2ra-184/16 — Evacuarea din imobil, încasarea prejudiciului material si repararea prejudiciului moral. Recunoasterea valabilitătii contractului de vînzare cumpărare.

Dosarul nr. 2ra-184/16 Prima instanţă: L. Ciuhrii Instanţa de apel: E. Ababei, G. Polivenco și A. Garbuz Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 17 februarie 2016 mun.

Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii: Valentina Clevadî, Iurie Bejenaru Tamara Chișcă-Doneva şi Oleg Sternioală examinînd recursul declarat de Calineac Zinovia, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Calineac Zinovia către Raneta Raisa şi Raneta Ruslan, cu privire la evacuarea din imobil, încasarea prejudiciului material şi repararea prejudiciului moral, cererea reconvenţională înaintată de Raneta Ruslan către Calineac Zinovia şi Calineac Nicolai, cu privire la recunoaşterea valabilităţii contractului de vînzare- cumpărare a bunului imobil, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălți din 25 august 2015, prin care apelul declarat de Calineac Zinovia a fost respins, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei Soroca din 24 decembrie 2014. ACONSTATAT: La 04 septembrie 2014, Calineac Zinovia a depus cerere de chemare în judecată către Raneta Raisa şi Raneta Ruslan, cu privire la evacuarea din imobil și încasarea sumei.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că împreună cu soţul său Calineac Nicolai, deţin în proprietate devălmaşă, două imobile amplasate în s. Sobari, r-nul Soroca. În unul din imobile locuieşte împreună cu soţul său, în celălalt nu locuieşte nimeni, însă, prelucrează terenul şi efectuiază restul lucrărilor necesare, pentru a menţine gospodăria în stare bună. Reclamanta a specificat că Raneta Raisa i-a propus să vîndă imobilul cu numărul cadastral 130 fiului acesteia, Raneta Ruslan. În acest sens a invocat că nu era sigură dacă doreşte să vîndă imobilul respectiv, deoarece are copii şi nepoţi care au atins majoratul, urmînd să se mai gîndească. 1 La 24 februarie 2013 reclamanta a ajuns la o înţelegere verbală cu pîrîta Raneta Raisa, ca să-i dea în folosinţă temporară fiului acesteia Raneta Ruslan, bunul imobil cu nr. 130 din s. Sobari r-nul Soroca.

Raneta Raisa i-a transmis un avans în sumă de 16000 lei, însă, în privinţa vînzării imobilului s-au înţeles că rămîne să se mai gîndească şi în caz dacă se decide să-l vîndă, vor încheia contractul de vînzare cumpărare. A mai precizat reclamanta că analizînd situaţia, împreună cu soţul şi copii au ajuns la concluzia că nu vînd imobilul, prin urmare i-a solicitat de nenumărate ori lui Raneta Ruslan şi familiei acestuia de a elibera imobilul, însă, pîrîtul refuză invocînd diferite pretexte. S-a adresat cu cerere prealabilă către pîrît, dar fără nici un efect, fiind nevoită să apleze la instanţa de judecată. Solicită Calineac Zinovia evacuarea lui Raneta Ruslan împreună cu membrii familiei din casa de locuit nr. 130 amplasată în s. Sobari, r-nul Soroca și încasarea din contul lui Raneta Ruslan suma de 6000 lei, pentru faptul că a folosit imobilul timp de 12 luni.

La 28 octombrie 2014, Calineac Zinovia a depus cerere de chemare în judecată către Raneta Ruslan, privind încasarea prejudiciului material şi repararea prejudiciului moral (f.d. 51). În motivarea acestei acţiuni, reclamanta a invocat că de fapt, la 20 decembrie 2013 a fost incendiată construcţia auxiliară a casei sale din s. Sobari, r-nul Soroca, în care se afla fîn. În urma examinării cazului de către organele de poliţiei s-a constatat că vinovat de cele întîmplate se face Raneta Ruslan, în privinţa căruia a fost întocmit proces-verbal cu privire la contravenţie şi sancţionat cu amendă în mărime de 30 u.c. Reclamanta a mai specificat că prin acţiunile sale pîrîtul i-a pricinuit un prejudiciu material în valoare de 27000 lei.

Totodată, a menţionat că fînul era pregătit pentru a hrăni animalele pe perioada iernii, fapt ce i-a cauzat daune morale considerabile. Solicită Calineac Zinovia înacasarea din contul lui Raneta Ruslan, în beneficiul său a sumei de 27000 lei – cu titlu de prejudiciu material şi a sumei de 25 000 lei – cu titlu de prejudiciu moral. Prin încheierea Judecătoriei Soroca din 31 octombrie 2014, cauza civilă nr. 2- 1021/14 și cauza civilă nr. 2-1206/14, au fost conexate într-un singur proces civil, atribuinduse nr. 2-1021/14 (f.d. 48). Solicită reclamanta Calineac Zinovia evacuarea pîrîtului Raneta Ruslan împreună cu familia sa din imobilul cu nr. cadastral 130 din s. Sobari r-nul Soroca, încasarea sumei de 6000 lei, pentru folosirea imobilului pe o perioadă de 12 luni, încasarea sumei de 27000 lei – cu titlu de prejudiciu material şi a sumei de 25000 lei – cu titlu de prejudiciu moral.

La 15 octombrie 2014, Raneta Ruslan a depus cerere reconvenţională împotriva lui Calineac Zinovia și Calineac Nicolai, privind recunoaşterea contractului de vînzare cumpărare valabil (f.d. 38-39). În motivarea acțiunii reconvenționale a invocat că cu Calineac Nicolai şi Zinovia sînt consăteni. În luna februarie 2013 a aflat că ultimii şi-au cumpărat o casă în sat, la traseu, iar casa lor cea veche au scos-o de vînzare. La acel moment locuia cu mama sa, Raneta Raisa şi deoarece îşi formase o familie, a decis să cumpere casa indicată. 2 A negociat cu soţii Calineac, care au confirmat că vînd casa lor veche, convenind la suma de 15000 lei şi să-i permită să taie 17 salcîmi din ogradă. Ulterior, după ce au văzut gospodăria, Calineac Zinovia a mai cerut o mie de lei, pentru telefonul instalat şi pentru că a prelucrat grădina.

La 24 februarie 2013 au mers la Calineac Zinovia şi i-au achitat suma de 16000 lei, iar ultima le-a înmînat cheia de la casă. La 12 aprilie 2013, au mers împreună cu Calineac Nicolae la Primăria satului Cremenciug unde acesta a depus cerere ca să înscrie viza de reşedinţă lui Raneta Ruslan în imobilul cu nr. cadastral 130 din s. Sobari, r-nul Soroca. A mai indicat reclamantul că tot atunci s-au înţeles că după ce vor tăia copacii, vor începe perfectarea actelor necesare înstrăinării imobilului. La 12 noiembrie 2013, nefiind acasă, Calineac Nicolai a tăiat din gospodărie 55 de copaci de salcîm, în loc de 17 cum s- au înţeles. Din această cauză între ei s-a iscat o ceartă care continuă şi în prezent.

Consideră Raneta Ruslan că de fapt între ei a existat vînzarea-cumpărarea casei de locuit, deoarece el şi-a îndeplinit integral obligaţiunile, achitîndu-le suma de bani solicitată, iar ei, la rîndul lor au predat bunul imobil. Raneta Ruslan a concluzionat că locuieşte acolo din 24 februarie 2013, s-a folosit de acest bun ca un bun proprietar, a făcut reparaţie. Faptul vînzării imobilului poate fi confirmat de toţi vecinii din preajmă şi reprezentanţii primăriei. Solicită Raneta Ruslan recunoaşterea contractului de vînzare cumpărare a casei de locuit cu nr. cadastral 130, amplasată în s. Sobari, r-nul Soroca între vînzătorii Calineac Zinaida și Calineac Nicolai şi cumpărătorul Raneta Ruslan valabil, cu dispunerea înregistrării imobilului.

Prin hotărîrea Judecătoriei Soroca din 24 decembrie 2014, a fost respinsă acţiunea Zinoviei Calineac către Raneta Ruslan şi Raneta Raisa cu privire la evacuarea din imobil şi acţiunea Zinovieri Calineac către Raneta Ruslan, cu privire la încasarea prejudiciului material şi repararea prejudiciului moral ca nefondate. A fost admisă acţiunea reconvenţională înaintată de Raneta Ruslan către Caneleac Zinovia și Calineac Nicolai, cu privire la recunoaşterea valabilităţii tranzacţiei de vînzare cumpărare a imobilului cu nr. 130, înregistrat în registru de gospodării, situat în s. Sobari, r-nul Soroca dintre Calineac Zinovia şi Calineac Nicolae, pe de o parte şi Raneta Ruslan şi Raneta Raisa, pe de altă parte.

A fost recunoscut Raneta Ruslan proprietar al gospodăriei înregistrate cu nr. 130 în registru de gospodării pe s. Sobari, r-nul Soroca, constituit din casă de locuit şi teren aferent construcţiilor (f.d. l05-107). Prin decizia Curţii de Apel Bălți din 25 august 2015, apelul declarat de Calineac Zinovia a fost respins, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei Soroca din 24 decembrie 2014 (f.d. 156, 157-161). La 06 noiembrie 2015, Calineac Zinovia a contestat cu recurs decizia instanţei de apel solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunea inițială să fie admisă, iar acțiunea reconvențională să fie respinsă.

În motivarea recursului a indicat că atît decizia instanței de apel, cît și hotărîrea primei instanțe sunt ilegale, deoarece, instanţele de judecată nu au constatat şi elucidat 3 toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea corectă a pricinii, fiind aplicate eronat normele de drept material. Copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 04 septembrie 2015 (f.d. 162), fiind recepționată de către recurentă la 08 septembrie 2015 (f.d. 163). Prin urmare, instanța de recurs constată că recursul a fost declarat în termen. La 21 decembrie 2015, intimaților a fost expediată copia recursului, iar la 18 ianuarie 2016, în adresa Curţii Supreme de Justiţie a parvenit referinţa prin care Raneta Ruslan și Raneta Raisa au solicitat respingererea recursului ca nefondat.

Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, consideră recursul declarat de Calineac Zinovia, întemeiat şi care urmează a fi admis. În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Părțile unui contract, prin care urmează a fi înstrăinat un bun imobil, urmează a fi proprietarul bunului (vînzător) și persoana care procură acest bun (cumpărător).

În aceste circumstanțe, proprietar al unui bun imobil poate fi doar persona care și-a înregistrat acest drept conform normelor legale stabilite în acest sens. Or, potrivit art. 321, alin. (2) Cod Civil, în cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobîndeşte la data înscrierii în registrul bunurilor imobile, cu excepţiile prevăzute de lege. Colegiul menționează că la materialele dosarului nu este anexat extrasul eliberat de Întreprinderea de Stat „CADASTRU” din care să rezulte cert cine deține dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu. Totodată, actele pricinii certifică faptul că Calineac Nicolai dispune de casă de locuit şi deţine un lot auxiliar în mărime de 0,45 ha în s. Sobari, r-nul Soroca, la contul nr. 130, potrivit adeverinţei nr. 861 din 12 noiembrie 2013, eliberată de Primăria comunei Cremenciug, r-nul Soroca (f.d.

8). Sub acest aspect, instanța de recurs menționează că prima instanță a judecat pricina în absența reclamantei Calineac Zinovia. Prin urmare, nu a dat o apreciere corectă a adeverinșei nr. 861 din 12 noiembrie 2013 eliberată de Primăria com Crimenciug, r-nul Soroca. Mai mult decît atît, instanța de judecată nu a atras în proces pe Calineac Nicolai, avînd în vedere că potrivit adeverinței specificate mai sus, el ar fi proprietarul imobilului în litigiu. În ceste condiții, pricina a fost judecată fără a fi stabilit cercul participanților la proces.

În continuare, de menționat că potrivit extrasului eliberat de Primăria comunei Cremenciug, Chiriţa Maria, secretar al Consiliului comunal Cremenciug, la 12 aprilie 2013, aflîndu-se la ziua de audienţă în s. Sobari, r-nul Soroca, a precizat că s-au apropiat Raneta Raisa şi Calineac Zinaida locuitoare a s. Sobari, r-nul Soroca, ultima a depus o cerere din numele soţului ei, Calineac Nicolai, cu solicitarea de al pune la evidenţă în 4 casa sa proprie din satul Sobari pe Raneta Ruslan. Calineac Zinovia informînd-o că a vîndut casa lui Raneta Ruslan (f.d. 88). Totodată, potrivit certificatului eliberat de Şeful oficiului poştal Sobari, Chiriţa Diana, din luna martie 2013 cet. Raneta Ruslan a achitat facturile pentru energia electrică şi telefonia fixă a cet.

Calineac Nicolai (f.d. 25). Instanța de recurs consideră oportun de a specifica faptul că potrivit adeverinţei nr. 861 din 12 noiembrie 2013, imobilul în litigiu este deținut cu drept de proprietate de către Calineac Nicolai, însă acțiunea cu privire la evacuarea din imobil, încasarea prejudiciului material şi repararea prejudiciului moral a fost înaintată de către soția acestuia Calineac Zinovia. Astfel, instanța de apel la rejudecare, avînd la bază circumstanțele de fapt ale pricinii urmează să verifice dacă Calineac Zinaida a fost îndrept să înainteze acțiune în instanța de judecată, privind evacuarea din imobilul nr. 130, amplasat în s. Sobari, r-nul Soroca, în condițiile în care acest imobil, potrivit Primăriei comunei Cremenciug, r-nul Soroca, aparține lui Calineac Nicolai.

Colegiul precizează că reclamanta Calineac Zinovia pretinde că Raneta Ruslan, prin acțiunile sale i-ar fi cauzat un prejudiciu material în cuantum de 27000 lei și prejudiciu moral estimat la suma de 25000 lei. Instanța de apel urmează să aprecieze probele anexate la dosar în sensul determinării prejudiciului real cauzat. Instanța de recurs, în continuare menționează că Raneta Ruslan a înaintat în instanța de judecată pretenții față de Calineac Zinovia şi Calineac Nicolai, prin care au solicitat recunoaşterea valabilităţii contractului de vînzare-cumpărare a bunului imobil, nr. 130, amplasat în s. Sobari, r-nul Soroca. Potrivit speței, Raneta Ruslan optează pentru poziția precum că Calineac Zinovia, i-ar fi vîndut bunul imobil în litigiu.

Prin urmare, Colegiul consideră oportun de a reitera prevederile art. 210, alin. (1) Cod Civil, care statuiază expres că trebuie să fie încheiate în scris actele juridice dintre persoanele juridice, dintre persoanele juridice şi persoanele fizice şi dintre persoanele fizice dacă valoarea obiectului actului juridic depăşeşte 1000 de lei, iar în cazurile prevăzute de lege, indiferent de valoarea obiectului. În conformitate cu prevederile art. 211, alin. (1) Cod Civil – nerespectarea formei scrise a actului juridic face să decadă părţile din dreptul de a cere, în caz de litigiu, proba cu martori pentru dovedirea actului juridic.

Instanța de recurs, în acest sens accentuează că condiţiile de formă a actului juridic civil se clasifică, în funcţie de consecinţele nerespectării lor, în următoarele categorii: - forma cerută pentru valabilitatea actului juridic – ad validatem; în cazul cînd forma este cerută de lege ca condiţie a valabilităţii actului juridic civil, nerespectarea ei atrage nulitatea actului (art. 211, alin. (2); art. 213, alin. (1)); - forma cerută pentru probarea actului juridic – ad probationem; nerespectarea ei nu atrage nulitatea actului, ci imposibilitatea dovedirii lui prin proba cu martori (art. 211, alin. (1)); - forma cerută pentru opozabilitate faţă de terţi; nerespectare acestei cerinţe se sancţionează cu inopozabilitatea, ceea ce înseamnă că terţa persoană este în drept să 5 ignore actul juridic care trebuia adus la cunoştinţa altor persoane prin îneplinirea formalităţilor impuse de lege (a se vedea comentariul la art. 214). De menționat, ca regulă generală, nerespectrea formei scrise actului juridic civil nu atrage nulitatea lui, ci lipseşte părţile de a cere, în caz de litigiu, de dreptul de a cere proba cu martori pentru dovedirea acestui act.

Părţile sînt în drept să dovedească actul juridic în cauză cu toate celelalte mijloace de probă prevăzute de lege. Codul de procedură civilă prevede că, în afară de depoziţiile martorilor, în calitate de probe se admit elementele de fapt constatate din explicaţiile părţilor şi ale altor personae interesate în soluţionarea pricinii, din înscrisuri, probe materiale, înregistrări audio- video, din concluziile experţilor. Însă, atunci cînd forma scrisă este cerută prin lege ca condiţie de valabilitate a actului juridic civil, este firesc ca sancţiunea lipsei sale să fie nulitatea absolută, ca în toate cazurile cînd se încalcă o dispoziţie legală imperativă (art. 220 Cod Civil).

Mai mult decît atît, în speț,ă pretențiile sunt îndreptate spre recunoașterea unui contract de vînzare-cumpărare a unui bun imobil, iar potrivit prevederilor art. 212, lit. b) Cod Civil - forma autentică a actului juridic este obligatorie dacă actul juridic are ca obiect înstrăinarea bunurilor imobile, cu excepţia cazurilor prevăzute expres de lege. Astfel, instanța de recurs menționează că la rejudecare, instanța de apel urmează să stabilească dacă părțile contractante au respectat rigorile stabilite de Lege la încheierea contractului de vînzare cumpărare a imobilului nr. 130, amplasat în s. Sobari, r-nul. Soroca. Totodată, Raneta Ruslan susține că la 24 februarie 2013, i-a achitat Zinoviei Calineac suma de 16000 lei, iar ultima i-a înmînat cheia de la casa de locuit nr. 130, amplasat în s. Sobari, r-nul Soroca.

De menționat, Calineac Zinovia a recunoscut că a primit suma de 16000 lei (f.d.3). Colegiul, menționează că la dosar nu este anexat nici un înscris care ar confirma că Raneta Ruslan a transmis, iar Calineac Zinovia a primit suma de 16000 lei. Astfel, la rejudecare, instanța de apel trebuie să stabilească, prin prisma prevederilor legislației în vigoare (art. 210 Cod Civil), condițiile în care urmau a fi transmiși banii și care sunt consecințele nerespectării acestor măsuri impuse de Lege. Colegiul menţionează că circumstanţele relatate supra atrag încălcarea dreptului la un proces echitabil, respectarea căruia este accentuată şi în jurisprudenţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului. În conformitate cu art. 239 CPC, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată.

Instanţa îşi întemeiază hotărârea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată. Concomitent, conform art. 241 alin. (5) CPC, în motivare se indică circumstanţele pricinii constatate de instanţă, probele care se întemeiază concluziile ei privitor la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanţa. Totodată, în conformitate cu prevederile art. 373 CPC, instanţa de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii 6 în primă instanţă.

Instanţa de apel este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Apelantului nu i se poate crea în propria cale de atac o situaţie mai dificilă decît aceea din hotărîrea atacată cu apel, cu excepţia cazurilor cînd consimte şi cînd hotărîrea este atacată şi de alţi participanţi la proces. În sprijinul normelor naţionale vin şi reglementările Curţii Europene pentru Drepturile Omului, jurisprudenţa căreia îşi are izvorul în dreptul oricărei părţi în cadrul unei proceduri de a beneficia de respectarea acestor norme, fiind piloni de bază ai dreptului la un proces echitabil.

Din considerentele menţionate, avînd în vedere faptul că eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat Calineac Zinovia, a casa decizia instanței de apel, restituind pricina pentru rejudecare în Curtea de Apel Bălți. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se admite recursul declarat de Calineac Zinovia.

Se casează decizia Curţii de Apel Bălți din 25 august 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Calineac Zinovia către Raneta Raisa şi Raneta Ruslan, cu privire la evacuarea din imobil, încasarea prejudiciului material şi repararea prejudiciului moral, cererea reconvenţională înaintată de Raneta Ruslan către Calineac Zinovia şi Calineac Nicolai, cu privire la recunoaşterea valabilităţii tranzacţiei de vînzare-cumpărare a bunului imobil, cu remiterea pricinii pentru rejudecare în instanţa de apel – Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Tatiana Vieru Judecători Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Tamara Chișcă-Doneva Oleg Sternioală 7