2ra-840/15 — Evacuarea din imobil şi radierea vizei de domiciliu

dosarul nr. 2ra-840/15 prima instanţă: V. Puica instanţa de apel: D. Manole, N. Traciuc, E. Fistican ÎNCHEIERE 09 aprilie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Corolevschi, Ion Druţă examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Covrighina Galina, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Covrighina Galina împotriva lui Melnic Valentin, cu privire la evacuarea din imobil şi radierea vizei de domiciliu şi cererea reconvenţională depusă de Melnic Valentin împotriva Galinei Covrighina, cu privire la rezoluţiunea contractului de donaţie, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 noiembrie 2014, prin care apelul declarat de Covrighina Galina a fost respins şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun.

Chişinău din 05 iunie 2014, c o n s t a t ă: La data de 06 septembrie 2013, Covrighina Galina s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată împotriva lui Melnic Valentin, cu privire la evacuarea din imobil şi radierea vizei de domiciliu. În motivarea acţiunii, a indicat reclamanta că împreună cu pîrîtul Melnic Valentin s-au aflat în relaţii de căsătorie pînă la 24 decembrie 2011 - dată cînd căsătoria lor a fost desfăcută. Din căsătorie şi viaţă în comun copii nu au. Susţine reclamanta că, ap. 66, situat pe bd. Traian 14/4, mun. Chişinău, în care locuieşte împreună cu pârâtul, este proprietatea sa. Astfel, 1/2 cotă - parte din imobil îi aparţine în temeiul acordului cu privire la determinarea cotei - părţi, nr. 912 din 02.06.2003 şi contractului de vânzare-cumpărare, transmitere- primire a locuinţei în proprietate privată nr. 13-2769 din 02.09.1994, iar cealaltă 1/2 cotă - parte în temeiul contractului de donaţie nr. 1394 din 25.07.2003.

Invocă reclamanta că, timp îndelungat, din cauza comportamentului inadecvat al pîrîtului, care este predispus spre agresivitate şi violenţă fizică, nu poate locui împreună cu dînsul în acelaşi apartament, încercările de a aplana conflictele nu au dat rezultate. Mai mult ca atît, este nevoită deseori să apeleze la 1 poliţie şi chiar dacă a fost avertizat de multe ori, tras la răspundere contravenţională, pârâtul nu şi-a schimbat comportamentul spre bine, dimpotrivă devine mai agresiv. Menţionează că, pârâtul îi creează condiţii imposibile de trai, iar măsurile de constrângere administrativă şi discuţiile profilactive din partea autorităţilor nu au dat nici un rezultat. Consideră că, este oportun ca pârâtul să fie radiat de la viza de domiciliu din ap. 66, situat pe bd.

Traian 14/4, mun. Chişinău. Cere Covrighina Galina, evacuarea pârâtului Melnic Valentin din ap. 66, situat pe bd. Traian 14/4, mun. Chişinău, fără acordarea altui spaţiu locativ şi radierea de la viza de domiciliu. Pe parcursul examinării cauzei, Melnic Valentin a depus cerere reconvenţională împotriva Galinei Covrighina, cu privire la rezoluţiunea contractului de donaţie nr. 1394 din 25.07.2003. În motivarea cererii reconvenţionale a indicat Melnic Valentin că prin contratul de donaţie nominalizat i-a donat soţiei sale - Galina Covrighina 1/2 cotă-parte din ap. 66, situat pe bd. Traian 14/4, mun. Chişinău. Specifică pîrîtul - reclamantul că după perfectarea contractului de donaţie, fiind deja la pensie, a suportat trei intervenţii chirurgicale la ochi şi 12 operaţii la diferite organe interne ale organismului.

Invocă Melnic Valentin precum că, în anul 2012, a aflat că soţia sa, Galina Covrighina, s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată privind desfacerea căsătoriei, fiind emisă o hotărâre în acest sens. Consideră că, comportamentul fostei sale soţii exprimă o ingratitudine insuportabilă, iar relaţiile între ei au devenit ostile. Menţionează că, având un comportament neadecvat, reclamanta - pîrîtă Covrighina Galina, îl provoacă la scandaluri, după care apelează la poliţie. Atunci când a donat cota-parte din apartament s-a aşteptat la un comportament onest, recunoştinţă, loialitate, ajutor moral, păstrarea unor relaţii normale de familie, însă, reclamanta a dat dovadă de ingratitudine totală, şi anume lipsa de recunoştinţă pentru gratificarea înfăptuită prin intermediul contractului de donaţie.

Totodată, a mai indicat pîrîtul - reclamantul că, după data încheierii contractului de donaţie, din cauza agravării stării sănătăţii, starea de nevoie ca donator s-a agravat, fiind în imposibilitate să-şi asigure o întreţinere corespunzătoare comparativ cu situaţia existentă la momentul încheierii contractului. Starea de nevoie în care a ajuns după executarea contractului de donaţie nu a fost condiţionată de comportamentul său vinovat. Susţine că având vârsta de 72 ani, fiind fără un ochi şi cu picioarele bolnave, nu poate să-şi asigure întreţinerea corespunzătoare de unul singur. După înrăutăţirea sănătăţii şi ca rezultat al situaţiei materiale, reclamanta insistă la ieşirea de fapt din posesia a 1/2 cotă-parte din apart.66.

Consideră că prin evacuarea şi radierea vizei de reşedinţă din ap. 66, condiţiile locative vor fi înrăutăţite, va deveni vagabond, deoarece nu dispune de alt spaţiu locativ. 2 Solicită pîrîtul - reclamant Melnic Valentin, rezoluţiunea contractului de donaţie nr. 1394 din 25.07.2003, care are ca obiect 1/2 cotă - parte ideală din ap. 66, situat pe bd. Traian 14/4, mun. Chişinău şi încasarea din contul Galinei Covrighina în beneficiul său a tuturor cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 05 iunie 2014, acţiunea iniţială înaintată de Covrighina Galina a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, iar cererea reconvenţională înaintată de Melnic Valentin a fost admisă, fiind revoluţionat contractul de donaţie nr. 1394 din 25.07.2003, încheiat între Melnic Valentin şi Covrighina Galina, în privinţa a 1/2 cotă-parte din ap. 66, situat în mun.

Chişinău, bd. Traian 14/4. Melnic Valentin a fost preîntâmpinat despre inadmisibilitatea încălcării în viitor a drepturilor de convieţuire. Suplimentar, s-a dispus de a o elibera pe Covrighina Galina de la plata taxei de stat. Invocînd ilegalitatea acestei hotărîri, la data de 09 iunie 2014, Covrighina Galina, a declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 05 iunie 2014, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii instanţei de fond, cu emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea de bază să fie admisă în sensul declarat, iar cererea reconvenţională înaintată de către Melnic Valentin să fie respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 noiembrie 2014, apelul declarat de Covrighina Galina, a fost respins şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun.

Chişinău din 05 iunie 2014. La data de 19 februarie 2015, Covrighina Galina, a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care să fie admisă cererea de chemare în judecată înaintată de Covrighina Galina şi respinsă acţiunea reconvenţională înaintată de Melnic Valentin. În motivarea recursului, a invocat recurentul că decizia instanţei de apel este ilegală şi neîntemeiată, fiind emisă cu încălcarea normelor de drept procedural. Susţine recurenta că, instanţele ierarhic inferioare au apreciate arbitrar probele din dosar.

De asemenea, consideră că instanţa de apel se contrazice prin argumentarea motivelor de respingere a cererii prin faptul că la pct.42 din decizie constată „..starea de nevoie a intimatului Melnic Valentin i s-a schimbat de la 25 iulie 2003- data încheierii contractului de donaţie, comparativ cu situaţia existentă la momentul soluţionării prezentei pricinii… ”, pe cînd în pct.43 notează că „temei de rezoluţiune a contractului de donaţie a constituit starea de sănătate precară a intimatului… ”. Totodată, constată că starea de nevoie a survenit la intimat din 25 iulie 2003, însă exclude că s-ar aplica termenul de prescripţie generală pe această situaţie. Complementează recurenta că intimatul nu a solicitat rezoluţiunea printr-o notificare.

3 În concluzie, susţine recurenta că contrar prevederilor art.836 alin.(1) CC, deşi nu se constată întrunirea celor două condiţii pentru rezoluţiunea contractului de donaţie or, intimatul are o situaţie materială bună, o pensie de 3500 lei, bani în cont, imobile în proprietate, nu are persoane la întreţinere, dimpotrivă, are două fiice cu o situaţie materială foarte bună, instanţele ierarhic inferioare au revoluţionat contractul de donaţie nr.1394 din 25.07.2003, doar din motiv că „… evacuarea dînsului din imobil ar pune în pericol viaţa şi sănătatea sa, ceea ce este inadmisibil din punct vedere social”.

Invocă în context, prevederile art. 102 Codul cu privire la locuinţe, potrivit căruia, dacă chiriaşul, membrii familiei lui sau alte persoane, care locuiesc împreună cu dînşii, distrug sistematic sau deteriorează încăperea de locuit, sau n-o folosesc după destinaţie, ori dacă prin încălcarea sistematică a regulilor de convieţuire socialistă fac imposibilă pentru alţii convieţuirea cu dînşii în acelaşi apartament sau aceiaşi casă, iar măsurile de prevenire şi de înrîurire publică n-au dat nici un rezultat, evacuarea celor vinovaţi la cererea celui care a dat cu chirie încăperea de locuit ori a altor persoane interesate se face a se acorda o altă încăpere de locuit. Precizează recurenta că nici o măsură nu a contribuit pană acum la schimbarea spre bine a comportamentului intimatului, or, chiar după preîntâmpinarea adusă prin hotărîrea judecătoriei Botanica din 05.06.2014, intimatul a agresat-o fizic, cauzându-i leziuni corporale.

La data de 06 aprilie 2015, Valentin Melnic a depus referinţă la recursul declarat de Covrighina Galina, solicitînd respingerea recursului ca neîntemeiat. Examinînd cererea de recurs declarată de Covrighina Galina, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 440 CPC, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute în art. 433 CPC.

În conformitate cu art.433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art.432 alin.(1), (2), (3) şi (4) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: 4 a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Astfel, analizînd argumentele recursului prin prisma existenţei temeiurilor de declarare a recursului, Colegiul constată că acestea nu se încadrează în limitele stabilite de norma precitată, instanţa de apel aplicînd corect normele de drept procedural. Colegiul consideră că argumentele invocate în cererea de recurs sunt irelevante şi declarative, motiv pentru care acestea nu pot fi reţinute de către instanţa de recurs întru admiterea cererii şi casarea deciziei instanţei de apel.

Mai mult, Colegiul învederează că dezacordul recurentei cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurentei, fără a indica vreun temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, face ca acesta să fie respins de către instanţa de recurs din considerentul că motivele indicate în dezacord nu se încadrează în prevederile normei precitate şi nu constituie temei de casare a deciziei, recursul exercitat avînd caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt. În aceeaşi ordine de idei, Colegiul precizează că potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel.

Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, la caz, menţionează şi jurisprudenţa CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purceii contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror, atît instanţa de apel, cît şi prima instanţă s-au pronunţat în mod corespunzător.

5 Din considerentele enumerate şi avînd în vedere faptul că, argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4) din CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Covrighina Galina, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, 432, 433 lit. a), art. 434 alin. (1) şi art. 440 CPC completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune Recursul declarat de Covrighina Galina, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Nicolae Clima Judecătorul Judecătorii Ion Corolevschi Ion Druţă 6