2ra-259/15 — Înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului,

prima instanţă: E.Bejenaru dosarul nr. 2ra-259/15 instanţa de apel: D.Puşca, A.Rotaru, R.Burdeniuc DECIZIE 18 februarie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru, Iurie Bejenaru, Oleg Sternioală, Valentina Clevadî examinînd recursurile declarate de Vahnovan Boris şi Mîrzîncu Galina, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vahnovan Boris împotriva Galinei Mîrzîncu şi Mariei Cernei privind înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 14 octombrie 2014 prin care s-a respins apelul declarat de Vahnovan Boris şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Ocniţa din 31 decembrie 2013, c o n s t a t ă La 04 martie 2010 Vahnovan Boris a depus cerere de chemare în judecată împotriva Galinei Mîrzîncu şi Mariei Cernei cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că deţine în proprietate casa de locuit şi terenul aferent cu suprafaţa de 0,2372 ha şi 0,0563 ha, amplasate în satul Lipnic, r- ul Ocniţa, iar în vecinătatea sa locuiesc pîrîtele Mîrzîncu Galina şi Cernei Maria. Menţionează reclamantul, că în anul 2009, pîrîtele au construit un gard capital cu stîlpi de beton, cu depăşirea liniei de hotar, acaparînd o porţiune din terenul ce-i aparţine. Indică că construcţia gardului a avut loc în lipsa unei autorizaţii în acest sens, fiind astfel instalat în mod samovolnic. 1 Mai menţionează reclamantul, că pe terenul pîrîtelor creşte un copac, care se află la o distanţă de 1,2 m de la horatul dintre terenuri, fapt ce contravine prevederilor art. 389 alin. (2) Cod civil, care stabileşte distanţa dintre arbore şi hotar nu mai mică de 2 metri.

Arborele situat pe terenul vecinelor are înălţimea de 20 metri, astfel îi umbreşte terenul aferent de lîngă casă şi nu poate cultiva plante agricole, iar toamna este nevoit să strîngă frunzele ce cad pe terenul său. Adresările sale faţă de pîrîte privind soluţionarea pe cale amiabilă a problemelor create nu s-au soldat cu succes. Solicită reclamantul, obligarea pîrîtei Mîrzîncu Galina să nu-i creeze obstacole în folosirea lotului de teren aferent casei de locuit cu suprafaţa de 0, 2372 ha, număr cadastral 6231209095 şi 0, 0563 ha, număr cadastral 6231209179, demolarea gardului capital construit de pîrîtă pe terenul ce-i aparţine cu drept de proprietate, tăierea copacului sădit pe terenul Galinei Mîrzîncu şi încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 500 lei şi a taxei de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată în mărime de 100 lei.

Pe parcursul examinării pricinii reclamantul şi-a concretizat cerinţele, solicitînd obligarea pîrîtelor să nu-i creeze obstacole în folosirea terenului aferent casei ce-i aparţine cu drept de proprietate prin retezarea gardului construit de către pîrîte cu 50 cm, demolarea gardului cu lungimea de 55 m pe latura 4-5, tăierea copacului sădit la o distanţă de 1,2 m de la hotarul său, cu înălţimea de 20 m şi diametrul 54 cm şi compensarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Ocniţa din 31 decembrie 2013 acţiunea a fost admisă parţial, fiind obligată Mîrzîncu Galina de a ajusta înălţimea gardului construit din tablă cutată între sectoarele de teren cu nr. nr. cadastrale 6231209095 şi 6231209094 pînă la înălţimea de 1,80 m. S-a încasat de la Mîrzîncu Galina în beneficiul lui Vahnovan Boris suma de 345 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

În rest acţiunea a fost respinsă. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Vahnovan Boris şi Mîrzîncu Galina au contestat-o cu apel. Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 26 februarie 2014 apelul declarat de către Mîrzîncu Galina a fost restituit în temeiul art. 369 al. (1) lit. b) CPC, ca fiind depus în afara termenului legal.

Prin decizia Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 21 mai 2014 s-a respins recursul declarat de Mîrzîncu Galina şi s-a menţinut încheierea Curţii de Apel Bălţi din 26 februarie 2014. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 14 octombrie 2014 s-a respins apelul declarat de Vahnovan Boris şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Ocniţa din 31 decembrie 2013. 2 La 12 decembrie 2014 Vahnovan Boris a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea parţială a deciziei instanţei de apel şi hotărîririi primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri prin care să fie obligată intimata să demoleze gardul cu lungimea de 55 m pe latura 4-5. În susţinerea recursului s-a invocat dezacordul cu hotărîrile contestate în partea respingerii pretenţiei de demolare a gardului, invocînd că în această parte nu au fost constatate şi elucidate pe deplin toate circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii.

Indică că pe parcursul examinării cauzei au fost prezentate probe ce confirmă cu certitudine că intimata Mîrzîncu Galina, construind gardul pe sectorul 4-5 cu lungimea de 55 m, a ocupat samovolnic o porţiune de teren de 0, 30 m pe întreaga lungime şi 0, 07 m prin betonarea a 17 stîlpi de metal, iar în total a ocupat 0, 47 m pe terenul său pe care îl deţine în calitate de proprietar. Consideră că instanţele de judecată neîntemeiat au constatat lipsa probelor, luînd ca bază prioritară lipsa unor măsurări precise conform raportului de expertiză nr. 1848 din 21.10.2013. La 16 decembrie 2014 cerere de recurs a declarat şi Mîrzîncu Galina, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie respinsă integral.

În susţinerea recursului s-a invocat că pe parcursul examinării pricinii au fost prezentate probe suficiente în vederea respingerii acţiunii. Verificînd în limitele invocate în recurs legalitatea hotărîrilor atacate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursurile declarate de Vahnovan Boris şi Mîrzîncu Galina şi a menţine decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs.

Din materialele cauzei s-a constatat că adresîndu-se cu prezenta cerere de chemare în judecată, Vahnovan Boris a solicitat obligarea Galinei Mîrzîncu şi Mariei Cernei să nu-i creeze obstacole în folosirea terenului aferent casei ce-i aparţine cu drept de proprietate prin retezarea gardului construit de către pîrîte cu 50 cm, demolarea gardului cu lungimea de 55 m pe latura 4-5 şi tăierea copacului sădit la o distanţă de 1,2 m de la hotarul său, cu înălţimea de 20 m şi diametrul 54 cm. Fiind investite cu judecarea pricinii în cauză, atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel au ajuns la concluzia de a admite parţial acţiunea, cu obligarea Galinei Mîrzîncu de a ajusta înălţimea gardului construit din tablă cutată între sectoarele de teren cu nr. 3 nr. cadastrale 6231209095 şi 6231209094 pînă la înălţimea de 1,80m, în rest cerinţele fiind respinse.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că hotărîrile adoptate corespund cerinţelor art.239 CPC, fiind apreciate corect toate probele prezentate de părţi, toate circumstanţele cauzei fiind complet constatate, pricina fiind examinată cu respectarea normelor de drept material şi procedural. În conformitate cu art. 377 Cod civil, proprietarii terenurilor vecine sau ai altor bunuri imobile învecinate, pe lîngă respectarea drepturilor şi obligaţiilor prevăzute de lege, trebuie să se respecte reciproc. Se consideră vecin orice teren sau alt bun imobil de unde se pot produce influenţe reciproce.

Conform art. 389 alin. (1) Cod civil, orice construcţie, lucrare sau plantaţie se poate face de către proprietarul terenului numai cu respectarea unei distanţe minime faţă de linia de hotar, conform legii, regulamentului de urbanism sau, în lipsă, conform obiceiului locului, astfel încît să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin. Conform art. 390 alin. (1) Cod civil, dacă proprietarul unui teren, cu ocazia ridicării unei construcţii, a construit dincolo de limita terenului său, fără a i se putea imputa premeditarea sau culpa gravă, vecinul trebuie să tolereze încălcarea hotarului dacă nu a obiectat pînă sau imediat după depăşirea limitei. În conformitate cu art. 118 alin. (1) CPC, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

Materialele cauzei atestă că, bunurile imobile în litigiu reprezintă loturile de teren cu numerele cadastrale 6231209095 şi 6231209094, amplasate în s. Lipnic, r-ul Ocniţa. Potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile, bunul imobil cu numărul cadastral 6231209095, amplasat în s. Lipnic, r-ul Ocniţa, aparţine cu drept de proprietate privată lui Vahnovan Boris, în baza titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr. 6231209095 din 24.04.2003 (f.d.198 Vol I). Potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile, bunul imobil cu numărul cadastral 6231209094, amplasat în s. Lipnic, r-ul Ocniţa, aparţine cu drept de proprietate privată Galinei Mîrzîncu, în baza contractului de donaţie nr. 7602 din 27.10.2010 (f.d.14 Vol II).

La 27.10.2009 a fost eliberat certificatul de urbanism nr. 06, pentru terenul şi construcţiile situate în r-ul Ocniţa, s. Lipcani, nr. cadastral 6231209094 (f.d.41 Vol I). Conform certificatului dat s-a dispus elaborarea documentaţiei de proiect a gardului comun între gospodării, ţinundu-se cont de situaţia reliefului terenului şi a 4 gardului existent dinspre drum, cu instalarea stîlpilor din ţavă profilată la o distanţă totală de 70, 0 m cu pasul de 2, 30 m şi înălţimea pînă la 1, 80 m. La 30.10.2009 a fost eliberată autorizaţia de construire nr. 06 prin care s-a autorizat executarea lucrărilor de construcţie a gardului comun (f.d.45 Vol I). Potrivit scrisorii Inspecţiei de Stat în Construcţii nr. 19 din 09.11.2009, s-a indicat că după măsurările efectuate toate mărimile corespund în afară de distanţa 3- 4, în planul sectorului fiind de 20, 26 cm, însă în realitate este de 19, 80 cm, fapt ce nu corespunde cu distanţa din planul sectorului (f.d.12 Vol II).

Conform răspunsurilor Comisariatului de poliţie al raionului Ocniţa nr. 501/09 din 16.12.2009 şi nr. 09/10 din 27.01.2010, referitor la depăşirea liniei de hotar în urma construcţiei gardului de către Mîrzîncu Galina s-a stabilit că hotarul între părţi conform măsurărilor efectuate la 16.12.2009 de către comisia formată din reprezentanţii administraţiei publice locale de nivelul I şi II, nu corespunde dimensiunilor din titlurile de autentificare cu aproximativ 20-30 cm (fd.10,211 Vol I). Conform actului de constatare privind schimbările curente a bunului imobil din 13.01.2010 întocmit de OCT Ocniţa ÎS,,Cadsatru”, pe terenul cu numărul cadastral 62312090095 a fost stabilit faptul că hotarele bunului imobil în urma măsurărilor efectuate pe teren nu coincid cu rezultatul măsurărilor în masă şi diferenţa unui hotar constituie 0,30 m (f.d.6 Vol I). La fel, prin actul comisiei din 16 decembrie 2009 şi actul de stabilire a hotarelor sectoarelor de teren din 02 martie 2010 (f.d.8, 34) s-a constatat necorespunderea suprafeţelor existente în natură a terenurilor aferente caselor de locuit din s. Lipcani, r-ul Ocniţa în comparaţie cu planul sectorului indicat în titlu de autentificare a dreptului deţinătorului de teren cu nr. cadastral 6231209095 şi nr. cadastral 6231209094. Instanţa de recurs reţine că potrivit raportului de expertiză nr. 1848 din 21 octombrie 2013,

întocmit de Centrul Naţional de Expetrize Judiciare, s-a constatat că pentru a stabili faptul corespunderii hotarelor deţinute de facto cu hotarele juridice a loturilor de teren 6231209095 şi nr. 6231209094, suprafaţa acestora, suprapunerea hotarelor, este necesară efectuarea unor măsurări de către specialiştii licenţiaţi în domeniul respectiv, care dispun de aparataj necesar în sopul efectuării unor măsurări precise. Totodată, prin raportul de expertiză nr. 1848 din 21 octombrie 2013 s-a constatat că gardul construit între sectoarele de teren cu nr. cadastrale 6231209095 şi 6231209094 a fost construit cu încălcarea certificatului de urbanism nr. 06 din 27.10.2009.

Din conţinutul raportului de expertiză nominalizat, urmează că în rezultatul investigaţiilor vizuale efectuate la faţa locului s-a constatat că gardul care separă sectoarele de teren cu nr. cadastrale 6231209095 şi 6231209094 este construit din 5 tablă profilată şi înălţimea acestuia depăşeşte 1, 80 m. Înălţimea gardului de la cota solului conform măsurărilor de control efectuate la faţa locului de expert, constituie aproximativ 2, 35 metri. Prin urmare, Colegiul consideră că instanţele de judecată corect au dispus obligarea Galinei Mîrzîncu de a ajusta înălţimea gardului construit din tablă cutată între sectoarele de teren cu nr. nr. cadastrale 6231209095 şi 6231209094 pînă la înălţimea de 1,80m, deoarece acesta a fost construit cu încălcarea normelor stabilite.

În acest context şi reieşind din circumstanţele costatate, Colegiul consideră justă şi concluzia instanţelor de judecată referitoare la respingerea cerinţei lui Vahnovan Boris privind demolarea gardului cu lungimea de 55 m pe latura 4-5 din planul sectorului, prin care pretinde că intimatele Mîrzîncu Galina şi Cernei Maria au ocupat samavolnic o porţiune de teren de 30 cm pe întreaga lungime ce-i aparţine cu drept de proprietate, dat fiind că în pricină nu s-a stabilit cu certitudine faptul corespunderii hotarelor terenurilor deţinute, precum şi suprapunerea acestora. Mai mult, recurentul Vahnovan Boris, luînd cunoştinţă de raportul de expertiză nr. 1848 din 21 octombrie 2013, doar şi-a concretizat cerinţele din acţiune, însă nu a solicitat instanţei, întru elucidarea tuturor circumstanţelor cauzei, efectuarea măsurărilor în vederea stabilirii faptului corespunderii hotarelor deţinute şi nici nu a prezentat probe în acest sens.

Corect instanţele de judecată au respins şi cerinţa recurentului Vahnovan Boris privind înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului aferent casei ce-i aparţine cu drept de proprietate, dat fiind că nici în susţinerea acestei pretenţii nu au fost prezentate probe ce ar demonstra încălcarea acestui drept. Cît priveşte cerinţa recurentului Vahnovan Boris referitoare la obligarea intimatei de a tăia nucarul cu o înălţime de peste 20 m, cu diametrul de 54 cm, care este sădit la o distanţă de 1, 2 m de la hotar şi care-i creează obstacole în folosirea terenului agricol, Colegiul reţine că instanţele de judecată cu referire la art. 6 Cod civil, corect au conchis că situaţiei date nu-i sunt aplicabile prevederile art. 389 Cod civil, invocate de recurent, şi prin urmare corect au respins cerinţa dată ca neîntemeiată, mai mult decît atît, decizia instanţei de apel în partea dată nici nu a fost contestată.

În asemenea împrejurări, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că argumentele invocate de Vahnovan Boris nu pot constitui temei de admitere a recursului declarat, deoarece se combat cu cele invocate mai sus şi se axează asupra circumstanţelor, care au fost constatate şi elucidate pe deplin pe parcursul judecării cauzei de către prima instanţă şi instanţa de apel. 6 Potrivit art. 96 alin. (1) CPC, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile ei de asistenţă juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare şi rezonabile. Cu referire la prevederile menţionate, Colegiul va reţine întemeiată şi concluzia instanţelor de judecată în partea încasării de la Mîrzîncu Galina în beneficiul lui Vahnovan Boris a cheltuielilor de judecată proporţional cerinţelor admise în mărime de 345 lei.

Referitor la cererea de apel declarată de Mîrzîncu Galina, Colegiul notează că, în conformitate cu art. 430 CPC, sînt în drept să declare recurs părţile şi alţi participanţi la proces; martorul, expertul, specialistul, interpretul şi reprezentantul, cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată ce li se cuvine. Conform art. 429 alin. (4) CPC, nu pot fi atacate cu recurs deciziile de trimitere a cauzei la rejudecare ce nu se supun nici unei căi de atac, nici hotărîrile în a căror privinţă persoanele indicate la art.430 nu au folosit calea de apel, din moment ce legea prevede această cale de atac, sau în privinţa cărora apelul a fost retras în modul prevăzut la art.374. Instanţa de recurs constată că, împotriva hotărîrii Judecătoriei Ocniţa din 31 decembrie 2013, Mîrzîncu Galina a depus apel.

Potrivit încheierii Curţii de Apel Bălţi din 26 februarie 2014, menţinută prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 21 mai 2014, apelul declarat de către Mîrzîncu Galina a fost restituit în temeiul art. 369 al. (1) lit. b) CPC. Colegiul reţine că, la caz, Mîrzîncu Galina a contestat hotărîrea primei instanţe şi decizia instanţei de apel cu recurs, însă nu a utilizat calea apelului, or acesta a fost restituit. În acest context, Colegiul conchide că, Mîrzîncu Galina contrar prevederilor art. 429 alin. (4) CPC, a depus cerere de recurs fără a folosi calea de apel, ceea ce este inadmisibil din moment ce legea prevede această cale de atac.

Astfel, reieşind din considerentele menţionate şi avînd în vedere că circumstanţele pricinii au fost constatate de instanţa de apel şi prima instanţă, care au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, aplicînd corect normele de drept material şi procesual, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursurile declarate de Vahnovan Boris şi Mîrzîncu Galina şi a menţine decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit.a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se resping recursurile declarate de Vahnovan Boris şi Mîrzîncu Galina.

7 Se menţine decizia Curţii de Apel Bălţi din 14 octombrie 2014 şi hotărîrea Judecătoriei Ocniţa din 31 decembrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vahnovan Boris împotriva Galinei Mîrzîncu şi Mariei Cernei privind înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru Iurie Bejenaru Oleg Sternioală Valentina Clevadî 8