2rh-47/15 — Evacuarea din bunul imobil etc; actuine reconventională

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE A REPUBLICII MOLDOVA

dosarul nr.2rh-47/15 prima instanță: Judecătoria Bălți (judecător A.Vrînceanu) instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (judecători: E.Ababei, N.Matveeva, D.Puşca) instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (judecători: S.Novac, T.Vieru, O.Sternioală) ÎNCHEIERE 18 februarie 2015 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componență: Președinte completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru, Valentina Clevadî Iurie Bejenaru, Oleg Sternioală examinând cererea de revizuire depusă de către Răzmeriță Daniel, în cauza civilă la acțiunea înaintată de către Ciolan Galina împotriva lui Iurco Olga privind evacuarea din bunul imobil, recunoaşterea dreptului de folosință pierdut asupra bunului imobil, radierea acestui drept din Registrul bunurilor imobile și încasarea cheltuielilor de judecată, şi acţiunea reconvențională a lui Iurco Olga împotriva lui Ciolan Galina, intervenient accesoriu Răzmeriță Vasile, privind recunoaşterea nulității contractului de donație şi radierea dreptului de proprietate, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 03.06.2014 și hotărârii Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 06.03.2014, prin care acţiunea inițială a fost admisă parțial, iar acțiunea reconvențională a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 04.09.2013, reclamantul Ciolan Galina s-a adresat în judecată cu acțiune împotriva lui Iurco Olga privind evacuarea din apartamentul nr.64 V din str. Calea Ieşilor 16/2, mun. Chişinău, recunoaşterea dreptului de folosință la spațiul locativ pierdut, radierea acestui drept al pârâtului din Registrul bunurilor imobile și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii, reclamantul a invocat că a obținut dreptul de proprietate asupra apartamentului nominalizat, cu suprafaţa de 19,5 m2, în urma perfectării contractului de donație, nr.3949 din 21.03.2013, cu Răzmeriţa Oleg, care a acționat din numele lui Răzmeriţa Vasile în baza procurii nr.12416 din 30.07.2012.

La 02.07.2013, a înregistrat contractul de donație la OCT Chişinău, dobândind astfel dreptul de proprietate. Dorind să-şi exercite dreptul de proprietate, a constatat că Iurco Olga a ocupat acest bun imobil în baza hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 14.04.2010, întemeiată pe dispozițiile art.55 şi 57 Cod cu privire la locuințe, fiind înregistrată la OCT Chişinău la 12.01.2012. Însă reclamantul consideră că dreptul de folosință al pârâtului asupra imobilului litigios s-a stins odată cu încetarea dreptului de proprietate a lui Răzmeriţa Vasile asupra acestui bun imobil, iar deoarece pârâtul a refuzat să-l elibereze benevol, împiedicându-l să-şi exercite dreptul de proprietate, s-a adresat în judecată cu prezenta acțiune pentru evacuarea acestuia din apartamentul nr.64 V din str. Calea Ieşilor 16/2, mun.

Chişinău, şi a membrilor familiei lui, recunoaşterea dreptului de folosință la spațiul locativ pierdut, radierea acestui drept al pârâtului din Registrul bunurilor imobile și încasarea cheltuielilor de judecată. La 09.12.2013, Iurco Olga a depus acțiune reconvențională împotriva lui Ciolan Galina, intervenient accesoriu Răzmeriţa Vasile, privind anularea contractului de donație nr.3949 din 21.03.2013 şi radierea dreptului de proprietate obținut de Ciolan Galina asupra bunului litigios în urma înregistrării contractului la OCT Chişinău. În motivarea cereri reconvenționale, a invocat că prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 14.04.2010 s-a constatat faptul concubinajului dintre ea şi Răzmeriţa Vasile, i-a fost stabilită calitatea de membru al familiei şi recunoscut dreptul de folosință asupra apartamentului litigios.

Pe parcursul a 20 ani a locuit împreună cu Răzmeriţa Vasile în acest imobil. Din acest concubinaj s-a născut fiul Daniel la 18.06.1995. Însă, în anul 1996 Răzmeriţa Vasile a privatizat singur apartamentul litigios. În acest context, a menționat că s-a adresat cu prezenta acțiune reconvențională. Totodată, a relevat că nu lucrează, este într-o situație materială precară şi nu dispune de un alt loc de trai. Referitor la contract de donație, consideră că este simulat și fictiv, încheiat cu scopul de a o evacua din imobilul litigios, dar nu de transmitere a dreptului de proprietate, adică de a eluda dispozitivul hotărârii din 14.04.2010. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 06.03.2014, acţiunea a fost admisă parțial.

S-a dispus evacuarea lui Iurco Olga şi a membrilor familiei din apartamentul nr.64 V, din str. Calea Ieşilor 16/2, mun. Chişinău, care îi aparține cu drept de proprietate lui Ciolan Galina, fără acordarea altui spațiu locativ, cu radierea dreptului de folosință a lui Iurco Olga asupra imobilului dat din Registrul bunurilor imobile. S-a încasat de la Iurco Olga în beneficiul lui Ciolan Galina cheltuielile de judecată în mărime de 1900 lei. A fost respinsă cererea reconvențională depusă de către Iurco Olga împotriva lui Ciolan Galina. Prin decizia Curţii de Apel Chișinău din 03.06.2014, a fost respins apelul declarat de către Iurco Olga și menținută hotărârea primei instanțe din 06.03.2014. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiție din 19.11.2014, a fost respins ca inadmisibil recursul declarat de către Iurco Olga, împotriva deciziei instanței de apel din 03.06.2014.

La 20.12.2014, Răzmeriță Daniel a depus cerere de revizuire împotriva hotărârilor instanțelor judecătorești inferioare, prin care a solicitat admiterea cererii, casarea hotărârilor și suspendarea executării Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 06.03.2014. În motivarea revizuirii a invocat art.447 lit.b) și 449 lit.c) CPC, precum că este o persoană care nu a participat la proces, dar este lezată în drepturi prin hotărârea, încheierea sau decizia judecătorească și că instanţa a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces. Revizuentul consideră că are temei legal de a declara revizuirea hotărârilor judecătorești, deoarece la momentul înaintării de către Ciolan Galina a cererii de chemare în judecată a atins majoratul şi deci urma şi fie atras în proces ca intervenient accesoriu.

2 A relevat, că s-a născut și locuiește de 19 ani în apartamentul litigios – cameră cu suprafaţa de circa 10 m2, într-o casă de tip cămin,fiind unicul său loc de trai legal, deoarece locuiește anterior încheierii contractului de privatizare, a fost înregistrat în documentele oficiale ale tatălui său biologic, Răzmeriţa Vasile, cu drepturi depline de membru al familiei, respectiv urma să fie inclus în contractul de privatizare în calitate de coproprietar, ceea ce nu s-a făcut probabil cu rea-voință de către tatăl său. A indicat, că prin certificatul din 07.03.2014, eliberat de Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr.53/19 COOP, se confirmă că el împreună cu mama, Iurco Olga, au viză de reședință pe str. Calea Ieşilor 16/2, mun.

Chişinău, şi nu au existat motive pentru care ar fi bănuit că nu este coproprietar al apartamentului litigios. Consideră că înstrăinarea apartamentului de tatăl său Răzmeriţa Vasile, prin contractul de donație, a însemnat o deposedare ilegală a drepturilor sale, fiind încălcat art. 9 din Constituția RM, deoarece este unicul său loc de trai. Astfel, a menționat că Ciolan Galina şi Răzmeriţa Vasile au evitat chemarea sa în judecată cu rea-voință, având ca scop pronunțarea unei hotărâri ilegale prin care să fie dispusă evacuarea sa și a mamei sale, Iurco Olga. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiție din 22.12.2014, au fost suspendate hotărârile instanțelor judecătorești inferioare în partea evacuării lui Iurco Olga împreună cu membrii familiei din apartamentul nr.64 V din str. Calea Ieşilor 16/2, mun.

Chişinău. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire depusă de către Răzmeriță Daniel urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din următoarele considerente. În conformitate cu art.453 alin.(1), lit.a) CPC, instanţa de judecată, după ce examinează cererea de revizuire, emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire, ca fiind inadmisibilă. Potrivit art.451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicând-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449, cu anexarea probelor ce le confirmă. Astfel, revizuirea unei hotărâri pronunțate de instanţa de judecată este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărârii, intră în posesia unui temei prevăzut la art.449 CPC.

Atunci când se invocă temeiul prevăzut de art. 449 lit.c) CPC, în speță, precum că instanţa a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces, instanţa de judecată urmează să constate dacă persoana care nu a fost implicată în proces este subiect al raportului material litigios. În acest sens urmează a fi prezentate probe pertinente şi concludente, iar instanţa urmează să constate dacă prin hotărârea supusă revizuirii, persoanei implicate în proces i-au fost încălcate aceste drepturi. Totodată, nu poate fi revizuită o hotărâre în contextul în care revizuentul nu a fost subiect al raportului material litigios, fiind elucidată o anumită situație de fapt, asupra căreia s-a pronunțat instanţa de judecată prin prisma unui temei care caracterizează o altă situație.

În același timp, potrivit jurisprudenței Curţii Supreme de Justiţie, la examinarea cererii de revizuire, instanţa se limitează doar la aprecierea admisibilității temeiurilor de revizuire invocate, revizuirea fiind posibilă doar în cazurile în care sunt invocate şi probate circumstanțe, fapte sau evenimente prevăzute de lege ca temeiuri esențiale 3 pentru relațiile în litigiu şi de natură să influențeze soluția adoptată.

În contextul relatat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie remarcă că cele invocate de revizuent în susținerea cererii nu se încadrează în temeiul prevăzut la art.449 lit.c) CPC, deoarece acest temei trebuie să vizeze situația de fapt ce a constituit obiectul examinării în instanţa de fond, iar instanţa de recurs verifică numai corectitudinea aplicării şi interpretării normelor de drept material şi procesual de instanțele de judecată, în limitele materialelor din dosar şi în limitele recursului declarat.

Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţieconstată că argumentele expuse în prezenta cerere de revizuire nu pot determina casarea actelor judecătorești de dispoziție solicitate, deoarece nu poate fi revizuită o hotărâre, care elucidează o anumită situație de fapt asupra căreia s-a pronunțat instanţa de judecată, prin prisma unui temei ce caracterizează o altă situație ce ar confirma temeiul prevăzut la art.449 lit.c) CPC, invocat de revizuent care, în speță, nu a fost subiect al raportului material litigios. Revizuirea nu trebuie tratată nici ca un apel camuflat sau un recurs în anulare. Competența Curţii Supreme de Justiție este de a corecta lacunele în drept şi omisiunile justiției, dar nici într-un caz de a efectua o reexaminare.

Chiar existența a două păreri asupra aceleiași probleme nu poate servi temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar în cazul în care reexaminarea este necesară datorită unor circumstanțe fundamentale convingătoare (Popov nr.2 v. Moldova, Duca v. Moldova s.a.). Revizuirea neîntemeiată a hotărârii contestate, fiind o cale de atac de retractare şi nu de reformare, ar conduce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. Admiterea cererii de revizuire, în speță, ar contravine principiului securității raporturilor juridice şi ar constitui violarea art.6 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului şi Libertăților Fundamentale.

Astfel, dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe judecătorești independente şi imparțiale, garantat de articolul 6 § 1 din Convenție, trebuie interpretat în lumina Preambulului Convenției, care enunță preeminența principiului supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul stabilității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. Romania, Roșca v. Moldova), iar procedura de revizuire nu trebuie folosită de către instanțele naționale într-o manieră incompatibilă cu principiul securității juridice (Popov v. Moldova).

Totodată, securitatea raporturilor juridice presupune respectul față de principiul lucrului judecat (res judecata), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu insistă asupra faptului că nici o parte la proces nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri care este irevocabilă și obligatorie, chiar în scopul reluării procesului de judecată în vederea unei determinări noi a cauzei. În consecință, admiterea prezentei cererii de revizuire, în împrejurările reținute, va constitui incontestabil o încălcare a principiului securității raporturilor juridice. Având în vedere cele expuse și urmare faptului că motivele invocate în cererea 4 de revizuire sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către Răzmeriță Daniel, ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art.art. 269-270, 453 alin.(1), lit.a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Răzmeriță Daniel, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 03.06.2014 și hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 06.03.2014, în cauza civilă la acțiunea înaintată de către Ciolan Galina împotriva lui Iurco Olga privind evacuarea din bunul imobil, recunoaşterea dreptului de folosință pierdut asupra bunului imobil, radierea acestui drept din Registrul bunurilor imobile și încasarea cheltuielilor de judecată, şi acţiunea reconvențională a lui Iurco Olga împotriva lui Ciolan Galina, intervenient accesoriu Răzmeriță Vasile, privind recunoaşterea nulității contractului de donație şi radierea dreptului de proprietate.

Încheierea nu este supusă nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Oleg Sternioală 5