarul nr. 2ra-299/15 Instanţa de apel, Curtea de Apel Bălţi: T. Duca, S. Procopciuc, E. Grumeza ÎNCHEIERE 25 februarie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii: Iurie Bejenaru Iuliana Oprea examinînd, fără înştiinţarea participanţilor la proces, chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Consiliul r-l Edineţ, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Zara Ivan împotriva Consiliului r-l Edineţ cu privire la anularea hotărîrii Comisiei pentru examinarea cererilor privind restituirea valorii averii confiscate ilegal, încasarea compensaţiei băneşti şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 28 octombrie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de către Zara Ivan, casată hotărîrea Judecătoriei Edineţ din 31 martie 2014 în partea respingerii pretenţiilor privind anularea hotărîrii Comisiei de examinare a cererilor privind restituirea valorii averii confiscate ilegal şi încasării compensaţiei băneşti, şi pronunţată în această parte o hotărîre nouă prin care aceste pretenţii au fost admise, în rest, hotărîrea primei instanţe a fost menţinută, c o n s t a t ă: La 10 decembrie 2013, Zara Ivan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului r-l Edineţ cu privire la anularea hotărîrii Comisiei pentru examinarea cererilor privind restituirea valorii averii confiscate ilegal,

încasarea compensaţiei băneşti şi repararea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii reclamantul Zara Ivan a indicat că la 06 iulie 1949, familia sa compusă din: tatăl Zara Vasile, a.n. 1905, mama Zara Ecaterina, a.n. 1916 şi fiul Zara Ivan, a.n. 1934, locuitori ai s. Ruseni, r-l Edineţ au fost deportaţi în regiunea Habarovsk în baza deciziei organelor MGB ale RSSM din 06 iulie 1949, averea lor fiind confiscată de către regimul totalitar comunist. În locurile de represiune s-au aflat pînă la 18 iunie 1958. Prin certificatul nr. 21-582/12 3282 din 12 noiembrie 2012, eliberat de către Procuratura Generală s-a constatat că Zara Vasile, a.n. 1905, Zara Ecaterina, a.n. 1916 şi Zara Ivan, a.n.

1934, victime ale represiunilor politice, au fost reabilitaţi la 12 mai 1989 de către organele MAI al RSSM în baza hotărîrii Sovietului de Miniştri al RSSM nr. 115 din 10 aprilie 1989. 1 Menţionează reclamantul că din certificatul eliberat de către Serviciul arhivă de pe lîngă Consiliul r-l Edineţ nr. Z-247 din 17 decembrie 2012, rezultă că toată averea familiei sale a fost confiscată de către autorităţile comuniste în anul 1949, constituită din: casa de locuit, transmisă şcolii din sat în calitate de apartamente pentru profesori; 4 găini, 25 de pui, o vacă şi un viţel au fost transmişi colhozului „Lenin”, iar restul bunurilor, conform inventarului, au fost transmise spre realizare. Afirmă reclamantul că conform Raportului de evaluare a proprietăţii imobiliare întocmit de către Î.S.

„Cadastru”, în prezent o casă individuală de locuit cu construcţii accesorii din s. Ruseni, r-l Edineţ, în mediu, este evaluată în sumă de 83932 lei, iar potrivit informaţiei eliberate de către SRL „Triada” nr. 101/05 din 22 februarie 2013, valoarea bunurilor familiei Zara Vasile, a.n. 1905, confiscate în urma represiunii politice din anul 1949, au fost evaluate în sumă de 423930 lei, iar în total suma de 507862 lei. Susţine reclamantul că s-a adresat cu cerere Consiliului r-l Edineţ, solicitînd restituirea averii confiscate în valoare totală de 507862 lei, însă prin hotărîrea Comisiei pentru examinarea cererilor privind restituirea valorii averii confiscate a Consiliului r-l Edineţ nr. 18/3 din 21 mai 2013, cererea a fost respinsă pe motiv că persoanele care au fost anterior despăgubite prin legea veche nu pot beneficia din nou de acest drept.

Consideră reclamantul că actul administrativ supra vizat este ilegal şi neîntemeiat, deoarece pîrîtul nu a prezentat nici un document contabil prin care s-ar fi confirma faptul că anterior el a primit despăgubire pentru bunurile familiei sale confiscate în urma represiunii politice din anul 1949. Astfel, declară Zara Ivan, statul poartă răspundere pentru violarea drepturilor victimelor represiunilor politice, cu atît mai mult că, bunurile familiei sale sau echivalentul acestora nu au fost restituite nici pînă în prezent, fapt prin ce i-au fost încălcate drepturile lui în calitate de moştenitor legal.

Cere Zara Ivan să fie anulată ca neîntemeiată hotărîrea Comisiei pentru examinarea cererilor privind restituirea valorii averii confiscate a Consiliului r-l Edineţ nr. 18/3 din 21 mai 2013 cu încasarea din contul Consiliului r-l Edineţ în beneficiul lui a sumei de 507862 lei cu titlu de compensaţie bănească pentru bunurile confiscate ilegal, a sumei de 50000 lei cu titlu de prejudiciu moral şi a sumei de 3000 lei cu titlu de cheltuielile pentru asistenţă juridică. Pe parcursul examinării pricinii în prima instanţă, reclamantul şi-a concretizat pretenţiile, solicitînd încasarea din contul Consiliului r-l Edineţ în beneficiul său a sumei de 131600 lei cu titlu de compensaţie bănească pentru bunurile familiei sale confiscate ilegal, în rest, pretenţiile invocate iniţial în cererea de chemare în judecată le-a susţinut.

Prin hotărîrea Judecătoriei Edineţ din 31 martie 2014, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 28 octombrie 2014, a fost admis apelul declarat de către Zara Ivan, casată hotărîrea Judecătoriei Edineţ din 31 martie 2014 în partea respingerii pretenţiilor privind anularea hotărîrii Comisiei de examinare a cererilor privind restituirea valorii averii confiscate ilegal şi încasării compensaţiei băneşti, şi pronunţată în această parte o hotărîre nouă prin care a fost anulată hotărîrea Comisiei pentru examinarea cererilor privind restituirea valorii averii confiscate a Consiliului r-l Edineţ nr. 18/3 din 21 mai 2013 şi încasată din contul Consiliului r-l 2 Edineţ în beneficiul lui Zara Ivan suma de 131600 lei cu titlu de compensaţie bănească pentru bunurile confiscate ilegal şi suma de 3000 lei cu titlu de cheltuielile de asistenţă juridică.

În rest, hotărîrea primei instanţe a fost menţinută. La 04 decembrie 2014, în termenul prevăzut de art. 434 CPC, Consiliul r-l Edineţ a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 28 octombrie 2014 cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Edineţ din 31 martie 2014. Recurentul Consiliului r-l Edineţ a indicat că instanţa de apel arbitrar a apreciat probele administrate, fapt ce a adus la încălcarea şi aplicarea eronată a normelor de drept material şi de drept procedural. În susţinerea recursului Consiliul r-l Edineţ a invocat că, reieşind din art. II din Legea „Pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1225 din 08 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice” nr. 186 din 29 iunie 2006, Zara Ivan nu cade sub incidenţa prezentei legi, deoarece anterior tatăl acestuia Zara Vasile, a.n.

1905, victimă a represiunilor politice şi ulterior reabilitat, a fost despăgubit cu 5500 ruble pentru construcţii, cu 782 ruble pentru animalele domestice şi inventar agricol din colhozul „Karl Max” şi cu 2192 ruble pentru avere din bugetul local, fapt confirmat prin adeverinţa nr. 45 din 15 aprilie 2013 eliberată de către Consiliul com. Ruseni, r-l Edineţ şi Actul nr. 236 din 15 iunie 1990 întocmit de către Comisia Comitetului executiv al deputaţilor r-l Edineţ.

Cu atît mai mult că, bunurile indicate în informaţia eliberată de către SRL „Triada” nr. 101/05 din 22 februarie 2013 nu corespund cu bunurile indicate în Actul de inventare al averii din 1949. De asemenea, declară recurentul că Zara Ivan nu a prezentat probe că este unicul moştenitor legal al bunurilor lui Zara Vasile, şi anume certificatul de moştenitor şi acte prin care se confirmă relaţiile de rudenie cu persoana supusă represiunilor politice, cum ar fi certificatul de naştere etc. Reiterează recurentul că au fost încălcate şi normele de drept procedural, dat fiind faptul că nu au fost atraşi în proces Ministerul Finanţelor şi Direcţia Generală Finanţe a Consiliului r-l Edineţ prin intermediul cărora se încasează sumele adjudecate.

La 12 ianuarie 2015, în adresa intimatului Zara Ivan a fost expediată spre cunoştinţă copia recursului declarat de către Consiliul r-l Edineţ. Examinînd temeiurile recursului declarat de către Consiliul r-l Edineţ în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Conform prevederilor art. 432 alin. (1), alin. (2), alin. (3), alin. (4) şi alin. (5) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicare eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; 3 c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Consiliul r-l Edineţ, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluţia pronunţată de către instanţa de apel şi nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Colegiul consideră că argumentul recurentului precum că tatăl intimatului Zara Vasile, a.n. 1905, a fost despăgubit cu 5500 ruble pentru construcţii, cu 782 ruble pentru animalele domestice şi inventar agricol din colhozul „Karl Max” şi cu 2192 ruble pentru avere din bugetul local, fapt confirmat prin adeverinţa nr. 45 din 15 aprilie 2013 eliberată de către Consiliul com.

Ruseni r-l Edineţ şi Actul nr. 236 din 15 iunie 1990 întocmit de către Comisia Comitetului executiv al deputaţilor r-l Edineţ, nu poate fi reţinut ca motiv al admisibilităţii prezentului recurs, deoarece la materialele pricinii lipsesc probe concludente şi pertinente prin care s-ar confirma faptul că Zara Vasile sau Zara Ivan, ca moştenitor legal al acestuia, au primit anterior, contra semnătură, compensaţia pentru averea confiscată în urma represiunilor politice. Este neîntemeiat şi argumentul recurentului precum că bunurile indicate în informaţia eliberată de către SRL „Triada” nr. 101/05 din 22 februarie 2013 nu corespund cu bunurile indicate în Actul de inventare al averii din 1949, dat fiind faptul că acesta este doar declarativ fără a fi specificate care anume bunuri nu corespund acestor acte.

Mai mult ca atît, din bunurile indicate în informaţia eliberată de către SRL „Triada” nr. 101/05 din 22 februarie 2013 în sumă de 423930 lei, intimatul-reclamant a 4 solicitat compensaţia doar în sumă de 131600 lei ceea ce corespunde Actului de inventare al averii din 1949. Nu poate fi reţinut nici argumentul invocat în cererea de recurs precum că Zara Ivan nu a prezentat probe că este unicul moştenitor legal al bunurilor lui Zara Vasile, şi anume certificatul de moştenitor şi acte prin care se confirmă relaţia de rudenie cu persoana supusă represiunilor politice, cum ar fi certificatul de naştere etc, deoarece contravine materialelor pricinii, şi anume la actele pricinii este anexată copia certificatului de naştere a lui Zara Ivan din care rezultă că părinţii al acestuia sunt: Zara Vasile şi Zara Ecaterina (f.d.

5) şi certificatul de deces a lui Zara Vasile (f.d. 8). Iar, referitor dacă există şi alţi moştenitori ai averii lui Zara Vasile, atunci recurentul, reieşind din prevederile art. 118 alin. (1) CPC, urma să prezinte şi el probe prin care se întemeiază obiecţiile sale în acest sens.

Referitor la argumentul precum că nu au fost atraşi în proces Ministerul Finanţelor şi Direcţia Generală Finanţe a Consiliului r-l Edineţ prin intermediul cărora se încasează sumele adjudecate, instanţa de recurs ţine să menţioneze că Direcţia Generală Finanţe este o subdiviziune a Consiliului r-l Edineţ, care este parte în procesul civil în cauză, iar în privinţa Ministerului Finanțelor, Colegiul reţine că prin prisma art. 12 din Legea „Privind reabilitarea victimelor represiunilor politice” nr. 1225 din 08 decembrie 1992, restituirea bunurilor sau recuperarea valorii bunurilor ce nu pot fi restituite se efectuează, în baza cererii, din contul bugetului de stat, prin transferuri către bugetele unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi către bugetul municipiului Bălţi.

Prin urmare, în astfel de situaţii Ministerul Finanţelor, la solicitarea autorităţii publice locale, alocă banii necesari în cazul în care acestea prezintă actele ce confirmă necesitatea, şi anume în cazul prezentării documentului executoriu. Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constitui temei pentru casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că recursul exercitat conform Secţiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi de drept procedural, verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar şi nu temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speţa Purcell c. Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra cărora instanţa de apel s-a pronunţat deja în modul corespunzător. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Consiliul r-l Edineţ ca inadmisibil.

5 În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. (1) şi alin. (2), art. 433 lit. a) şi art. 440, CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Consiliul r-l Edineţ, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Iuliana Oprea 6